Microbiomul vaginal: cheia către sănătatea vaginală și reproductivă
Microbiomul vaginal: cheia către sănătatea vaginală și reproductivă
Timp de citire: 9 minute
Publicat: 23/07/2024
Ultima actualizare: 10/10/2024

Microbiomul vaginal (flora vaginală): rol, dezechilibre, diagnostic și tratament

O floră vaginală echilibrată reprezintă prima linie de apărare împotriva infecțiilor urogenitale, jucând un rol esențial în sănătatea vaginală și reproductivă. 

Ce este microbiomul vaginal?

Microbiomul vaginal este un sistem complex și dinamic de microorganisme care se dezvoltă în mediul vaginal. Flora vaginală este compusă, în principal, din bacterii, mai specific din bacterii din genul Lactobacillus. Acestea joacă un rol esențial în menținerea unui mediu vaginal sănătos prin producerea de compuși antimicrobieni și susținerea unui pH acidic, fapt care previne dezvoltarea unor bacterii nocive.

Microbiota vaginală este un sistem unic, datorită condițiilor speciale din vagin, precum disponibilitatea glicogenului, care se află sub controlul estrogenului. Celulele epiteliale vaginale, împreună cu bacteriile fermentative, produc acid lactic și păstrează aciditatea mediului vaginal. 

Deși diversitatea compușilor din microbiomului vaginal este mică, acesta este foarte dinamic, schimbându-se constant sub influența factorilor endo și exogeni. Acești factori includ schimbările fiziologice din timpul ciclului menstrual, apariția unei sarcini, dar și alte schimbări reprezentative pentru viața unei femei. 

Microbiomul vaginal și sănătatea vaginală

Prevenție pentru infecții

Microbiomul vaginal se constituie în prima linie de apărare împotriva infecțiilor. Un microbiom sănătos previne creșterea excesivă a microorganismelor dăunătoare prin producția de substanțe antimicrobiene și prin consumul resurselor. De exemplu, bacteriile de tipul Lactobacillus produc acid lactic și secretă peroxid de hidrogen, care are proprietăți antimicrobiene. Acest mecanism protector este esențial pentru prevenția infecțiilor urogenitale, inclusiv pentru scăderea riscului de boli cu transmitere sexuală și a infecțiilor urinare recurente. 

Rol în susținerea funcției imunitare

Flora vaginală are și o funcție importantă în modularea răspunsului imun. Prezența bacteriilor benefice ajută la educarea și reglarea sistemului imunitar, promovând un răspuns imunitar echilibrat care poate combate eficient patogenii fără a declanșa un răspuns inflamator excesiv. 

Un microbiom vaginal dereglat (disbioza vaginală) poate, pe de altă parte, conduce la inflamație cronică, aceasta fiind asociată cu diverse probleme de sănătate, inclusiv boala inflamatorie pelvină și o susceptibilitate crescută la boli cu transmitere sexuală.

Apariția afecțiunilor vaginale

Disbioza vaginală poate favoriza apariția unor afecțiuni vaginale diverse. Vaginita bacteriană este una dintre cele mai comune afecțiuni asociate cu disbioza, afectând aproximativ 20% din femeile aflate la vârsta reproductivă din Europa. Simptomele vaginitei bacteriene includ scurgeri anormale, miros neplăcut și disconfort vaginal, conducând la o calitate scăzută a vieții. De asemenea, disbioza vaginală a fost corelată cu un risc crescut pentru dezvoltarea altor afecțiuni precum candidoza vaginală sau vaginită aerobă (scăderea numărului de lactobacili). 

Rolul microbiomului vaginal în sănătatea reproductivă

Microbiomul vaginal este extrem de important pentru femeile care își doresc o sarcină. Există numeroase studii care au demonstrat asocierea dintre microbiomul vaginal și obținerea unei sarcini. 

