Alergiile: ce substanțe le provoacă și ce simptome au

Cum se manifesta alergiile

Alergiile sunt reacții exagerate ale organismului, ca urmare a intrării în contact cu anumite substanțe din mediul înconjurător. Sistemul imunitar al persoanelor predispuse la alergii tratează aceste substanțe ca fiind străine, astfel că acționează împotriva lor și declanșează un răspuns imun. Acestea sunt, de fapt, inofensive, poartă numele de alergeni și pot ajunge în organism prin inhalare, ingerare sau prin contactul cu pielea. Alergiile au manifestări neplăcute și îți pot afecta activitățile zilnice și dispoziția, așa că este bine să cunoști mai multe detalii despre acestea, pentru a ști cum să le previi sau cum să le controlezi.

  • Care sunt cei mai frecvenți alergeni și care sunt factorii de risc
  • Care sunt simptomele alergiilor
  • Ce tipuri de alergii există
  • Care sunt cele mai frecvente manifestări ale alergiilor
  • Cum se diagnostichează alergiile
  • Cum tratezi alergiile

Care sunt cei mai frecvenți alergeni

Organismul nu răspunde imun la orice substanță, astfel că există doar unele care pot provoca alergii și pe care este bine să le cunoști, pentru a ști să le eviți în viitor.

Polenul

Polenul este un alergen care se inhalează și care este prezent în unele tipuri de iarbă - cum ar fi cea neagră, în unii copaci - platanul, precum și în unele buruieni, precum ambrozia. Polenul este transportat de vânt, astfel că îl poți inhala, iar organismul tău poate declanșa o reacție alergică.

Acarienii de praf și sporii mucegaiului

Acarienii se găsesc peste tot - în lenjeriile de pat, în în covoare, pe mobilă, pe pielea noastră - astfel că, practic, ai contact cu ei în fiecare zi, chiar dacă nu îți dai seama. Deși, de fapt, aceștia ne ajută, deoarece se hrănesc cu celulele moarte ale corpului nostru, pot provoca, în același timp, și alergii.

Mucegaiul este o altă sursă de alergeni, deoarece sporii acestuia pot provoca un răspuns anormal din partea organismului.

Proteinele din corpul animalelor

În funcție de tipul organismului pe care îl ai, este posibil ca prezența unor animale în preajma ta să declanșeze alergii. Proteinele din pielea, părul, saliva și urina acestora sunt alergeni, dar același efect îl pot avea solzii ori veninul de albine.

Factori care declanseaza alergiile

Latex

Latexul este un alergen care poate crea reacții alergice la nivelul pielii în urma contactului cu aceasta, cu membranele mucoase - cum ar fi nările sau gura - sau cu sângele. Dacă ești o persoană alergică la latex, organismul tău ar putea reacționa imun la contactul cu obiecte care conțin acest material: mănuși, brățări, prezervative sau altele.

Proteinele din unele alimente

Lista cu alimente care pot provoca alergii este destul de lungă. Organismul are reacții exagerate când depistează unele proteine din acestea și produce histamine, care au ca rezultat inflamarea anumitor zone ale corpului. Printre alimentele care pot provoca alergii se numără ouăle, laptele, arahidele, crustaceele, soia, grâul.

Anumite metale

O alergie des întâlnită este cea la nichel, un metal prezent în multe accesorii, precum bijuteriile, ceasurile sau curelele. Și cobaltul poate declanșa reacții alergice, iar acesta este prezent în cărămidă, ciment, sticlă.

În ceea ce privește factorii de risc, există o probabilitate mai mare de declanșare a unei alergii în cazul celor care:

  • suferă de astm;
  • au în familie persoane care suferă de astm sau alergii;
  • au vârste fragede - copiii.

Care sunt simptomele alergiilor

Alergiile se pot manifesta la nivelul diferitelor organe și sisteme, în funcție de cauzele care au dus la producerea lor și de zona care a intrat în contact cu alergenul. Este important de știut că simptomele sunt resimțite doar cât timp alergenul se află în organism și că tipul acestora este în funcție de tipul de alergie, nu de alergen.

Simptomele generale pot fi resimțite la nivelul întregului corp, în cazul în care substanța care a provocat alergia ajunge în sânge. În această situație, ritmul cardiac devine mai ridicat, iar tensiunea arterială, mai scăzută.

Simptomele locale apar, de obicei, în zona unde alergenul a intrat în contact cu organismul.

La nivelul membranelor mucoase ale tractului respirator, cele mai frecvente simptome ale alergiilor sunt:

  • strănut;
  • nas înfundat;
  • mâncărimi ale nasului;
  • dificultăți în respirație.

Manifestările alergiilor la baza pielii pot include:

  • erupții cutanate (urticarii);
  • apariția de prurit (mâncărime);
  • iritații.

În ceea ce privește membranele mucoase ale ochilor, alergiile pot determina umflarea, înroșirea sau lăcrimarea acestora. Și alte părți ale corpului se pot umfla în caz de alergie: fața, gâtul, buzele, limba.

La nivelul tractului gastro-intestinal, alergiile pot avea ca simptome vărsăturile sau diareea.

Simptomele alergiilor

Ce tipuri de alergii există

Există mai multe tipuri de alergii, în funcție de substanța care cauzează reacția și de simptomele pe care le provoacă:

  • alergia alimentară - provocată de substanțele din anumite alimente: ouă, lapte, fructe de mare, nuci etc.;
  • alergia la medicamente - când organismul reacționează la anumite produse farmaceutice, cum ar fi penicilina;
  • alergia la veninul insectelor - apare ca urmare a mușcăturii de insectă - cum ar fi albina sau viespea - dacă persoana este alergică la veninul acesteia;
  • alergia de contact - ca reacție în urma contactului dintre piele și un alergen, cum ar fi părul de animale sau latexul.

