Infecția urinară: factori de risc, diagnostic, prevenție și tratament
Infecția urinară: factori de risc, diagnostic, prevenție și tratament
Timp de citire: 8 minute
Publicat: 16/07/2019
Ultima actualizare: 09/07/2024

Infecții urinare: cauze, simptome, tratament

Infecțiile urinare sunt printre cele mai răspândite infecții bacteriene și pot afecta orice parte a sistemului urinar, de la uretră la vezica urinară și plămâni. În general, sistemul imunitar elimină aceste bacterii, însă atunci când agenții patogeni trec de sistemul nostru de apărare, se înmulțesc necontrolat și duc la apariția infecțiilor. Mai jos poți afla care sunt simptomele infecțiilor urinare, de câte tipuri sunt și cum pot fi tratate.

Cauzele infecțiilor urinare

Infecțiile urinare apar pe fondul răspândirii bacteriilor, în special E.coli, de-a lungul tractului urinar. Această răspândire de bacterii poate avea numeroase cauze, printre care:

  • Unele metode contraceptive - de exemplu, folosirea diafragmei apasă pe vezica urinară și împiedică golirea completă;
  • Un sistem imunitar slăbit;
  • Igiena necorespunzătoare a zonei genitale - pe lângă spălarea periodică, este recomandată ștergerea după urinare din față spre spate. Astfel, se va evita transmiterea germenilor din zona anală spre uretră sau vagin;
  • Spălăturile vaginale - această practică poate crește riscul de infecții urinare și distruge flora vaginală;
  • Purtarea de lenjerie intimă din materiale sintetice, pantalonii mulați sau costumele de baie care se usucă greu. Poți alege, în schimb, lenjerie intimă din bumbac și haine lejere din materiale răcoroase. De asemenea, este indicat să speli costumul de baie după fiecare ieșire la mare sau la piscină. Nisipul, apa sărată sau clorul reprezintă factori în apariția infecțiilor urinare;
  • Folosirea toaletelor publice neigienizate;
  • Purtarea de catetere în cazul persoanelor spitalizate. Aceste tuburi introduse în vezică pentru a elimina urina pot duce la apariția unor infecții ale aparatului urinar;
  • Abuzul de antibiotice - prin administrarea excesivă de antibiotice, se poate dezechilibra flora intestinală a organismului, lucru care poate avea un efect negativ asupra imunității. Mai mult, luarea continuă de antibiotice creează o rezistență a organismului pentru aceste medicamente, iar anumite boli devin netratabile. Astfel, infecțiile urinare ajung să devină recurente;
  • Unele boli cronice - afecțiuni precum cancerul, bolile autoimune sau unele alergii afectează sistemul imunitar și îl lasă mai vulnerabil în fața atacurilor patogene, inclusiv a celor care atacă aparatul urinar;
  • Alimentația necorespunzătoare - deficitul de vitaminele A, C, E, dar și un nivel redus al unor minerale precum zinc, fier, seleniu sau magneziu pot duce la slăbirea mecanismului de apărare naturală a organismului. O alimentație echilibrată, în care să fie incluse fructele, legumele, carnea slabă, este vitală pentru menținerea imunității. Dacă există probleme de asimilare a unor nutrienți, doctorul îți poate recomanda folosirea unor suplimente alimentare;
  • Menopauza și premenopauza - în această perioadă, scade nivelul estrogenului, și drept urmare, crește probabilitatea de apariție a infecțiilor urinare.

Pe lângă acestea, există și o serie de cauze specifice bărbaților:

  • Prezența unor afecțiuni ale prostatei;
  • Sexul vaginal neprotejat cu o femeie cu infecție vaginală;
  • Sexul anal neprotejat;
  • Necircumcizia penisului;

Factori de risc

Infecțiile urinare apar mai des la femei și există șanse mari ca o femeie să aibă mai multe infecții urinare de-a lungul vieții. Printre factorii de risc se află:

