Cum trăim în armonie cu bacteriile noastre?

Știați că…..

  • în corpul uman trăiesc până la 1000 de specii de microorganisme (bacterii, fungi etc.)
  • aceste microorganisme conțin peste 3 milioane de gene (de 150 de ori mai multe gene ca și genomul uman)
  • greutatea acestora poate depăși 2 kg
  • joacă un rol important asigurând o bună funcționare a organismului (sintetizează vitamine – B1, B2, B12, K2, K, H și aminoacizi esențiali)
  • furnizează calorii
  • luptă împotriva agenților patogeni

Pe măsură ce învățăm mai mult despre cele 10 miliarde de bacterii care ne colonizează tegumentele, vaginul, tubul digestiv, cu atât mai mult realizăm, faptul că acestea ar putea fi la fel de importante pentru sănătatea noastră, precum celulele umane.

Cum ne pot influența microbii sănătatea?

Microbii funcționează similar celulelor umane. Au nevoie de substanțe nutritive, pe care le degradează pentru a furniza energia de care au nevoie pentru a crește și a se reproduce. Pe durata acestui proces, ele secretă molecule care sunt apoi preluate de organismul uman. Efectul acelor produși metabolici bacterieni pot fi, fie benefice, fie dăunătoare corpului nostru. De exemplu: Clostridium tetani (responsabil de tetanos) – secretă o toxină care acționează pe celulele nervoase, determinând contracții puternice (trismus). Pe de altă parte, Bifidobacterium, care digeră fibrele la nivelul colonului, produce acizi grași cu lanț scurt, care stimulează creșterea celulelor imune care controlează inflamația. La nivel vaginal se regăsește Lactobacillus, care produce acid lactic, asigurând astfel un mediu care nu permite dezvoltarea infecților vaginale.

De ce este importantă diversitatea microbiană?

Diversitatea este cheia populațiilor microbiene benefice. O gamă mai largă de microbi înseamnă o mai mare varietate de produse secundare bacteriene, care pot fi utilizate de celulele corpului uman. Bacteriile benefice ocupă și un teritoriu mai larg, nepermițând astfel, dezvoltarea bacteriilor patogene. În urma celor de mai sus, o nouă abordarea este îndreptată spre menținerea unui echilibru sănătos a germenilor din organism.

Cercetările efectuate până în prezent au descoperit faptul că diferitele colonii microbiene variază în funcție de următoarele:

  1. Localizarea anatomică - tipul de microbii care se regăsesc la nivel tegumentar variază foarte mult de la frunte până la antebraț. În mod similar, gama de bacterii din sistemul digestiv se schimbă de la cavitatea bucală la esofag, stomac, intestin subțire și colon.
  2. Vârsta - diversitatea microbiană se modifică pe măsură ce înaintăm în vârstă. De exemplu, scăderea secreției de estrogen în menopauză, determină o modificare a mucoasei vaginale, astfel apare o scădere a cantității de Lactobacillus.
  3. Locația - persoanele care trăiesc în mediul rural, găzduiesc diferite specii de microbi, față de cele care locuiesc în mediul urban. Există astfel și diferențe între persoanele native din Islanda și Indonezia. Ca urmarea, turiștii pot dezvolta diareea călătorului prin consumul de alimente locale, pe când pentru persoanele native nu există consecințe. Human Microbiome Project reprezintă un efort global, deoarece amestecul microbian care este sănătos într-o parte a lumii poate fi dăunător în alta. Rolul proiectul este de a determina care este microbiomul „normal” la nivel mondial.
  4. Alimentaţia - dieta este foarte importantă deoarece majoritatea microorganismelor se regăsesc la nivel intestinal. În consecinţă, bacteriile mănâncă ceea ce mâncăm şi noi. Anumite bacterii prosperă, atunci când consumăm fibre vegetale, pe când altele au nevoie de glucide. Astfel, modificarea dietei poate avea un impact major asupra mix-ului microbian.

Cum reacţionează la alimentație microbiomul intestinal?

