Legătura dintre MELATONINĂ şi SOMN nu este atât de simplă pe cât pare

Melatonina este un hormon natural, produs de o glandă mică, localizată între cele două emisfere, numită glanda pineală.

Descoperită la sfârşitul anilor 50, melatonina mai poate fi produsă şi la nivelul măduvei osoase, leucocitelor, tractului gastrointestinal, retinei etc. Deşi melatonina este produsă şi de alte ţesuturi, sursa principală este glanda pineală. Numită şi „hormonul somnului” sau „hormonul întunericului”, melatonina este eliberată pe timp de noapte şi „spune” organismului cînd este timpul să doarmă.

Când soarele coboară şi începe să apară întunericul, glanda pineală este „aprinsă” (de către nucleul suprachiasmatic din hipotalamus) şi începe să producă melatonină care este eliberată în sânge. De obicei acest lucru se întâmplă în jurul orei 21 și ca urmare nivelul de melatonină din sânge, crește brusc, pregătind astfel corpul pentru somn. Putem spune că melatonina este expresia chimică a perceperii întunericului de către organism. Pe durata nopții nivelul de melatonină rămâne ridicat și începe să scadă pe măsură ce apare lumina.

Producția sa este influențată de detectarea luminii și întunericului de către retină, astfel încât lumina inhibă producția de melatonină, iar absența luminii stimulează producția. Lumina inhibă direct eliberarea melatoninei, de aceea melatonina mai este numită și „Dracula hormonilor” – „ ea iese doar în întuneric”. Chiar dacă este „pornită” de ceas, glanda pineală nu va produce melatonina decât dacă persoană se află într-un mediu slab iluminat. Chiar și nivelele reduse de lumină pot afecta producerea melatoninei. Cercetările au arătat că lumina albastră afectează cel mai mult producerea hormonului.

Cum afectează lumina albastră somnul?

Cercetările au arătat că lumina albastră ca cea de la tablete, e-readers sau smartphone-uri este suficient de concentrată pentru a afecta nivelurile de melatonină mai mult decât orice altă lumină.

Când ne uităm la dispozitivele noastre electronice noaptea târziu, producția de melatonină este redusă. Acest lucru se datorează faptului că lumina albastră semnalizează glandei pineale să oprească producția de melatonină. Ea de fapt păcălește creierul gândindu-se că este în timpul zilei și ne face să fim mai atenți, cînd ar trebui să fim relaxați, somnoroși.

În timp ce lumina de orice fel suprimă secreția de melatonină, lumina albastră, noaptea, o face și mai puternic. Cercetătorii de la Harvard și colegii lor au condus un experiment care compară efectele expunerii timp de 6,5 ore la lumina albastră cu expunerea la lumina verde de luminozitate comparabilă. Astfel ei au descoperită că lumina albastră a suprimat melatonina de două ori mai mult decât lumina verde și a schimbat ritmurile circadiene de două ori mai mult (3 ore față de 1,5 ore).

Cercetările Dr. Charles Czeisler de la Harvard Medical School au arătat că lumina zilei păstrează ceasul intern al unei persoane aliniat mediului. Ritmurile noastre circadiene sunt concepute în mod natural pentru a se sincroniza cu răsăritul și apusul soarelui, astfel încât atunci când soarele este pe cer mintea și corpurile noastre sunt în alertă. Ritmul circadian controlează mai mult decât somnul. El regleză zeci de funcții ale corpului, cum ar fi hormonii, nivelul de zahăr din sânge, sănătatea celulară și mult mai multe funcții de care nu suntem conștienți încă.

Lumina albastră, în timp, produce ravagii asupra producției de melatonină a corpului. Utilizarea dispozitivelor electronice înainte de culcare are un impact negativ asupra producției de melatonină, a ritmului circadian și asupra somnului. Suprimarea melatoninei a fost legată de tulburări de somn, depresie, diabet, obezitate, boli de inimă și chiar unele forme de cancer.

Academia Americană de Pediatrie recomandă evitarea expunerii la ecrane (tablete, smartphone-uri etc.) timp de cel puțin o oră înainte de culcare.

Cel mai important lucru este să ne amintim că melatonina nu se acumulează în organism, astfel încât somnul este de neînlocuit. Gadgeturile aduse în pat ne pot amâna momentul de adormire. Nimic nu este mai important decât somnul!

Bibliografie:

  1. Harvard Health website. Blue light has a dark side
  2. National Sleep Foundation website. Melatonin and sleep.
  3. Encyclopedia Britannica website. Melatonin.
  4. Jose Cipolla-Neto, Fernanda Gaspar do Amaral. Melatonin as a hormone: new physiological and clinical insights. Published in Endocrine Reviews, december 2018.
  5. American Academy of Pediatrics website. Melatonin and children’s sleep-HealthyChildren.org
Mihaela Apostolache Publicat de Mihaela Apostolache
la data de 11/10/2019.
Ultima actualizare 12/11/2019.

Articole similare

Pentru pacienți


Sus