  • Anatomia femeii - o femeie are uretra mai scurtă decât a bărbatului, fapt ce reduce distanța care trebuie parcursă de bacterii până ajung la vezica urinară;
  • Activitatea sexuală - femeile active sexual au un risc mai mare de infecție cu boli ale aparatului urinar. Schimbarea frecventă a partenerilor crește, de asemenea, probabilitatea de infecție;
  • Unele anomalii ale aparatului urinar - există persoane născute cu anomalii ale tractului urinar, fapt ce nu permite urinei eliminarea în mod normal sau care duce la reținerea urinei în uretră, ceea ce crește riscul de infecție;
  • Existența unui blocaj de-a lungul tractului urinar - pietrele la rinichi sau prostata mărită pot duce la blocarea urinei în vezică, crește riscul de infecții urinare;
  • O intervenție la nivelul aparatului urinar.

Simptome

  • Durere sau senzație de arsură la urinare;
  • Senzație de sensibilitate în partea inferioară a abdomenului;
  • Eliminarea unei cantități mici de urină și o nevoie de a urina în continuare;
  • Urină tulbure cu un miros diferit, alterat;
  • Durere în jumătatea inferioară a spatelui;
  • Febră și frisoane;
  • Greață sau vărsături frecvente.

Pentru infecțiile urinare superioare, pot apărea următoarele simptome:

  • Febră de peste 38 de grade Celsius;
  • Frisoane;
  • Stări de greață;
  • Vărsături;
  • Dureri laterale în zona taliei;
  • Dureri puternice de spate.

Tipurile de infecție urinară

În funcție de locul infecției, există infecții urinare superioare, care afectează rinichii (pielonefrită) și infecții urinare inferioare, care pot fi de trei tipuri:

  • Infecții ale uretrei (uretrite) - sunt cauzate mai ales de bacterii dobândite prin contact sexual cu o persoană care are afecțiuni cu transmitere sexuală. Afectează deopotrivă bărbații și femeile, fiind produse de infecția cu chlamydia;
  • Infecții ale vezicii urinare (cistite) - apar mai ales la femei, iar de obicei sunt cauzate de bacteria E.coli, care migrează din zona anusului. În multe cazuri, sunt însoțite și de uretrite;
  • Infecții ale prostatei (prostatite) - apar pe fondul infecției cu E.coli, însă există o probabilitate mai mare de infecție dacă persoana are imunitatea scăzută sau a intrat în contact cu virusuri cu transmitere sexuală.

Infecția rinichilor poate apărea ca o complicație a unei cistite netratate. În această situație, bacteriile migrează dinspre vezica urinară spre rinichi. Apare mai ales la bărbați și afectează chiar și copiii, în special pe cei sub un an.

Complicații

În lipsa tratamentului sau chiar a amânării sale, pot apărea complicații precum:

  • Recurența infecțiilor urinare;
  • Afectarea permanentă a rinichilor;
  • Pentru gravide, infecțiile urinare netratate pot crește riscul de naștere prematură sau de greutate sub cea normală a fătului;
  • Îngustarea uretrei la bărbații cu uretrite recurente;
  • Sepsis - poate pune viața în pericol, mai ales dacă infecția ajunge la rinichi.

Cum se diagnostichează infecția urinară

Este foarte important consultul medical încă de la apariția primelor simptome. Medicul urolog va realiza un consult și va dori să știe mai multe lucruri despre simptome: când au apărut, dacă sunt mai ușoare sau mai intense, dacă apare usturime la urinare etc. De asemenea, pentru a oferi un diagnostic corect, va recomanda și realizarea unor investigații medicale:

  • Sumar de urină și urocultură - ajută la depistarea bacteriilor din urină și la alegerea tratamentului potrivit. Sumarul de urină confirmă prezența unei infecții, iar urocultura dezvăluie care este bacteria care o cauzează. Urocultura este pozitivă când există cel puțin 100.000 de microbi pe un mililitru de urină. Cele mai frecvente bacterii care cauzează infecții urinare sunt E.coli, Proteus sau Klebsiella;
  • Ecografie renală sau examen RMN - ajută la crearea unei imagini a tractului urinar. În cazul infecțiilor urinare recurente, este posibil să existe o anomalie a tractului urinar, iar aceste teste vor arăta acest lucru.
Urocultură & sediment urinar Examen sumar de urină (biochimie + sediment)

Tratamente pentru infecțiile urinare

În cele mai multe cazuri de infecție urinară, medicul urolog recomandă administrarea de antibiotice. Durata tratamentului și alegerea medicamentelor depind de simptome, de starea de sănătate a persoanei și de tipul de bacterii din urină.