În primul rând, microbiota vaginală joacă un rol de prevenție în cazul bolilor urogenitale precum vaginita bacteriană, candidoza și bolile cu transmitere sexuală. Un microbiom vaginal cu multe bacterii din genul Lactobacillus, precum L. crispatus și L. iners, este asociat cu un risc scăzut de a căpăta aceste infecții. În schimb, un microbiom dezechilibrat, ce prezintă risc crescut de disbioză, este predispus infecțiilor și este asociat cu șanse mai mici de obținere a unei sarcini. 

În al doilea rând, un microbiom vaginal alterat a fost asociat cu diferite probleme în sarcină, inclusiv nașteri premature, pierderi de sarcină și o dezvoltare fetală nefavorabilă. Spre exemplu, prezența anumitor bacterii precum Gardnerella vaginalis a fost asociată cu un risc crescut de naștere prematură și alte defecte la naștere. 

În al treilea rând, microbiomul vaginal poate afecta fertilitatea și poate chiar contribui la infertilitate. Femeile care suferă de infertilitate au un microbiom vaginal diferit comparativ cu femeile fertile. Prezența unor bacterii precum Escherichia coli sau Staphylococcus aureus au fost corelate cu boala inflamatorie pelvină ce poate duce la ocluzia trompelor uterine și infertilitate. 

De asemenea, pH-ul vaginal este esențial pentru un microbiom sănătos. Un pH vaginal normal este acidic și se încadrează între 3.8 și 4.5. 

Care sunt cauzele care conduc la un microbiom vaginal dezechilibrat?

Microbiomul vaginal este un ecosistem delicat, ceea ce înseamnă că buna lui funcționare poate fi întreruptă ușor, putând să apară disbioza vaginală. Disbioza vaginală este, de fapt, o microbiotă vaginală dezechilibrată. Această condiție este asociată cu diferite afecțiuni, inclusiv vaginita bacteriană, dar și infecții cu candida. Principalele cauze care conduc către un microbiom vaginal dezechilibrat sunt:

Antibioticele 

Deși antibioticele sunt prescrise pentru a combate bacteriile nocive, un efect secundar al acestora este că pot elimina și bacteriile benefice, în special pe cele din genul Lactobacillus, care sunt extrem de importante în menținerea unei microbiote vaginale sănătoase. Reducerea numărului de bacterii benefice poate crește riscul de infecții, chiar și de infecții cu candidă. 

Fluctuațiile hormonale

Hormonii joacă un rol foarte important în menținerea unei microbiote vaginale sănătoase. Spre exemplu, estrogenul susține populația de Lactobacili, ceea ce ajută la menținerea unui pH vaginal scăzut (mediu acid), prin urmare oprește dezvoltarea bacteriilor nocive. În timpul pubertății, sarcinii, dar și a ciclului menstrual, nivelul de estrogen fluctuează, fapt ce poate duce la dezechilibre ale microbiomului. De asemenea, odată cu scăderea nivelului de estrogen la menopauză, femeile sunt mai predispuse la disbioza vaginală. 

Activitatea sexuală

Actul sexual favorizează introducerea de noi bacterii în mediul vaginal. Prezența spermei, care este alcalină, poate altera pH-ul vaginal, dezechilibrând mediul delicat al microbiomului vaginal. În plus, bolile cu transmitere sexuală pot introduce alți patogeni și mai dăunători, conducând la aceeași disbioză vaginală.

De asemenea, utilizarea de jucării sexuale care nu sunt igienizate corespunzător sau sunt folosite de mai mulți parteneri, pot introduce noi bacterii dăunătoare. Igienizarea jucăriilor sexuale trebuie făcută cu produse care nu conțin parfumuri sau compuși chimici ce pot dezechilibra microbiomul. 

Practicile precare de igienă

Igiena inadecvată, inclusiv utilizarea unor săpunuri sau geluri de duș dure, poate întrerupe echilibrul natural al bacteriilor din vagin. Dușurile vaginale, în particular, pot dezechilibra microbiota și pot altera pH-ul vaginal, ducând la un risc crescut de infecții. 

