Microbiomul intestinal: ce este și cum influențează sănătatea

Intestinul uman găzduiește trilioane de microorganisme care, împreună, sunt cunoscute sub numele de microbiom intestinal. Acest ecosistem complex joacă un rol fundamental în menținerea unei stări de sănătate optime, influențând difestia, funcția imunitară și multe alte procese. În prezent, mare parte din misterele microbiomului intestinal ne sunt necunoscute, însă numeroase studii încep să dezvăluie nenumăratele feluri în care acesta dictează buna funcționare a organismului. Ceea ce este sigur este faptul că un microbiom intestinal echilibrat și divers este esențial pentru sănătate. 

Ce este microbiomul intestinal?

Microbiomul intestinal este compus din comunitatea vastă de microorganisme care se află în tractul digestiv, mai specific în intestinul gros. Acest ecosistem microbial conține bacterii, viruși, fungi, precum și alți microbi care, împreună, influențează varii procese fiziologice.

Din microbiota intestinală fac parte 6 încrengături majore de bacterii: Firmicutes, Bacteroidetes, Actinobacteria, Proteobacteria, Tenericutes, și Fusobacteria. Fiecare individ va avea o compoziție diferită, în funcție de factori precum dieta, frecvența utilizării antibioticelor, mediu, dar și naștere (naturală sau cezariană).

Tipuri de microbiom intestinal (enterotipuri)

Microbiomul intestinal uman este împărţit în trei enterotipuri care corespund bacteriilor dominante. Indiferent de naţionalitate, sex, vârstă şi greutate corporală, există o corelaţie între germenii care domină din punct de vedere cantitativ şi restul conţinutului microbiomului.

Enterotip I: microorganismul predominant este Bacteroides spp., frecvent asociat cu Parabacteroides, energia fiind generată în principal din carbohidrați și proteine, prin procesul de fermentație.

Enterotip II: specia bacteriană predominantă este Prevotella spp., frecvent asociată cu Desulfovibrio spp. (aceste bacterii au capacitatea de a degrada mucina de la nivelul mucoasei intestinale).

Enterotip III: microorganismul dominant este Ruminococcus spp., cu prezența frecventă a Akkermansia. Glucidele produse în urma degradării mucinei sunt absorbite, cu traversarea membranei celulare prin mecanisme speciale de transport.

Cum influențează microbiomul intestinal sănătatea?

Flora intestinală joacă un rol crucial în menținerea sănătății optime. Iata, mai specific, modul în care microbiota intestinală ne influențează organismul:

Joacă un rol în digestie și absorpția nutrienților

Flora intestinală ajută la digestia carbohidraților complecși și la producția de acizi grași, care servesc drept sursă de energie pentru celulele intestinale. De asemenea, microbiomul intestinal contribuie la absorbția unor nutrienți vitali precum vitamina K sau vitamina B12. 

Susține funcția imunitară

Microbiomul intestinal interacționează cu sistemul imunitar, ajutând la reglarea răspunsului imun și la prevenirea dezvoltării unor boli autoimune. De asemenea, flora intestinală luptă împotriva agenților patogeni, deoarece concurează cu aceștia pentru resurse și produce compuși antimicrobieni. 

Ajută metabolismul și gestionarea greutății

Anumite studii au demonstrat faptul că obezitatea și anumite afecțiuni metabolice sunt legate de compoziția microbiomului intestinal. Acesta influențează metabolismul energetic, iar compoziția sa diferă la persoanele obeze față de persoanele cu o greutate normală.

Influențează sănătatea mentală 

Microbiota intestinală comunică cu creierul prin intermediul axului ”creier-intestin”, care implică sistemul nervos, sistemul endocrin și sistemul imunitar. Modificările ce au loc la nivelul florei intestinale au fost corelate cu diverse afecțiuni neurologice și psihiatrice, printre care se numără și depresia, anxietatea, și tulburările din spectrul autismului.

Care sunt factorii care modifică compoziția florei intestinale?

Există numeroși factori care influențează compoziția și diversitatea microbiomului intestinal. Printre cei mai importanți factori se numără:

Dieta

Alimentele pe care le consumăm au un impact semnificativ asupra compoziției microbiomului intestinal. O dietă bogată în fibre și legume și fructe ajută formarea unei microbiote sănătoase și diverse, în timp ce o dietă care conține multe alimente procesate și produse animale poate contribui la disbioză. 

Antibioticele

Antibioticele pot dezechilibra microbiomul intestinal, favorizând creșterea bacteriilor nocive și dispariția celor benefice. Este extrem de important să folosești antibiotice doar la recomandarea medicului și în urma unor analize medicale. De asemenea, suplimentează cu probiotice tratamentul pentru a susține microbiomul intestinal. 