Frecvent, simptomele dispar după câteva zile, însă este indicat să urmezi tratamentul conform recomandărilor doctorului, pentru a fi sigur că bacteriile au fost eliminate. În cazurile ușoare, tratamentul poate dura 1-3 zile, în timp ce infecțiile moderate spre grave pot dura câteva săptămâni. Este posibil ca medicul să recomande și un analgezic pentru a reduce din durerea la urinare. Pentru cazurile severe, se administrează antibiotice intravenos la spital.

În cazul infecțiilor urinare apărute la femeile la menopauză, medicul poate recomanda și un tratament pe bază de estrogeni.

Tratament naturist pentru infecțiile urinare ușoare

În cazurile de infecție urinară ușoară, poți apela cu încredere la anumite plante care au proprietăți antibacteriene, antiinflamatoare și antioxidante, care te vor ajuta să elimini infecția. Mai jos sunt câțiva dintre aliații tăi din natură:

  • Merișoarele - conțin vitamina C și acid salicilic, având un ușor efect antibacterian. Consumul regulat ajută la prevenirea atașării bacteriilor de pereții tractului urinar;
  • Vișinele - conțin antocianine, o serie de compuși care dizolvă sărurile din acidul uric și grăbesc eliminarea urinei;
  • Sparanghelul - este bogat în vitaminele A, B1, B2, B9, C, E și în minerale precum magneziu, fier și calciu și are efect diuretic, antibacterian și antiinflamator;
  • Mătasea de porumb - are rol diuretic și ajută la golirea vezicii urinare. Poate reduce din efectele neurotoxice ale unor medicamente;
  • Coada-calului - conține siliciu, calciu, potasiu și flavonoizi și are efect diuretic și antiinflamator;
  • Frunzele de măslin - au efect antibacterian;
  • Urzica - este de folos în tratarea infecțiilor urinare care afectează și prostata. Contribuie la prevenirea obstrucției tractului urinar;
  • Semințele de dovleac - sunt bogate în vitamine și aminoacizi și au efect antiinflamator.

Cum poți preveni infecțiile urinare

Cele mai sigure modalități de a preveni infecțiile urinare constau în igiena locală și în consumul de lichide, în special apă și ceaiuri. Lichidele vor ajuta la diluarea urinei, iar creșterea frecvenței urinării va duce la eliminarea mai rapidă a bacteriilor din tractul urinar. Mai jos sunt alte modalități de a preveni infecțiile urinare:

  • După fiecare urinare, șterge din față spre spate, pentru a evita transferul bacteriilor din zona anusului spre uretră;
  • Mergi la toaletă imediat după contactul sexual, pentru a preveni migrarea bacteriilor spre tractul urinar;
  • Evită produsele de îngrijire intimă parfumate, gelurile de duș generice sau pudra de talc;
  • Limitează folosirea diafragmei sau a prezervativelor nelubrifiate, deoarece poate crește riscul de apariție a bacteriilor;
  • Schimbă tamponul de cel puțin trei ori pe zi pe durata menstruației;
  • Mergi la toaletă și evită să te abții de la urinare. Dacă urina stagnează, există un risc mai mare de apariție a bacteriilor;
  • Evită folosirea unor detergenți puternici atunci când speli hainele, în special lenjeria intimă.

În cazul infecțiilor urinare recurente, este recomandat să consumi probiotice. Antibioticele afectează și flora intestinală, pe lângă bacteriile responsabile pentru infecția urinară. Pentru a echilibra flora, te ajută probioticele din iaurt, varză murată sau soia fermentată.

