
Endometrioza: definiție, stadii, diagnostic și tratament
Endometrioza este o condiție cronică care afectează aproximativ 10% din femeile cu vârste cuprinse între 15 și 44 ani (conform institutului de medicină Johns Hopkins). Aceasta este cea mai frecventă cauză a infertilității, deoarece poate cauza chisturi ovariene, precum și aderența sau obturația trompelor uterine.
Endometrioza este una dintre cele mai frecvent nediagnosticate afecțiuni feminine, instaurate la vârsta reproductivă. După apariția primelor simptome trec, de regulă, mai mulți ani până când se pune un diagnostic corect pentru această afecțiune și până se se inițiează o terapie adecvată, personalizată pentru fiecare caz în parte.
Endometrioza este o patologie benignă, capabilă să inducă un dezechilibriu al calității vieții cu răsunet asupra vieții profesionale și mai ales asupra planificării familiale.
Cuprins articol
Ce este endometrioza?
Endometrioza este o boală cronică, benignă, care se manifestă atunci când endometrul, țesutul care acoperă cavitatea uterină, începe să crească și pe alte organe, precum ovare, trompe uterine, sau chiar pe vezică și pe intestine. Ulterior, începe să se comporte ca și în interiorul mucoasei uterine, ceea ce înseamnă că în perioada menstruației pot apărea simptome clinice dureroase. Pentru foarte multe femei această boală reprezintă un factor major de stres psihic și fizic.
Simptomele cele mai frecvente, în cazul endometriozei, sunt crampele sau durerile localizate în abdomenul inferior, atât înainte cât și în timpul menstruației, sau chiar independent de aceasta.
Principalele simptome ale endometriozei sunt:
- Dureri menstruale intense
- Durere în timpul contactului sexual
- Dureri în timpul urinării și a scaunului
- Dureri cronice la nivelul abdomenului inferior – independent de ciclul menstrual
- Sângerarea menstruală devine din ce în ce mai lungă și mai dureroasă
Simptomatologia dată de endometrioză se caracterizează preponderent prin două mari acuze: durerea pelvină (dismenoree, durere pelvină ciclică sau dispareunia) și infertilitatea.
Cauzele endometriozei
Deși cauza exactă a endometriozei rămâne necunoscută, cercetările recente au identificat o combinație de factori genetici, hormonali, imunologici și de mediu care pot contribui la dezvoltarea acestei afecțiuni. Iată o prezentare detaliată a celor mai importante teorii și descoperiri:
- Teoria implantării retrograde (regurgitare menstruală): această teorie clasică sugerează că, în timpul menstruației, o parte din țesutul endometrial curge înapoi prin trompele uterine în cavitatea pelvină. Apoi, acest țesut se implantează și începe să crească în afara uterului. Cu toate acestea, menstruația retrogradă apare la majoritatea femeilor, dar nu toate dezvoltă endometrioză, sugerând că sunt necesari și alți factori.
- Metaplazia celomică: această teorie susține faptul că celulele din căptușeala cavității abdominale (celom) se pot transforma în celule endometriale sub influența unor stimuli hormonali sau inflamatori.
- Diseminarea prin sistemul limfatic sau vascular: celulele endometriale se pot răspândi în alte părți ale corpului prin intermediul vaselor de sânge sau al sistemului limfatic. Aceasta ar putea explica cazurile rare de endometrioză care apar în organe îndepărtate de pelvis, cum ar fi plămânii sau creierul.
- Factori genetici: studiile pe gemeni și familii au demonstrat că endometrioza are o componentă genetică puternică. Femeile cu o rudă de gradul întâi (mamă, soră) cu endometrioză au un risc de 6-10 ori mai mare de a dezvolta boala. S-au identificat mai multe gene candidate care pot crește susceptibilitatea la endometrioză, dar sunt necesare cercetări suplimentare pentru a înțelege pe deplin rolul lor.