Stresul

Stresul cronic poate altera flora intestinala și poate contribui la dezvoltarea a numeroase probleme de sănătate. Dacă te confrunți cu perioade stresante, este important să îți faci timp pentru tehnici de gestionare a stresului precum meditație, yoga, respirație conștientă sau alte modalități recomandate de medicul tău. 

Vârsta

Flora noastră intestinală se schimbă de-a lungul vieții, suferind modificări semnificative în copilărie, adolescență și la vârste mai înaintate. Înțelegerea acestor schimbări în funcție de etapa de viață este esențială pentru o abordare corespunzătoare și recomandări personalizate de echilibrare a microbiomului.

Atunci când se produc modificări și dezechilibre la nivelul microbiomului intestinal apare disbioza intestinală care este asociată numeroase afecțiuni. 

Ce afecțiuni sunt asociate cu disbioza intestinală?

Anumite boli inflamatorii intestinale

Apariția bolilor inflamatorii intestinale este rezultatul unei interacțiuni complexe între factorii genetici, imuni, de mediu și a microbiomului intestinal. De obicei, în colita ulcerativă sau boala Crohn, poate fi observată scăderea diversității microbiomului intestinal.

Cancer colorectal

Diferite publicaţii descriu apariţia disproporţionată a anumitor bacterii în materiile fecale în cazul pacienţilor cu neoplasm colorectal. Unii autori discută despre posibilitatea utilizării microbiomului ca şi metodă de screening al cancerului colorectal. Comparativ cu persoanele sănătoase, cantitatea de Fusobacterium (în special F. nucleatum) sunt crescute. 

Sindromul colonului iritabil

Pacienţii cu sindromul colonului iritabil prezintă, de obicei, un raport Firmicutes/Bacteroidetes crescut. Acest aspect este, de asemenea, demonstrat în depresie, astfel încât se poate discuta despre o dereglare a axului “creier-intestin”. 

Enterocolita necrozantă

Enterocolita necrozantă este o boală severă la nou-născuţi, cu o rată crescută de morbiditate şi mortalitate, fiind frecventă în special la prematuri (născuţi înainte de săptămâna 32 de sarcină) şi la nou-născuţii cu greutate mică la naştere. Enterocolita necrozantă implică o boală inflamatorie a mucoasei intestinale (intestinul subţire şi gros) determinată de bacterii. Numeroase studii au arătat faptul că pot să survină modificări tipice la nivelul florei intestinale cu până la 3 săptămâni înainte ca boala să devină manifestă din punct de vedere clinic. 

Obezitatea

O varietate de publicaţii atestă legătura dintre obezitate şi modificarea compoziţiei microbiomului intestinal. Prin descompunerea eficientă a nutrienţilor nedigerați, bacteriile intestinale pot furniza organismului energie suplimentară. Mai ales bacteriile care aparțin încrengăturii Firmicutes pot metaboliza fibrele din dietă în acizi graşi cu lanţ scurt. Un număr crescut de Firmicutes poate determina o absorbţie mai mare de calorii, determinând astfel creşterea în greutate. 

Diabet zaharat de tip 2

Diabetul zaharat de tip 2 este o tulburare a metabolismului glucidelor, în care insulina este prezentă, dar are efect scăzut la nivel celular. Această rezistență la insulină determină o creştere a glucozei sanguine. Obezitatea reprezintă un factor de risc principal pentru această afecţiune. La pacienţii obezi cu diabet zaharat de tip 2 au fost observate modificări tipice ale microbiomului intestinal. Publicaţii recente sugerează faptul că aceste schimbări ale florei intestinale sunt direct implicate în patogeneza diabetului zaharat de tip 2.

Citește și

Diabetul zaharat: cauze, simptome, tratament și control

Afecțiuni cardiovasculare

Studii recente au descoperit o legătură între microbiomul intestinal şi ateroscleroză. Metaboliţii (colina, fosfatidilcolina şi L-carnitina) din alimente sunt metabolizate de către microbiomul intestinal în trimetilamină, care va fi oxidată la nivel hepatic în N-oxid trimetilamină (TMAO). În studiul Framingham Heart, acest metabolit s-a dovedit a fi unul dintre puţinii parametri din ser cu valoare prognostică pentru dezvoltarea ulterioară a unei boli cardiovasculare la pacienţii încă sănătoşi.

Poliartrita reumatoidă

O serie de studii au demonstrat faptul că persoanele cu poliartrită reumatoidă au un microbiom intestinal cu o frecvență scăzută a grupurilor Bacteroides-Porphyromonas-Prevotella și Eubacterium rectale – Clostridium coccoides. Lactobacillus şi Prevotella spp., în special P. copri, pot fi prezente în stadiile precoce. În fazele acute ale bolii poate fi observată o proporţie crescută de Lactobacillus salivarius, Gordonibacter pamelaeae şi Clostridium asparagiforme, respectiv o prezenţă redusă a Haemophilus spp.