Mituri legate de infecția urinară

Lipsa informării și refuzul de a cere ajutor medical pot duce la răspândirea unor mituri despre infecțiile intime. Mai jos sunt cele mai populare astfel de mituri:

  • Consumul de lichide reduce riscul de infecție urinară” (adevărat) - consumul a cel puțin doi litri de lichide pe zi duce la urinări frecvente și crește probabilitatea de eliminarea a bacteriilor;
  • „Infecțiile urinare afectează doar femeile” (fals) - acestea apar mai frecvent la femei, însă sunt prezente și la bărbați, mai ales în cazul unei igiene improprii sau al unei vieți sexuale active. În lipsa tratamentului, o infecție a prostatei poate duce la probleme de rinichi;
  • „Ai mai multe șanse de infecție în sarcină sau menopauză” (adevărat) - pe timpul sarcinii crește nivelul de progesteron și din acest motiv se relaxează pereții uretrei și ai vezicii. Drept urmare, apare fenomenul de reflux urinar. Acesta constă în deplasarea mai lentă a urinei sau chiar în întoarcerea sa spre rinichi. Astfel, sunt șanse mai mari de infecție urinară. La menopauză, nivelul estrogenului scade, iar acest lucru duce la dezechilibrarea florei vaginale. În lipsa aceste protecții, crește riscul de infectii vaginale și urinare;
  • „Infecția urinară apare o dată în viață” (fals) - recurența este destul de comună în cazul infecțiilor urinare. Există o probabilitate de 80% de reapariție a infecției urinare, în cazul femeilor care au mai avut cel puțin trei cazuri de infecție.

Detectată din timp și tratată corespunzător, conform indicațiilor medicului, infecția urinară nu reprezintă un pericol pentru sănătate. Foarte importantă în prevenirea reapariției infecției este și igiena locală. Dacă observi simptomele, adresează-te doctorului. Tratamentul este destul de ușor de urmat, iar simptomele se ameliorează după 2-3 zile.

Sursa foto: Shutterstock

Distribuie

Te-ar putea interesa și

  • Incontinența urinară. Ce este, care sunt cauzele, cum se tratează

    Incontinența urinară. Ce este, care sunt cauzele, cum se tratează

    Incontinența urinară nu este o boală, ci un simptom, despre care se poate vorbi atât la femei, cât și la bărbați și care se manifestă prin scurgeri involuntare de urină, combinate cu o serie de alte senzații neplăcute. Această problemă afectează milioane de oameni și poate induce o stare de discon...
  • Cistita: ce este, cum se manifestă, cum se tratează

    Cistita: ce este, cum se manifestă, cum se tratează

    Cistita este termenul medical pentru inflamația vezicii urinare. De cele mai multe ori, afecțiunea este cauzată de o infecție bacteriană, fiind una dintre cele mai frecvente suferințe ale tractului urinar. Deși nu este o boală gravă, cistita este enervantă, dureroasă și poate afecta rinichii, situaț...
  • Vaginita bacteriană - generalități, simptome și analize medicale recomandate

    Vaginita bacteriană - generalități, simptome și analize medicale recomandate

    Este o afecțiune care apare în momentul în care se creează un dezechilibru microbian la nivel vaginal.

    Modul exact de transmitere nu este cunoscut. Infecția apare de obicei la femei active din punct de vedere sexual și se asociază cu dezechilibrul dintre bacteriile „bune” și „rele” care se regăsesc...
  • Fibrom uterin: cauze, diagnostic, tratament

    Fibrom uterin: cauze, diagnostic, tratament

    Fibromul uterin este o tumoră benignă, care afectează aproximativ 70-80% dintre femei și constă în îngroșarea peretelui uterin. De regulă, este descoperit la controlul ginecologic de rutină. În unele cazuri, însă, simptomele determină consultul medical. Cum boala poate crește riscul de infertilitate...

