Exsudatul faringian - metoda standard de diagnostic pentru faringita streptococică

Generalităţi

Afecţiunile faringelui sunt cele mai frecvente îmbolnăviri, atât la copil, cât şi la vârsta adultă, care necesită consult de specialitate şi implicit solicită laboratorul de bacteriologie.

Aproximativ 70% dintre infecţiile faringiene sunt de origine virală, virusurile implicate fiind rhinovirusurile (în special la adulţi), adenovirusurile, virusul Herpes simplex 1, virusurile Coxsackie A (mai ales la copii), virusurile gripale și paragripale.

Faringitele bacteriene sunt determinate în principal de streptococul beta hemolitic de grup A, mai frecvent izolat la copiii între 5 şi 15 ani. La copilul mic, infecţia evoluează ca o nazofaringită subacută cu exsudat discret şi febră moderată. La copilul mare şi adult manifestările sunt acute: febră mare, cefalee, disfagie, greaţă, vărsături, faringe puternic congestiv, angină cu variate aspecte

Analize medicale recomandate

  • cultură din exudatul faringian, ori de câte ori simptomatologia clinică este sugestivă pentru o angină bacteriană
  • antigen Streptococcus pyogenes - utilizat în laboratorul de analize medicale Bioclinica este 97,7% iar sensibilitatea testului este 91,8%. Rezultatele fals pozitive sunt neobişnuite şi decizia terapeutică poate fi făcută cu încredere pe baza unui test pozitiv. Un rezultat negativ nu exclude prezența Streptococului.
  • determinarea anticorpilor antistreptolizina O (ASLO) nu are valoare în diagnosticul şi tratamentul faringitelor acute cu streptococ beta hemolitic de grup A.
  • repetarea culturii din exudatul faringian după un tratament antibiotic nu se recomandă de rutină
  • Antistreptodornaza B este detectabilă la 80% dintre pacienţii cu infecţii tegumentare cu streptococ. Un rezultat nedetectabil nu exclude posibilitatea unei infecții streptococice.

Testarea antigenului streptococului beta hemolitic de grup A are utilitate scăzută în practica medicală; un rezultat negativ nu exclude prezența streptococului şi necesită efectuarea culturii exsudatului faringian.

De asemenea, determinarea anticorpilor antistreptolizina O (ASLO) nu are valoare în diagnosticul şi tratamentul faringitelor acute cu streptococ beta hemolitic de grup A. Este util în diagnosticul infecţiilor post-streptococice nonsupurative datorate streptococului de grup A: reumatismul articular acut (RAA), glomerulonefrita acută (GNA), eritemul nodos şi coreea acută.

În cazul unei suspiciuni de faringită bacteriană cu streptococ beta hemolitic de grup A se aşteaptă rezultatul culturii din exsudatul faringian pentru a confirma etiologia streptococică, în scopul instituirii unui tratament conform antibiogramei. În situaţii în care simptomatologia este sugestivă şi necesită tratament de urgenţă se recurge la tratament empiric.

Medicul curant alege schema de tratament adecvată

Complicaţii

  • persistența infecţiei, se datorează existenţei unor bacterii rezistente, producătoare de beta lactamază, fiind necesară în acest caz schimbarea antibioterapiei
  • recurența infecţiei, frecvent datorită nerespectării recomandărilor medicale, în special renunţarea precoce la tratamentul antibiotic
  • adenita (inflamaţie dureroasă a ganglionilor) submandibulară, laterocervicală
  • flegmon amigdalian, necesită, pe lângă tratament antibiotic, evacuarea puroiului (de către medicul specialist ORL) şi eventual amigdalectomie (îndepărtarea chirurgicală a amigdalelor)
  • otite, sinuzite, prin diseminarea infecţiei în zonele învecinate
  • fasceita necrozantă (gangrena streptococică), complicaţie severă care distruge ţesuturile
  • reumatismul articular acut (RAA), boală inflamatorie sistemică cu manifestări articulare şi cardiace
  • glomerulonefrita acută poststreptococică, afectare a glomerulilor renali cu perturbarea funcţiei renale.

Starea de purtător sănătos

  • purtătorii sănătoşi de streptococ au risc scăzut de a dezvolta complicaţii şi de a răspândii streptococul beta hemolitic de grup A
  • 20 % din populaţia pediatrică este purtătoare sănătoasă.

Măsuri utile pentru prevenirea infecției

  • evitarea spațiilor închise, aglomerate
  • izolarea persoanelor bolnave
  • efectuarea exsudatului faringian membrilor familiei şi colectivităţii
  • evitarea contactului cu persoanele bolnave
  • spălarea frecventă pe mâini cu apă caldă şi săpun
  • dezinfecția periodică a jucăriilor şi suprafeţelor
  • educarea copiilor pentru însuşirea regulilor de igienă

Concluzii

Cultura din exsudatul faringian rămâne metoda standard de diagnostic pentru faringitele determinate de infecţia cu streptococ beta hemolitic de grup A, sensibilitatea culturii din exsudatul faringian fiind de 90 – 95%.


Sus