Ultimele studii au descoperit, faptul că o dietă bogată în grăsimi saturate, crește cantitatea unei încrengături bacteriene, Firmicutes, în defavoarea unei alte încrengături Bactroidetes. Un raport crescut Firmicutes/Bacteroidetes este prezent la persoanele cu supraponderale. În cazul unui consum crescut de alimente procesate, cantitatea de Bifidobacterium (microorganism asociat o rată scăzută de inflamație) scade.

Bacteriile noastre intestinale pot fi cheia pentru a înțelege de ce "dieta occidentală" tradițională nu ne-a servit foarte bine. În urma studiilor a rezultat faptul că persoanele care țin o dietă mediteraneană sau asiatică (conținut crescut în fibre vegetale), prezintă o diversitatea intestinală microbiană, cu un raport crescut de bacterii „bune”, comparativ cu Americanii și Europenii (consum crescut de carne roșie, glucide, carbohidrați și scăzut de fructe și legume). Astfel persoanele din Occident prezintă o rată crescută de obezitate, boli cardiovasculare și cancer de colon.

Cum vă puteți ajuta bacteriile?

  • Dieta Mediteraneană: fructe, legume verzi, ulei de măsline, roșii și pește – alimente cu rol în reducerea inflamației. Cu toate acestea consumul unuia sau chiar a tuturor alimentelor, nu poate ajuta la stimularea bacteriilor intestinale care luptă împotriva inflamației, în cazul în care consumați și cantități de glucide, carbohidrați și carne roșie, care stimulează creșterea unor microbi mai puțin „prietenoşi’’.
  • Igiena: utilizarea în exces a substanțelor antimicrobiene poate determina un dezechilibru bacterian. Rezultatul fiind proliferarea dezvoltării bacteriilor rezistente la antibiotice. Se recomandă spălatul pe mâini înainte de a prepara alimentele și după utilizarea toaletei. Spălatul pe dinți și utilizarea aței dentare, nu permit microorganismelor dăunătoare să invadeze biofilmul bacteriilor, care au rol în protecția dentară și gingivală.
  • Nu faceți spălături vaginale – pot distruge coloniile de Lactobacillus, vaginul devenind astfel susceptibil infecțiilor bacteriene și fungice.
  • Luați antibiotice doar atunci când este cazul (la recomandarea unui medic de specialitate) – aceste medicamente nu fac diferența între tipurile bacteriene – atacă toate bacteriile. Consecința eradicării unei infecții poate fi pierderea bacteriilor „bune”. În cazul în care vi s-a prescris un tratament antibiotic, urmați-l până la capăt, chiar dacă vă simțiți mai bine înainte terminarea acestuia.

Impactul probioticelor și a prebioticelor

  • Probioticele (iaurt, lapte bătut, varză murată, preparate din soia, ciocolată neagră etc.) sunt microorganisme vii care atunci cand sunt administrate în doze adecvate pot determina un beneficiu terapeutic prin reechilibrarea echilibrului florei intestinale a organismului. Ele se regăsesc în mod natural în intestin, în unele alimente și sub formă de suplimente alimentare.
  • Prebioticele (cereale integrale, banane, ceapă, usturoi, miere, anghinare, suplimente alimentare etc.) sunt ingrediente alimentare care determină modificări la nivelul compoziției și activității microbiotei. Ele permit stimularea creșterii și activității speciilor de bacterii bune din intestin cu reducerea indirectă a speciilor patogene.

Modificarea microbiomului poate determina:

  • boli inflamatorii intestinale
  • carcinom colorectal
  • sindromul colonului iritabil
  • diabet zaharat de tip 2
  • obezitate
  • boli cardiovasculare (ateroscleroza)
  • artrita reumatoidă
  • enterocolită necrozantă

Analize medicale recomandate

Microbiom - Analiză medicală complexă realizată din materiile fecale prin metoda de ultimă generație - Next Generation Sequencing (NGS), care permite identificarea tuturor microorganisme de la nivel intestinal.

Bibliografie

  1. Harvard Health Publications
  2. Mayo Clinic
  3. Human Microbiome Project
  4. Learn.Genetics

Sus