Cum îți poți evalua microbiomul intestinal?

Există o serie de teste și analize de laborator care te pot ajuta să evaluezi sănătatea florei intestinale, oferind informații prețioase despre starea de sănătate și ajutând la diagnosticul și tratamentul bolilor asociate. Pentru a determina cu exactitate analizele necesare cazului tău, consultă  medicul specialist.

La Bioclinica, vei găsi toate analizele medicale necesare evaluării microbiomului intestinal. Spre exemplu, microbiomul din materii fecale identifică compoziția microbiotei și examinează tipul și cantitatea de bacterii prezente, precum și prezența anumitor patogeni, markeri inflamatorii și metaboliți microbieni. 

Această analiză complexă a microbiomului se realizează din materiile fecale prin metoda de ultimă generație Next Generation Sequencing (NGS) şi permite identificarea tuturor microorganismelor care se regăsesc la nivel intestinal (până la 1000 de specii diferite) cu ajutorul unui algoritm bioinformatic specializat, ultra-sensibil. Rezultatul oferă informații detaliate despre microbiotă și funcționalitatea ei, evidențiind potențiale dezechilibre care pot fi corectate prin stilul de viață, dietă sau tratamente sub supraveghere medicală. 

În funcție de nevoia de complexitate a informațiilor oferite de rezultat, analiza se poate efectua pe 3 nivele de detaliere:

În funcție de nevoile tale sau de afecțiunile suspectate, medicul îți va putea recomanda nivelul de detaliere necesar pentru rezultate și, aferent, analiza medicală potrivită. 

Microbiomul intestinal exhaustiv conține informații comprehensive și markeri pentru digestie, inflamație, infecții și permeabilitate, oferind cel mai complet set de informații posibil legat de microbiota intestinală. 

Cum poți să menții un microbiom intestinal echilibrat?

Pentru a menține un microbiom intestinal sănătos, este important să:

Menții o dietă echilibrată, bogată în fibre: pentru un microbiom intestinal sănătos, consumă o varietate de plante, inclusiv fructe, legume, cereale integrale și leguminoase. 

Limitezi consumul de alimente procesate și zahăr adăugat: acestea pot dezechilibra flora intestinala și pot contribui la dezvoltarea bacteriilor nocive.

Consumi probiotice și prebiotice: Probioticele (iaurt, lapte bătut, varză murată, preparate din soia, ciocolată neagră etc.) sunt microorganisme vii care atunci când sunt administrate în doze adecvate pot determina un beneficiu terapeutic prin reechilibrarea echilibrului florei intestinale a organismului. Prebioticele (cereale integrale, banane, ceapă, usturoi, miere, anghinare, suplimente alimentare etc.) permit stimularea creșterii și activității speciilor de bacterii bune din intestin cu reducerea indirectă a speciilor patogene.

Bei multă apă: o cantitate suficientă de apă te va ajuta să susții funcția normală a sistemului digestiv și, prin urmare, a microbiomului intestinal.

Ai tehnici de gestionare a stresului: meditația, yoga, exercițiile de respirație ș.a. sunt modalități eficiente de a ține stresul sub control. 

Nu utilizezi antibiotice după ureche: ia antibiotice doar la recomandarea medicului, pe baza unor analize medicale de laborator efectuate anterior. Suplimentează tratamentul antibiotic cu probiotice.

Faci exerciții regulat: activitatea fizică susține bunăstarea organismului și echilibrul florei intestinale. 

Ce trebuie să reții despre microbiomul intestinal

Flora intestinală este un sistem dinamic complex care joacă un rol crucial în menținerea stării de sănătate a organismului. Înțelegerea importanței acestuia și tratarea disbiozei intestinale sunt pași necesari pentru sănătate. Pentru a acționa eficient și la timp în diagnosticarea și tratarea afecțiunilor asociate, este important să îți evaluezi regulat microbiomul intestinal. Fă-ți timp, din timp și discută cu medicul tău.

Bibliografie

Current Capabilities of Gut Microbiome–Based Diagnostics and the Promise of Clinical Application, Gregory L. Damhorst, Max W. Adelman, Michael H. Woodworth, Colleen S. Kraft

Profiling the human intestinal environment under physiological conditions, Dari Shalon, Rebecca Neal Culver, Jessica A. Grembi, Jacob Folz et alii 

Current Sampling Methods for Gut Microbiota: A Call for More Precise Devices, Qiang Tang, Ge Jin, Gang Wang et alii

What is the Gut Microbiome? Dr. Jaime Cloyd