Ce este serotonina și ce roluri are

Timp de citire: 6 minute

Publicat: 31/03/2022

Ultima actualizare: 18/11/2024

Ce este serotonina și care sunt rolurile ei în organism

Serotonina, parte din grupul hormonilor fericirii, este un neurotransmițător, respectiv o moleculă ce are rolul de a facilita transmiterea informației la nivelul sinapselor neuronale (căile de comunicare dintre neuroni). Acțiunea acesteia se realizează în special la nivelul sistemului nervos central, dar și digestiv, al circulației sangvine. Efectele mediate de aceasta se află în strânsă legătură cu starea emoțională, digestivă și motorie, astfel că un dezechilibru al serotoninei poate avea un impact semnificativ asupra integrității funcționale a organismului, precum și asupra stării de bine per total.

Află, în cele ce urmează, ce este mai exact serotonina, ce roluri deține aceasta la nivelul organismului, ce implicații are un dezechilibru al neurotransmițătorului, dar și cum se poate menține un nivel optim al serotoninei.

Cuprins articol

Ce este serotonina (hormonul fericirii)
Distribuția și rolurile serotoninei în organism
Ce crește și ce scade nivelul de serotonină
Ce scade nivelul de serotonină
Ce crește nivelul de serotonină
Sindrom serotoninergic
Semne și simptome de serotonină scăzută
Serotonină naturală și medicamente cu serotonină - eficiență

Ce este serotonina (hormonul fericirii)

Cel mai adesea, molecula de serotonină este considerată a fi un neurotransmițător, date fiind funcțiile pe care aceasta le îndeplinește. Totuși, nu de puține ori, ea poate fi încadrată și în categoria hormonilor, referindu-ne la serotonină drept un hormon al fericirii (alături de alte molecule, precum dopamina și melatonina).

Pentru a se sintetiza serotonina la nivelul organismului, este nevoie de aminoacidul esențial numit triptofan. Fiind un aminoacid esențial (se obține doar exogen), suplinirea nivelului necesar presupune consumarea de alimente care conțin triptofan.

Sintetizarea moleculei se produce atât la nivelul sistemului nervos central (creierul), cât și la nivel digestiv (intestinal).

Distribuția și rolurile serotoninei în organism

Rolurile pe care le îndeplinește serotonina la nivelul organismului sunt multiple și diverse, astfel că neurotransmițătorul contribuie la buna funcționare a unei multitudini de procese fiziologice, pornind de la echilibrarea emoțiilor și ajungând până la nivel digestiv și sexual.

În general, printre funcțiile principale îndeplinite de serotonină se află:

Stabilizarea stărilor emoționale - reducerea depresiei și anxietății, stimularea stărilor de fericire;
Îmbunătățirea somnului - asigură trecerea de la starea de somn la cea de trezire, precum și menținerea celor două în perioadele corespunzătoare ale zilei;
Producerea și menținerea poftei de mâncare - îmbunătățește, astfel, starea de nutriție;
Ajutarea procesului de vindecare a rănilor - datorită stimulării funcției de aderare și agregare a trombocitelor (plachetelor sangvine) la nivelul plăgii;
Ajutarea menținerii integrității structurale și funcționale a oaselor;
Stimularea motilității (mișcării și contracției) intestinale - asigură digestia și absorbția nutrienților;
Stimularea senzației de greață - implicată în producerea senzației de greață, cu scopul evacuării conținutului din stomac;
Stimularea libidoului - nivelul de serotonină este un factor important în prezența dorinței sexuale, astfel că un nivel crescut poate stimula libidoul, iar unul scăzut îl poate inhiba complet.

Ce crește și ce scade nivelul de serotonină

A avea un nivel propice de serotonină se asociază cu o bună funcționare a tuturor proceselor organismului pe care aceasta le influențează. Atunci când, din diferite motive, nivelul de serotonină devine unul insuficient sau chiar considerabil scăzut, alterarea acestor funcții poate avea un impact semnificativ asupra stării de sănătate fizice și psihice.

Ce scade nivelul de serotonină

În general, există două cauze principale pentru care poate exista un nivel scăzut de serotonină:

Deficit nutrițional - prin dietă necorespunzătoare sau probleme în procesul de absorbție; afectarea sintezei de serotonină prin lipsa disponibilității sau existența unui nivel insuficient de triptofan;
Utilizare defectuoasă a serotoninei - în unele cazuri, serotonina este sintetizată în mod corect, dar folosită necorespunzător de către organism; cel mai adesea, cauza lipsei utilizării de serotonină este reprezentată de un număr insuficient de receptori pentru serotonină sau de un defect structural sau funcțional al acestora.

Indiferent de motivul nivelului scăzut de serotonină, cauza trebuie investigată cât mai curând și nivelul trebuie suplinit, pentru restabilirea funcțiilor influențate de nivelul de serotonină (somnul, digestia, dispoziția etc.).

Ce crește nivelul de serotonină

Cu toate că nu doar un nivel scăzut de serotonină este dăunător organismului, ci și unul situat cu mult peste limitele superioare, identificarea metodelor de creștere a nivelului de serotonină atunci când acesta este scăzut și, respectiv, de menținere a lui atunci când nivelul este corespunzător reprezintă un pas esențial către obținerea unei stări de sănătate optime.