- Factori hormonali: estrogenul joacă un rol crucial în dezvoltarea și progresia endometriozei. Se crede că un dezechilibru hormonal, cu un nivel relativ ridicat de estrogen, poate stimula creșterea și inflamația țesutului endometrial ectopic. Cercetările actuale investighează rolul receptorilor de estrogen și al altor hormoni, cum ar fi progesteronul, în patogeneza endometriozei.
- Factori imunologici: sistemul imunitar joacă un rol important în controlul creșterii țesutului endometrial ectopic. La femeile cu endometrioză, se observă adesea disfuncții ale sistemului imunitar, cum ar fi o activitate redusă a celulelor Natural Killer (NK) și o producție crescută de citokine proinflamatorii. Aceste anomalii pot permite celulelor endometriale să supraviețuiască și să se implanteze în afara uterului.
- Factori de mediu: anumite toxine din mediul înconjurător, cum ar fi dioxinele și bisfenolul A (BPA), au fost asociate cu un risc crescut de endometrioză. Aceste substanțe chimice pot acționa ca perturbatori endocrini, interferând cu funcția hormonală normală și afectând sistemul imunitar.
- Microbiomul: cercetările recente sugerează că microbiomul uterin și vaginal ar putea juca un rol în dezvoltarea endometriozei. S-a constatat că femeile cu endometrioză au o diversitate mai scăzută a microbiomului uterin și o abundență crescută a anumitor bacterii proinflamatorii.
Este important de reținut că endometrioza este o boală complexă și multifactorială. Este probabil ca o combinație de factori genetici, hormonali, imunologici și de mediu să contribuie la dezvoltarea bolii la fiecare femeie. Cercetările viitoare vor continua să exploreze aceste mecanisme complexe pentru a identifica noi ținte terapeutice și strategii de prevenție.
Stadii endometrioză
Endometrioza este clasificată în funcție de numărul, dimensiunea și localizarea leziunilor, precum și de gradul de aderențe:
- Stadiul 1 (minim): leziuni mici și aderențe minime.
- Stadiul 2 (ușoară): mai multe leziuni și aderențe superficiale.
- Stadiul 3 (moderată): leziuni mai profunde și aderențe mai semnificative.
- Stadiul 4 (severă): leziuni extinse, aderențe dense și implicarea altor organe.
Studii recente au arătat că tratamentul chirurgical al endometriozei, indiferent de stadiu, este mult superior utilizării medicamentelor atunci când comparăm ameliorarea simptomelor de durere și a rezultatelor de fertilitate.
Simptomele endometriozei
Endometrioza se poate manifesta printr-o varietate largă de simptome, care pot varia de la ușoare și intermitente la severe și debilitante. Intensitatea simptomelor nu se corelează întotdeauna cu stadiul bolii, ceea ce înseamnă că o femeie cu endometrioză ușoară poate experimenta dureri mai puternice decât una cu endometrioză severă. De asemenea, unele femei pot fi asimptomatice, descoperind endometrioza în timpul unei investigații pentru infertilitate sau alte probleme de sănătate.
Simptome comune ale endometriozei
- Dureri menstruale intense (dismenoree): acesta este cel mai frecvent simptom al endometriozei. Durerea poate începe cu câteva zile înainte de menstruație și poate continua pe tot parcursul acesteia. Durerile sunt adesea descrise ca fiind crampe severe, dureri ascuțite sau o senzație de arsură în abdomenul inferior, spate sau picioare. Durerile pot fi atât de intense încât să interfereze cu activitățile zilnice și să necesite administrarea de medicamente puternice.
- Durere pelvină cronică: durerea pelvină poate fi prezentă chiar și în afara perioadei menstruale. Aceasta poate varia de la o durere surdă și constantă la dureri ascuțite și intermitente. Durerea pelvină cronică poate afecta calitatea vieții, somnul, starea de spirit și relațiile.