Articole și noutăți

  • Tot ce trebuie să știi despre metapneumovirusul uman (HMPV)

    Tot ce trebuie să știi despre metapneumovirusul uman (HMPV)

    Metapneumovirusul uman (HMPV) este un virus respirator comun care provoacă în principal simptome asemănătoare răcelii și gripei. Descoperit în 2001 de către virologi olandezi, acesta face parte din familia Paramyxoviridae, care include virusul sincitial respirator (RSV), paragripalul uman, rujeola ș...
  • Virozele respiratorii: tipuri, transmitere, tratament

    Virozele respiratorii: tipuri, transmitere, tratament

    Virozele respiratorii sunt printre cele mai comune patologii cu transmitere interumană, fiind întâlnite în rândul tuturor categoriilor de vârstă. Simptomatologia cauzată de acestea poate varia de la una ușoară sau moderată, până la apariția unui tablou clinic sever, ce poate pune viața în pericol. A...
  • Diferența dintre raceală și gripă: Cauze, simptome, cum se transmit

    Diferența dintre raceală și gripă: Cauze, simptome, cum se transmit

    Atât gripa, cât și răceala sunt afecțiuni respiratorii, însă sunt cauzate de viruși diferiți. Deoarece ambele boli au simptome asemănătoare, este ușor de făcut confuzie.

    De regulă, gripa este mai complexă și mai problematică decât răceala obișnuită, iar simptomele sunt mai intense. De asemenea, ră...
  • Exsudatul faringian - metoda standard de diagnostic pentru faringita streptococică

    Exsudatul faringian - metoda standard de diagnostic pentru faringita streptococică

    Un procent de 70% dintre infecţiile faringiene sunt de etiologie (origine) virală, virusurile implicate fiind rhinovirusurile (în special la adulţi), adenovirusurile, virusul Herpes simplex 1, virusurile Coxsackie A (mai ales la copii), virusurile gripale și paragripale.

    Faringitele bacteriene sunt...
  • Bronșita: tipuri, simptome, diagnostic și tratament

    Bronșita: tipuri, simptome, diagnostic și tratament

    Bronșita este o afecțiune respiratorie comună ce inflamează tuburile bronșice și se manifestă prin tuse productivă. Aceasta afectează anual milioane de oameni și, deși de cele mai multe ori are forme ușoare, se poate transforma și într-o condiție serioasă care necesită atenție medicală. În funcție d...
  • Pregătirea copiilor pentru analizele medicale de laborator

    Pregătirea copiilor pentru analizele medicale de laborator

    Pregătirea unui copil pentru analizele medicale de laborator poate fi o adevărată provocare. De la metodele de convingere a acestuia să coopereze și până la controlul nutriției copilului cu 24 ore înainte de recoltare, părinții trebuie să fie vigilenți și informați asupra detaliilor de care să țină ...
  • Sinuzita: tipuri, cauze, simptome, diagnostic, tratament

    Sinuzita: tipuri, cauze, simptome, diagnostic, tratament

    Sinuzita reprezintă infecția sinusurilor paranazale, ocluzia orificiilor de comunicare sinusale și inflamația mucoasei nazale și paranazale.

    Sinuzita este o importantă afecțiune ORL, cu o incidență mare, cu o evoluție trenantă, afectând în mod direct calitatea vieții pacienților diagnosticați, nece...
  • Microbiomul vaginal: cheia către sănătatea vaginală și reproductivă

    Microbiomul vaginal: cheia către sănătatea vaginală și reproductivă

    O floră vaginală echilibrată reprezintă prima linie de apărare împotriva infecțiilor urogenitale, jucând un rol esențial în sănătatea vaginală și reproductivă. 

    Microbiomul vaginal este un sistem complex și dinamic de microorganisme care se dezvoltă în mediul vaginal. Flora vaginală este compusă, î...
  • Microbiomul intestinal: calea către o sănătate optimă

    Microbiomul intestinal: calea către o sănătate optimă

    Intestinul uman găzduiește trilioane de microorganisme care, împreună, sunt cunoscute sub numele de microbiom intestinal. Acest ecosistem complex joacă un rol fundamental în menținerea unei stări de sănătate optime, influențând difestia, funcția imunitară și multe alte procese. În prezent, mare part...
Vezi toate articolele

Întrebări frecvente

  • Care este diferența dintre un laborator Bioclinica și un centru de recoltare Bioclinica?

  • În cât timp se eliberează buletinele de rezultate pentru analize?

  • Pot ridica un buletin de analize care nu este al meu?