Alergia alimentara

Un alt tip de clasificare este realizată de medicii specialiști:

Alergii de tip I (de tip imediat)

Alergiile de tip I sunt des întâlnite și sunt, de obicei, cauzate de proteine. Din această categorie fac parte alergiile alimentare, cele la veninul insectelor, astmul și rinita alergică (febra fânului). Șocul alergic - denumit și șoc anafilactic - este cea mai periculoasă manifestare a unei reacții alergice de acest tip, deoarece poate provoca decesul.

Alergii de tip II (de tip citotoxic)

Alergiile de tip II pot fi provocate de produsele farmaceutice, sunt foarte rar întâlnite și pot acționa negativ asupra celulelor sanguine.

Alergii de tip III

Alergiile de tip III sunt declanșate de anticorpi, care se contopesc cu componentele care se dizolvă în sânge și formează agregate pe pereții vasculari, putând declanșa o reacție inflamatorie. Acest tip de alergie se manifestă cutanat, sub formă de pete, prurit sau erupții.

Alergii de tip IV (de tip tardiv)

Este singurul caz în care anticorpii atacă direct alergenii, reprezentați de substanțe chimice sau metale. Acest tip de alergie are ca simptom principal o eczemă a pielii.

Tratament alergii

Care sunt cele mai frecvente manifestări ale alergiilor

Cel mai adesea, alergiile se manifestă sub formă de rinită alergică, dermatită atopică sau astm alergic.

Rinita alergică

Este un tip comun de alergie și se manifestă, cel mai adesea, la nivelul membranelor mucoase ale tractului respirator, ale nasului și ale ochilor. Rinita alergică presupune inflamarea mucoasei nazale și, din cauză că printre simptomele sale se numără nasul înfundat, strănutul și scurgerile nazale, este adesea confundată cu răceala.

Dermatita atopică

Dermatita atopică este cronică și tinde să fie recurentă. Aceasta nu se poate vindeca, dar simptomele ei, care recidivează, pot fi ameliorate și prevenite prin tratament. Se manifestă la nivel cutanat, sub formă de mâncărimi, pete, piele uscată și sensibilă.

Astmul alergic

Astmul alergic presupune umflarea mucoasei bronșice, producerea unei cantități mai mari de mucus și blocarea căilor respiratorii. Simptomele specifice sunt tusea, respirația cu dificultate, senzația de sufocare.

Cum aflam daca suferim de alergii

Cum se diagnostichează alergiile

Faptul că prezinți câteva dintre simptomele unei alergii nu înseamnă că ai neapărat una. Doar un medic alergolog poate pune diagnosticul de alergie.

Diagnosticarea alergiilor are loc în urma efectuării unor teste specifice. Înainte de recomandarea acestora, medicul îți va cere informații despre istoricul medical al tău și al familiei tale.

Testele cutanate

Testele cutanate pot fi făcute prin înțepare sau intradermic.

Testul prin înțepare are loc prin înțeparea pielii de pe partea anterioară a brațului cu mai mulți alergeni, într-o cantitate foarte mică. Zona înțepată se va înroși dacă ești alergic.

Testul intradermic poate fi folosit dacă cel prin înțepare nu este concludent. În cadrul acestuia, alergenul este injectat sub primele straturi ale pielii.

Testele serologice (de sânge)

Testele de sânge sunt folosite mai ales în cazul pacienților aflați într-o situație deosebită:

  • își administrează un medicament care poate influența rezultatele testelor;
  • au o problemă dermatologică gravă sau un nivel de sensibilitate a pielii foarte ridicat;
  • dacă, în trecut, au manifestat o reacție la un alergen, în urma căreia și-au dat seama că au o sensibilitate aparte la acea substanță și că trebuie să evite contactul cu aceasta.

Diagnosticarea se poate face și printr-un test epicutanat, prin care, pe pielea pacientului este lipit un plasture în care se află alergenul. De obicei, acest test este folosit pentru a detecta substanțele care provoacă apariția dermatitei de contact.

Tratarea corecta a alergiilor

Cum tratezi alergiile

Alergiile nu se vindecă, dar pot fi prevenite, iar simptomele acestora se ameliorează prin administrarea de medicamente, dar doar la recomandarea medicului specialist. Substanțele active cel mai des folosite cu acest scop sunt:

  • antihistaminicele;
  • teofilina și antagoniști ai receptorilor de leucotrienă (pentru astm);
  • imunomodulatori (pentru dermatita atopică);
  • cortizolul.

O metodă de prevenire a alergiilor este evitarea contactului cu substanța la care ești alergic. De aceea, este important să îți faci teste prin care să afli dacă organismul tău este alergic la vreo substanță anume, pentru a ști ce măsuri să iei pe viitor.

În cazul alergiilor severe, este folosită terapia imună specifică (SIT), numită și hiposensibilizare, prin care organismul este influențat să răspundă în mod controlat atunci când intră în contact cu sursa alergiei. Are loc prin administrarea treptată a unei cantități crescătoare de alergeni, sistemul imunitar învățând, astfel, să tolereze alergenul.

Alergiile si sistemul imunitar

Alergiile nu doar că produc stări fizice neplăcute, dar, uneori, cum este cazul șocului anafilactic, ele îți pot pune în pericol viața. De aceea, este important să ții cont de reacțiile organismului tău la contactul cu diverse substanțe și să te asiguri că nu te expui la acelea care ți-ar putea dăuna.

Sursa foto: shutterstock.com

Echipa Bioclinica Publicat de Echipa Bioclinica
la data de 28/11/2019.
Ultima actualizare 15/12/2019.

Articole similare

Pentru pacienți


Sus