- Durere în timpul actului sexual (dispareunie): durerea în timpul actului sexual poate fi profundă și persistentă. Aceasta poate fi cauzată de localizarea leziunilor endometriozice în apropierea vaginului, a colului uterin sau a ligamentelor care susțin uterul. Dispareunia poate duce la anxietate, scăderea libidoului și probleme în relația de cuplu.
- Durere la urinare sau defecare: dacă endometrioza afectează vezica urinară sau intestinele, pot apărea dureri la urinare (disurie) sau defecare (dischezie), mai ales în timpul menstruației. Pot apărea, de asemenea, simptome precum urinări frecvente, constipație sau diaree.
- Sângerări menstruale abundente sau prelungite (menoragie): unele femei cu endometrioză pot avea sângerări menstruale mai abundente și mai lungi decât în mod normal. Acestea pot provoca anemie, oboseală și disconfort.
- Sângerări intermenstruale (spotting): sângerările între menstruații pot fi un alt simptom al endometriozei.
- Infertilitate: endometrioza este o cauză importantă de infertilitate. Leziunile endometriozice și aderențele pot afecta funcția ovarelor și a trompelor uterine, împiedicând ovulația, fertilizarea și implantarea embrionului.
- Oboseală cronică: oboseala este un simptom frecvent întâlnit la femeile cu endometrioză. Aceasta poate fi cauzată de durerea cronică, inflamație, tulburări de somn și stres.
- Alte simptome:
- Balonare
- Greață
- Vărsături
- Dureri de cap
- Dureri de spate
- Dureri de picioare
Importanța recunoașterii simptomelor și a consultului medical
Este important ca femeile care prezintă simptome sugestive pentru endometrioză să se adreseze unui medic specialist (ginecolog) pentru un diagnostic corect și un plan de tratament adecvat. Diagnosticul precoce și tratamentul adecvat pot ajuta la gestionarea simptomelor, îmbunătățirea calității vieții și prevenirea complicațiilor, cum ar fi infertilitatea.
Simptome atipice și localizări rare
În cazuri rare, endometrioza poate afecta și alte organe, cum ar fi plămânii, diafragmul, intestinele sau chiar creierul. În aceste cazuri, simptomele pot varia în funcție de localizarea leziunilor endometriozice. De exemplu, endometrioza pulmonară poate provoca dureri toracice, tuse cu sânge sau dificultăți de respirație în timpul menstruației.
Cum să descrii simptomele medicului
Pentru a ajuta medicul să stabilească un diagnostic corect, este important să descrii simptomele cât mai precis posibil. Notează-ți simptomele într-un jurnal, inclusiv:
- Tipul de durere (crampe, dureri ascuțite, senzație de arsură etc.)
- Localizarea durerii
- Intensitatea durerii (pe o scară de la 1 la 10)
- Durata durerii
- Factorii care agravează sau ameliorează durerea
- Momentul apariției simptomelor (în raport cu ciclul menstrual)
- Impactul simptomelor asupra activităților zilnice
Cu cât oferi mai multe informații medicului, cu atât este mai ușor să se stabilească un diagnostic corect și să se recomande un tratament adecvat.
Diagnosticul și tratamentul endometriozei
De obicei, endometrioza este foarte greu de diagnosticat. De aceea, de la debutul simptomelor și până la emiterea diagnosticului corect, trec, în medie, 7 ani.
1. Evaluare clinică
- Anamneza detaliată: primul pas în diagnosticarea endometriozei constă în realizarea unei anamneze detaliate, care include istoricul simptomelor, caracteristicile ciclului menstrual și istoricul familial. Simptomele pot varia semnificativ între paciente, ceea ce face ca diagnosticul să fie adesea dificil3.
- Examinarea fizică: medicul ginecolog efectuează un examen fizic, inclusiv un examen pelvian, pentru a căuta semne de endometrioză.
2. Investigații Imagistice
- Ecografia transvaginală: aceasta este o metodă de bază în diagnosticarea endometriozei, având rol crucial în identificarea leziunilor endometriale. Ecografia poate ajuta la planificarea tratamentului chirurgical și la evaluarea severității bolii.