Stresul și alte afecțiuni

Acestea pot impacta sistemul imunitar și sănătatea în general, ceea ce se reflectă și în starea de sănătate a vaginului. Stresul poate conduce la schimbări hormonale care afectează microbiota, în timp ce afecțiunile pot slăbi bariera de apărare împotriva infecțiilor. 

Dieta și stilul de viață

Dieta este esențială în menținerea unui microbiom sănătos. O dietă bogată în zahăr și alimente procesate poate cauza creșterea unor bacterii nocive. Pentru menținerea unui microbiom echilibrat se recomandă o dietă bogată în probiotice, cu alimente precum iaurturi și alimente fermentate ce pot susține creșterea de bacterii benefice. 

Simptomele disbiozei vaginale (floră vaginală dezechilibrată)

Disbioza vaginală, asociată de obicei cu afecțiuni precum vaginita bacteriană, se poate manifesta prin mai multe simptome. În timp ce unele femei pot rămâne asimptomatice, multe experimentează schimbări vizibile ce le pot afecta calitatea vieții. Iată care sunt cele mai frecvente simptome asociate cu dezechilibrele la nivelul microbiomului vaginal:

Scurgeri vaginale anormale

Acesta este unul dintre cele mai comune simptome în cazul disbiozei vaginale. În timp ce majoritatea scurgerilor vaginale sunt normale, există anumite semnale care pot atrage atenția asupra unor scurgeri ieșite din comun. Unele scurgeri de culoare gri, complet diferite de de cele albe, normale, sau scurgeri cu un miros puternic, neplăcut, în soecial după contactul sexual sau în timpul menstruației. 

Miros neplăcut

Un miros neplăcut care persistă, este mai mereu un simptom al disbiozei vaginale. Acest miros caracteristic de pește este produs cu precădere în urma unui contact sexual și poate cauza disconfort fizic și psihic celor afectați. 

Mâncărime și iritație vaginală

Femeile cu disbioză vaginală pot experimenta iritații sau mâncărimi în zona vaginală. Disconfortul poate fi minim sau sever și poate fi acompaniat de o senzație de arsură, în special în timpul urinării sau a actului sexual.  w

Durere în timpul actului sexual

Dispareunia, sau durerea în timpul actului sexual, este un alt simptom ce poate apărea ca urmare a disbiozei vaginale. Disconfortul poate fi atribuit inflamației sau iritației țesutului vaginal, ducând la o activitate sexuală dureroasă și chiar la dorința de a o evita. 

Senzație crescută de umiditate

Unele femei declară că experimentează o senzație crescută de umiditate în zona vulvei, ducând la disconfort și indicând prezența unei secreții vaginale excesive, asocitate cu disbioza. 

Simptome caracteristice inflamației

Deși inflamația în sine nu este întotdeauna prezentă, unele femei pot observa alte simptome asociate precum roșeață sau umflături în zona vaginală. Deși aceste simptome sunt mai puțin întâlnite față de cele menționate anterior, pot indica prezența unei probleme. 

Este important de reținut faptul că disbioza vaginală poate fi complet asimptomatică. Unele studii indică faptul că aproximativ 80% din femeile cu disbioză nu experimentează simptome. Prin urmare, este cu atât mai important ca femeile să treacă prin controale ginecologice de prevenție și să facă periodic analizele recomandate de medic.  

Diagnostic pentru disbioza vaginală

Pentru a afla dacă ai un microbiom vaginal echilibrat sau suferi de o disbioză vaginală, este esențial să mergi la un control ginecologic.

Diagnosticul disbiozei vaginale implică atât o evaluare clinică cât și o serie de teste și analize de laborator. De obicei, medicul ginecolog va începe cu istoricul tău medical și cu o examinare fizică, concentrându-se pe prezența simptomelor care pot indica un dezechilibru și potențiala prezență a unor afecțiuni specifice. În funcție de concluziile acestei examinări, medicul îți poate recomanda diferite analize de laborator.

