Boala celiacă - Analize medicale

Ce este boala celiacă?

Boala celiacă afectează intestinul și interferă cu capacitatea normală de a absorbi anumite substanțe nutritive alimentare. Persoanele cu boala celiacă nu pot tolera glutenul, o proteină care se află în grâu, orz, secară , dar poate fi regăsit în multe produse alimentare pe care la consumăm zilnic: sosuri și salate cu soia sau unele medicamente și vitamine. În cazul consumului de gluten, acesta determină o reacție a sistemului imun de la nivelul intestinului subțire. Stratul intern al intestinului subțire este căptușit cu mici proeminențe de aspectul firelor de păr, denumite vili. Aceste proeminențe cresc suprafața intestinului subțire ușurând absorbția din sânge a substanțelor nutritive. Boala celiacă determină inflamarea stratului intern intestinal și determină micșorarea până la dispariția acestora. Astfel, corpul dumneavoastră nu primește substanțele nutritive necesare creșterii și unei stări bune de sănătate.

Predispoziţia genetică pentru boala celiacă este asociată unor markeri HLA specifici. Majoritatea pacienților cu boală celiacă (90-95%) prezintă heterodimerul DQ2 (codificat de alela DQA105 şi DQB102), restul pacienţilor prezintă heterodimerul DQ8 (codificat de alela DQA103:01 şi DQB103:02). În cadrul unui studiu efectuat asupra bolii celiace, doar 0,7% dintre pacienţi nu au prezentat HLA DQ2 şi/sau DQ8. Totuşi, aproximativ 20% din populaţia normală este HLA DQ2 şi/sau DQ8 pozitivă.

Cum se manifestă boala celiacă?

Simptomele bolii celiace sunt nespecifice și pot varia de la o persoană la alta. Boala celiacă poate să apară la orice vârstă. Frecvent afecțiunea apare după o anumită formă de traumă: infecție, stres sever, sarcină, intervenție chirurgicală.

Simptome

  • diaree cronică
  • meteorism (balonare)
  • dureri osoase și articulare
  • scădere în greutate
  • anorexie (pierderea poftei de mâncare)
  • astenie (oboseală intensă)
  • steatoree (grăsimi în materiile fecale)
  • oprirea creșterii (la copii)

Cum se diagnostichează boala celiacă?

În prezent există multiple analize medicale de laborator care au rol în stabilirea diagnosticului de boală celiacă. Determinarea anticorpilor anti transglutaminază tisulară IgA (anti-tTG) este o metodă larg folosită pentru diagnosticul bolii celiace și pentru screeningului populațiilor cu risc, la persoanele cu deficit de IgA se determină anticorpii anti-transglutaminază IgG tisulară. În majoritatea cazurilor, titrul anticorpilor se corelează și cu gradul de atrofie vilozitară. La pacienții care asociază dermatită herpetiformă, se constată și un titru crescut de anticorpi antitransglutaminază epidermală de tip IgA. Anticorpi anti endomisium IgA au o sensibilitate şi o specificitate de aproape 100% pentru boala celiacă. În cazul probelor pozitive, se realizează diluţii seriale, rezultatul fiind exprimat semicantitativ, sub formă de titru (ultimul titru la care reacţia a fost pozitivă).

Tratament

O nouă modalitate de a mânca

Nu există medicamente sau proceduri chirurgicale care să vindece boala celiacă. Tratamentul principal este reprezentat de modificarea dietei. Pentru controlul afecțiunii și evitarea complicațiilor este foarte important să evitați toate alimentele care conțin gluten. La început, va fi greu să vă obișnuiți cu noul tip de dietă, dar în timp majoritatea persoanelor învață să se adapteze la un regim fără gluten, care va face parte din viața de zi cu zi.

Boala celiacă și intoleranța la lactoză

Datorită distrugerilor produse de gluten la nivel intestinal, unele persoane pot dezvolta intoleranță la lactoză. Pe lângă evitarea glutenului, aceste persoane trebuie să limiteze și consumul de alimente și băuturi care conțin lactoză.


Sus