- RMN: RMN-ul este utilizat pentru a confirma leziunile identificate prin ecografie și poate oferi informații suplimentare despre gradul de infiltrare a nodulilor endometriozici. Este important ca interpretarea RMN-ului să fie realizată de un specialist cu experiență în patologia endometriozei.
- Laparoscopia este recomandată în special în situațiile în care există îndoieli diagnostice, simptome severe sau infertilitate inexplicabilă. De asemenea, este indicată atunci când tratamentele medicale nu dau rezultate sau când endometrioza profundă este suspectată. Laparoscopia este din ce în ce mai des utilizată ca metodă terapeutică decât pur diagnostică, fiind rezervată cazurilor complexe sau avansate
Ovarele sunt doar o localizare a endometriozei. Cu toate acestea, atunci când ovarele sunt afectate, fertilitatea este întotdeauna compromisă. Afectarea ovarelor implică întotdeauna chisturi, care prezintă o imagine ecografică foarte tipică. Scopul oricărei intervenții chirurgicale este de a elimina aceste chisturi în așa fel încât să se mențină funcția ovariană, confirmată de testele hormonale ulterioare.
Astfel, o operație la nivelul ovarelor efectuată corect nu induce o menopauză timpurie. În cadrul laparoscopiei se stabilește diagnosticul și totodată se îndepărtează țesutul afectat.
Tratamentul pentru endometrioză
Tratamentul se va stabili atât în funcție de stadiul endometriozei, cât și de severitatea simptomelor, dar și de dorința pacientei de a rămâne sau nu însărcinată.
Tratament medicamentos
Tratamentul medicamentos este menit doar să amelioreze simptomele dureroase, nu să vindece boala. În primă fază se recomandă medicamente precum ibuprofenul și paracetamolul, însă în cazurile în care acestea nu sunt suficiente medicii pot opta pentru medicamente mai puternice ce necesită rețetă medicală.
Tratament hormonal
Deoarece endometrioza se alimentează cu hormonii secretați de ovare, cel mai eficient tratament este suprimarea hormonală a funcției ovariene. Pentru decizia de aplicare a tratamentului hormonal, vârsta pacientei este decisivă.
Terapia hormonală implică administrarea preparatelor hormonale – de la pastila anticoncepțională până la analogi GnHR.
Endometrioza este o boală cronică și, în unele cazuri, poate fi extrem de agresivă și poate provoca, de asemenea, boli maligne prin infiltrarea țesutului endometrial în organele vecine (vezică, rect etc).
Tratament chirurgical
Laparoscopia a devenit tratamentul de referință al endometriozei. Există trei mari categorii de tehnici chirugicale laparoscopice în abordarea endometriozei ovariene:
- Chistectomia
- Ablația (electrică sau laser) a cămașii chistului
- Puncția și drenajul
Post-intervenție, cresc șansele de sarcină, iar durerea și celelalte simptome se pot reduce considerabil. La alegerea tratamentului, medicul trebuie să informeze pacienta cu privire la alternativele terapeutice, beneficiile și riscurile fiecărui tratament, riscul reapariției și luarea în considerare a așteptărilor și preferințelor pacientului. Înainte de operație, vor fi furnizate informații suplimentare privind progresul, scopul, dezavantajele și beneficiile așteptate, posibilele complicații, cicatricile, consecințele acesteia, precum și evoluția convalescenței.
Medicul trebuie să umărească pacientele tratate pentru endometrioză pe termen lung. Urmărirea postoperatorie se va face în conformitate cu dorința pacientei de a obține sau nu o sarcină și pentru monitorizarea clinică și ecografică.
Cancerul endometrial
În țările industrializate, cancerul endometrial este a doua cea mai frecventă afecțiune ginecologică malign. Un procent de15-25%, din numărul total de cancere endometriale afectează femeile din perioada premenopauzei, în timp ce 5% din toate cazurile apar la femeile cu vârsta sub 40 de ani.