Analizele de laborator joacă un rol crucial în diagnosticul disbiozei vaginale și examinarea florei vaginale. Una dintre cele mai comune analize este microbiomul vaginal, care analizează compoziția florei vaginale și determină bacteriile prezente. Analiza microbiom vaginal presupune colectarea unei probe vaginale, de către medicul ginecolog, probă care este transmisă în laboratoarele Bioclinica. 

Microbiom vaginal

Datorită tehnicilor avansate de analizare, precum PCR-ul, se pot identifica și cuantifica numeroase microorganisme, inclusiv speciile benefice de Lactobacillus și speciile dăunătoare. Aceste analize oferă informații prețioase legate de echilibrul microbiomului vaginal și pot determina dacă există o disbioză vaginală, informând concret opțiunile de tratament. Profilul de microbiom vaginal oferit de Bioclinica combină secvențierea metagenomică, care analizează materialul genetic al tuturor comunităților microbiene, cu un algoritm specializat de bioinformatică foarte sensibilă. 

Pe lângă analiza de microbiom vaginal, măsurarea pH-ului vaginal poate fi de ajutor în diagnosticarea disbiozei vaginale. Un pH vaginal normal ar trebui să fie acidic, cu valori între 3.8 și 4.5. Un nivel ridicat al pH-ului poate indica un dezechilibru deseori asociat cu vaginita bacteriană. 

Combinând aceste două analize, ginecologii au la dispoziție toate instrumentele necesare pentru a pune un diagnostic corect și a concepe un plan de tratament pentru a readuce echilibrul florei vaginale. 

Cum să menții sau să restabilești o floră vaginală echilibrată?

Consumă probiotice 

Fie că optezi pentru suplimente, fie că recurgi la alimente fermentate, probioticele sunt esențiale pentru sănătatea florei vaginale. Aceste microorganisme pot restabili echilibrul bacteriilor benefice, în special în urma unor dezechilibre cauzate de antibiotice sau schimbări hormonale. Consumul regulat de alimente bogate în probiotice (iaurt, chefir, varză murată, kimchi etc) favorizează creșterea bacteriilor de tip Lactobacillus. În cazul suplimentelor alimentare, asigură-te că optezi pentru probiotice specific create pentru flora vaginală. 

Optează pentru o dietă sănătoasă

Flora vaginală este direct influențată de dietă. O alimentație bogată în probiotice, usturoi, ceapă, banane și cereale integrale poate promova dezvoltarea bacteriilor benefice. De asemenea, reducerea cantității de zahăr și a alimentelor procesate, care hrănesc bacteriile nocive, este esențială pentru echilibrarea microbiomului vaginal. 

În plus, nu neglija importanța hidratării. Bea multă apă și nu uita să consumi și o varietate de fructe și legume pentru a susține o floră vaginală sănătoasă. 

Ai grijă de igiena vaginală

Deși vaginul face o treabă foarte bună în a se curăța singur, menținerea unei igiene bune este esențială. Utilizează produse fără parfumuri sau chimicale și evită spălăturile vaginale sau produsele feminine ce pot întrerupe creșterea bacteriilor benefice. 

Limitează utilizarea antibioticelor

Folosește antibiotice doar la recomandarea medicului tău și în urma analizelor de laborator. Utilizarea antibioticelor poate dezechilibra flora vaginală, omorând bacteriile benefice. Atunci când este necesar să utilizezi antibiotice, asigură-te că folosești și probioticele necesare pentru restabilirea echilibrului microbiomului vaginal. 

Gestionează schimbările hormonale

Fluctuațiile hormonale din timpul menstruației, sarcinii și menopauzei, pot afecta echilibrul florei vaginale. În cazul femeilor care experimentează schimbări semnificative, terapia hormonală poate ajuta la restabilirea microbiomului. Medicul tău ginecolog te poate îndruma cel mai bine. 