Întrucât deficitul nutrițional este unul din cele două mari categorii de cauze ale unui nivel scăzut de serotonină, asigurarea prezenței în dieta zilnică a alimentelor ce conțin triptofan poate fi primul pas și, uneori, cel care va face diferența.

În cazul în care nivelul scăzut de serotonină este determinat fie de un număr insuficient de receptori pentru acest tip de neurotransmițător, fie de o stare alterată de funcționare a receptorilor, medicul specialist poate opta pentru inițierea tratamentului medicamentos.

Cel mai adesea, un deficit și/ sau defect al receptorilor de serotonină este descoperit odată cu apariția stărilor depresive. În această situație, antidepresivele pot restabili nivelul optim de serotonină și, implicit, starea de bine per total.

Sindrom serotoninergic

Uneori, nivelul de serotonină se poate regăsi în cantități mult mai mari decât cele necesare, ajungând chiar să dăuneze organismului prin alterarea funcțiilor în care este implicată.

Prin sindromul serotoninergic se înțelege totalitatea manifestărilor (semnelor și simptomelor) instalate ca urmare a creșterii bruște și semnificative a nivelului de serotonină, prin ingestia unor medicamente sau droguri.

Tabloul clinic din sindromul serotoninergic este compus din manifestări clinice precum:

Tulburări de somn - agitație, lipsa somnului;
Tulburări ale tranzitului intestinal - diaree;
Afectarea sistemului cardiovascular - creșterea frecvenței cardiace și a tensiunii arteriale;
Stări de confuzie;
Transpirații abundente;
Dilatarea pupilelor;
Afectarea funcției motorii - pierderea coordonării musculare, rigiditate musculară;
Tremor și frisoane.

Semne și simptome de serotonină scăzută

Nivelul scăzut de serotonină este mai des întâlnit decât cel mult crescut. Astfel, este important să fie recunoscute manifestările specifice unui nivel insuficient de serotonină, cu scopul adresării acestora specialistului, identificării cauzei și instalării unui plan nutrițional sau de tratament.

Principalele semne și simptome ce se asociază cu un nivel scăzut de serotonină sunt:

Afectarea stării de dispoziție;
Apariția stărilor depresive sau accentuarea unora preexistente;
Apariția anxietății;
Afectarea memoriei, cu creșterea probabilității pentru dezvoltarea demenței (pe viitor);
Afectarea concentrării și atenției;
Tulburări ale somnului - creșterea nivelului de oboseală;
Tulburări digestive;
Tulburări de echilibru și coordonare;
Tulburări de coagulare - scăderea abilității de vindecare a leziunilor;
Incontinență urinară;
Scăderea libidoului.

Nivelul ideal de serotonină serică se situează între 101 și 283 de nanograme pe mililitru de sânge. Pentru a putea stabili dacă nivelul este optim, scăzut sau crescut, se apelează la efectuarea unor teste de sânge.

Serotonină

Serotonină naturală și medicamente cu serotonină - eficiență

Înainte de instituirea oricărui tratament, trebuie investigată cauza dezechilibrului de serotonină în organism. Astfel, în urma identificării motivului principal, medicul poate face recomandări nutriționale sau poate prescrie un tratament medicamentos.

Chiar dacă melatonina, serotonina și dopamina sunt considerate a fi hormonii fericirii, în cazul în care unul se află în cantități insuficiente, poate fi numit (popular) hormonul depresiei. Acest fapt provine din legătura strânsă dintre lipsa unui astfel de hormon și instalarea stării depresive.

Citește și

Melatonina: tot ce trebuie să știi despre hormonul somnului

Serotonina este probabil cel mai bun exemplu de hormon al fericirii sau depresiei (în funcție de cantitatea în care se găsește).

Atunci când nivelul de serotonină suferă un dezechilibru ca urmare a funcționării defectuoase a receptorilor, tratamentul de elecție este cel medicamentos, cu optarea pentru antidepresive. Antidepresivele cel mai des folosite sunt cele de tip ISRS (inhibitorii selectivi de recaptare a serotoninei).

În plus, pentru a putea stimula suplimentar sinteza serotoninei, se poate recurge la aplicarea următoarelor metode:

Adoptarea unei diete corespunzătoare - crucială atunci când deficitul de serotonină este unul nutrițional; ajută chiar și atunci când deficitul este corectat medicamentos;
Practicarea exercițiilor fizice - o rutină de sport bine pusă la punct vine în completarea nutriției adecvate și/ sau tratamentului medicamentos;
Expunerea la soare;
Psihoterapia - ședințele de psihoterapie pot determina reducerea gradului de stres și, de asemenea, pot îmbunătăți sănătatea mintală.

În concluzie, serotonina este o moleculă extrem de larg răspândită la nivelul organismului și implicată într-o multitudine de procese fiziologice. Destabilizarea nivelului optim de serotonină atrage după sine nu numai o afectare a stării de sănătate fizică, ci mai ales a stării de sănătate mintală. Astfel, menținerea nivelului optim de serotonină și prezentarea cât mai rapidă la medic în momentul apariției primelor manifestări specifice unui dezechilibru sunt pași cruciali în asigurarea sănătății și a stării de bine per total.

Sursa foto: Shutterstock