Posibile cauze:
- obezitatea
- diabetul
- tensiunea arterială crescută
- utilizarea unilaterală a anumitor hormoni sexuali feminine
- risc genetic de dezvoltare a unui cancer endometrial
Primul semn de avertizare poate fi o sângerare vaginală spontană. Rar apare o secreție vaginală maronie sau gălbuie. De obicei, se constată că hemoragia postmenopauzală este un simptom precoce al cancerului endometrial. Apariția sângerărilor vaginale intermenstruale sau a sângerărilor vaginale după instalarea menopauzei sunt simptome, în urma cărora este recomandat un examen ginecologic.
Terapia standard a carcinomului endometrial constă într-un tratament chirurgical incluzând histerectomia (îndepărtarea uterului), anexectomia bilaterală (îndepărtarea ovarelor și a trompelor uterine) și eventual limfadenectomia pelviană +/- para-aortică (extirparea ganglionilor limfatici pelvieni si aortici).
Endometrioza și infertilitatea
Endometrioza este una dintre principalele cauze ale infertilității feminine, afectând până la 50% dintre femeile cu dificultăți de a concepe. Mecanismele prin care endometrioza afectează fertilitatea sunt multiple și complexe:
- Distorsiunea anatomiei pelvine: leziunile endometriozice și aderențele pot distorsiona trompele uterine și ovarele, împiedicând captarea ovulului și transportul acestuia către uter.
- Inflamația cronică: endometrioza creează un mediu inflamator în pelvis, cu eliberare de substanțe care pot afecta negativ ovocitele, spermatozoizii și procesul de fertilizare.
- Calitatea ovocitelor: endometrioza poate afecta calitatea ovocitelor, reducând șansele de fertilizare și de obținere a unei sarcini sănătoase.
Implantarea embrionului: un endometru afectat de endometrioză poate fi mai puțin receptiv la implantarea embrionului, ducând la eșecuri ale sarcinii.
Opțiuni de tratament pentru infertilitatea asociată cu endometrioza
Tratamentul infertilității asociate cu endometrioza depinde de severitatea bolii, vârsta pacientei și alți factori individuali. Opțiunile includ:
- Tratament chirurgical: îndepărtarea chirurgicală a leziunilor endometriozice și a aderențelor poate îmbunătăți fertilitatea, restabilind anatomia normală a pelvisului și reducând inflamația.
- Inseminare intrauterină (IUI): ceastă procedură implică plasarea spermatozoizilor direct în uter, crescând șansele de fertilizare.
- Fertilizare in vitro (FIV): FIV este o tehnică de reproducere asistată în care ovocitele sunt fertilizate în laborator și apoi transferate în uter. FIV este adesea recomandată femeilor cu endometrioză severă sau care nu au reușit să conceapă prin alte metode.
Este important de reținut că tratamentul endometriozei nu garantează succesul sarcinii, dar poate crește semnificativ șansele de concepție. Femeile cu endometrioză care doresc să conceapă ar trebui să discute cu medicul lor despre cele mai bune opțiuni de tratament pentru situația lor specifică.
Importanța mersului la medicul specialist
În ciuda impactului major pe care endometrioza îl are asupra sănătății și bunăstării femeilor, cercetarea acestei afecțiuni rămâne limitată în comparație cu alte boli cronice. Endometrioza este o condiție complexă și de multe ori debilitantă, afectând milioane de femei din întreaga lume. Un diagnostic corect, pus la timp, alături de un tratament potrivit sunt cruciale pentru a gestiona simptomele și pentru a îmbunătăți calitatea vieții. Prin urmare, dacă suferi de dureri puternice în timpul menstruației sau ai oricare dintre celelalte simptome specifice, fă o vizită la medic. Echipa potrivită de specialiști te poate ajuta să îți recuperezi viața.