Protejează-te în timpul actului sexual

Protecția în timpul actului sexual, mai ales atunci când ai parteneri sexuali multipli, este esențială. Pentru a evita introducerea în mediul vaginal a unor bacterii diferite și potențial dăunătoare, utilizează prezervativul. Acestea te ajută și să ții la distanță bolile cu transmitere sexuală

Evită iritanții

Limitează expunerea la iritanți precum tampoane parfumate și detergenți. Aceste produse au multe chimicale care pot interveni în echilibrul natural al florei vaginale și pot duce la iritație și infecții. Atunci când este posibil, alege produse organice lipsite de parfum,

Efectuează controale periodice

Controalele ginecologice de rutină sunt esențiale pentru monitorizarea sănătății vaginale și pentru prevenție. Dacă experimentezi simptome ale disbiozei, consultă-te cu medicul tău specialist pentru a evalua situația și a urma tratamentul corespunzător. Început la timp, acesta poate preveni dezvoltarea unor afecțiuni mai grave. 

Bibliografie

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC11062609/ 

https://biomprobiotics.com/what-is-vaginal-microbiome-dysbiosis-does-it-matter-yes/ 

https://www.biofarmagroup.com/en/magazine/vaginal-dysbiosis-product-for-health-of-microbiota

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC10412922/

Distribuie

Te-ar putea interesa și

  • Amenoreea (absența menstruației): Cauze, simptome, tratament

    Amenoreea (absența menstruației): Cauze, simptome, tratament

    Amenoreea reprezintă absența menstruației în perioada anilor de reproducție, mai exact, între pubertate și menopauză. Deși nu este o boală și nu este asociată în mod direct cu infertilitatea, aceasta poate semnala o altă problemă de sănătate mai serioasă.

    În cele ce urmează, vei afla din ce cauze a...
  • Ce este vaginismul și cum se tratează?

    Ce este vaginismul și cum se tratează?

    Vaginismul reprezintă dificultatea permanentă/recurentă de penetrare vaginală de orice fel: deget, dispozitiv medical sau penis, în context de act sexual dorit şi liber consimţit, nu în condiţii de abuz. Apare o contracţie involuntară a musculaturii pelvine asociată unor importante simptome emoţiona...
  • Dispareunia: actul sexual dureros și tratarea lui

    Dispareunia: actul sexual dureros și tratarea lui

    Dispareunia este definită prin prezenţa recurentă/persistentă a durerilor la penetrarea superficială (vulvodinie) şi/sau profundă. Dispareunia este o disfuncţie sexuală feminină dureroasă. Ea poate fi spontană sau provocată, localizată sau generalizată.

    Funcția sexuală este afectată de factori biol...
  • Sindromul Premenstrual (SPM): simptome, cauze, tratament

    Sindromul Premenstrual (SPM): simptome, cauze, tratament

    Sindroamele premenstruale sunt reprezentate de un ansamblu de simptome fizice şi/sau neuropsihice care apar repetitiv în faza luteală tardivă a ciclului menstrual şi se remit o dată cu declanşarea sângerării menstruale, având un impact major asupra calităţii vieţii şi desfăşurării activităţii social...
  • Hirsutismul (excesul de păr pe corp): semne, cauze, diagnostic, tratament

    Hirsutismul (excesul de păr pe corp): semne, cauze, diagnostic, tratament

    Hirsutismul este o creștere excesivă a părului androgenodependent la persoanele de sex feminin, în zone ale corpului caracteristice sexului masculin, precum: buza superioară, obraji si în zona perciunilor, piept, spate, pe linia albă abdominală, fața internă a coapselor. Regiunea fesieră, a braţelor...

Articole și noutăți

  • Tot ce trebuie să știi despre metapneumovirusul uman (HMPV)

    Tot ce trebuie să știi despre metapneumovirusul uman (HMPV)

    Metapneumovirusul uman (HMPV) este un virus respirator comun care provoacă în principal simptome asemănătoare răcelii și gripei. Descoperit în 2001 de către virologi olandezi, acesta face parte din familia Paramyxoviridae, care include virusul sincitial respirator (RSV), paragripalul uman, rujeola ș...
  • Virozele respiratorii: tipuri, transmitere, tratament

    Virozele respiratorii: tipuri, transmitere, tratament

    Virozele respiratorii sunt printre cele mai comune patologii cu transmitere interumană, fiind întâlnite în rândul tuturor categoriilor de vârstă. Simptomatologia cauzată de acestea poate varia de la una ușoară sau moderată, până la apariția unui tablou clinic sever, ce poate pune viața în pericol. A...
  • Diferența dintre raceală și gripă: Cauze, simptome, cum se transmit

    Diferența dintre raceală și gripă: Cauze, simptome, cum se transmit

    Atât gripa, cât și răceala sunt afecțiuni respiratorii, însă sunt cauzate de viruși diferiți. Deoarece ambele boli au simptome asemănătoare, este ușor de făcut confuzie.

    De regulă, gripa este mai complexă și mai problematică decât răceala obișnuită, iar simptomele sunt mai intense. De asemenea, ră...
  • Exsudatul faringian - metoda standard de diagnostic pentru faringita streptococică

    Exsudatul faringian - metoda standard de diagnostic pentru faringita streptococică

    Un procent de 70% dintre infecţiile faringiene sunt de etiologie (origine) virală, virusurile implicate fiind rhinovirusurile (în special la adulţi), adenovirusurile, virusul Herpes simplex 1, virusurile Coxsackie A (mai ales la copii), virusurile gripale și paragripale.

    Faringitele bacteriene sunt...
  • Bronșita: tipuri, simptome, diagnostic și tratament

    Bronșita: tipuri, simptome, diagnostic și tratament

    Bronșita este o afecțiune respiratorie comună ce inflamează tuburile bronșice și se manifestă prin tuse productivă. Aceasta afectează anual milioane de oameni și, deși de cele mai multe ori are forme ușoare, se poate transforma și într-o condiție serioasă care necesită atenție medicală. În funcție d...
  • Pregătirea copiilor pentru analizele medicale de laborator

    Pregătirea copiilor pentru analizele medicale de laborator

    Pregătirea unui copil pentru analizele medicale de laborator poate fi o adevărată provocare. De la metodele de convingere a acestuia să coopereze și până la controlul nutriției copilului cu 24 ore înainte de recoltare, părinții trebuie să fie vigilenți și informați asupra detaliilor de care să țină ...
  • Sinuzita: tipuri, cauze, simptome, diagnostic, tratament

    Sinuzita: tipuri, cauze, simptome, diagnostic, tratament

    Sinuzita reprezintă infecția sinusurilor paranazale, ocluzia orificiilor de comunicare sinusale și inflamația mucoasei nazale și paranazale.

    Sinuzita este o importantă afecțiune ORL, cu o incidență mare, cu o evoluție trenantă, afectând în mod direct calitatea vieții pacienților diagnosticați, nece...
  • Microbiomul vaginal: cheia către sănătatea vaginală și reproductivă

    Microbiomul vaginal: cheia către sănătatea vaginală și reproductivă

    O floră vaginală echilibrată reprezintă prima linie de apărare împotriva infecțiilor urogenitale, jucând un rol esențial în sănătatea vaginală și reproductivă. 

    Microbiomul vaginal este un sistem complex și dinamic de microorganisme care se dezvoltă în mediul vaginal. Flora vaginală este compusă, î...
  • Microbiomul intestinal: calea către o sănătate optimă

    Microbiomul intestinal: calea către o sănătate optimă

    Intestinul uman găzduiește trilioane de microorganisme care, împreună, sunt cunoscute sub numele de microbiom intestinal. Acest ecosistem complex joacă un rol fundamental în menținerea unei stări de sănătate optime, influențând difestia, funcția imunitară și multe alte procese. În prezent, mare part...
Vezi toate articolele

Întrebări frecvente

  • Care este diferența dintre un laborator Bioclinica și un centru de recoltare Bioclinica?

  • În cât timp se eliberează buletinele de rezultate pentru analize?

  • Pot ridica un buletin de analize care nu este al meu?