Vaccinarea: un “update” al bazei de date a sistemului imunitar
Cuprins articol
Ce este și cum funcționează vaccinarea?
Există o lume în jurul nostru, o lume pe care nu o putem vedea, o lume invizibilă, lumea microbilor, care este foarte diversă și include: bacterii, viruși, fungi etc. De la naștere suntem expuși în mod constant la diferiți viruși, bacterii și alți microbi.
Când microbii, cum ar fi bacteriile, virușii invadează corpul nostru aceștia atacă și se înmulțesc. Această invazie a microbilor se numește infecție, iar infecția este cea care provoacă boala. Atunci când microbii nedoriți atacă organismul, sistemul imunitar se activează.
Sistemul imunitar este împărțit în două batalioane care ajută la înfrângerea inamicilor Prima echipă a trupelor armate ale sistemului imunitar este chemată rapid la acțiune, chiar fără să știe exact cine este inamicul. Aceste celule atacă invadatorii făcând orice, de la creșterea temperaturii până la declanșarea altor celule imune care înconjoară, înghit și distrug invadatorii sau secretă histamine, care le semnalează mai multor celule imune despre amenințare etc.
Dacă inamicul trece de această primă linie de apărare, al doilea batalion, numit răspuns imun dobândit, este chemat la luptă. Aceasta este linia de apărare pe care o declanșează și vaccinurile și o antrenează pentru a afla exact cum arată inamicul. Soldații acestui batalion sunt numiți celule B și T. Un tip de celule T, numite celule T helper, coordonează celulele sistemului imunitar dobândit. Când celulele T helper găsesc urme (antigene) ale unui invadator infecțios acestea coordonează un răspuns imun specific prin recrutarea celulelor B și a unui alt tip de celule T numite celule T killer. Când celulele B se confruntă cu un inamic, de exemplu un virus, acestea încep să producă anticorpi specifici care vor ataca, neutraliza sau vor face posibilă distrugerea mai ușoară a virusului de către primul batalion al sistemului imunitar. Între timp celulele T killer se vor concentra pe distrugerea celulelor care au fost deja infectate de către virus.
Celulele infectate prezintă pe suprafața lor bucăți de virus inamic astfel încât ele sunt recunoscute de către celulele T killer, care sunt antrenate să țintească și să distrugă doar celulele infectate fără a afecta celulele sănătoase. Odată ce armata sistemului imunitar a învins cu succes un invadator, organismul dumneavoastră stochează informații despre invadator în trupe numite celule de memorie, care își pot “aminti” ce microbi au fost învinși și care vor fi apelate dacă organismul dumneavoastră va fi atacat din nou de către inamicul respectiv. Pe parcursul vieții sistemul imunitar își crează o “bază de date” cu informațiile culese de la “invadatori”.
Vaccinarea este un proces prin care este “updatată” baza de date a sistemului imunitar fără a vă îmbolnăvi și oferă corpului un avantaj competitiv în lupta împotriva bolilor.
Vaccinurile exploatează capacitatea extraordinară a sistemului imunitar de a răspunde și de „a-și aminti” inamicii (viruși, bacterii etc).
Vaccinarea este o modalitate de a declanșa răspunsul imun.Vaccinurile funcționează prin obținerea unui răspuns imun și, prin urmare, a memoriei imunologice care mediază protecția împotriva infecțiilor sau a bolilor. Ele simulează o infecție antrenând sistemul imunitar să recunoască și să combată agenții patogeni. Acest lucru se realizează prin administrarea unor doze mici de antigen cum ar fi un virus care este mort sau inactiv sau doar a unui fragment din virus pentru a activa “memoria” sistemului imunitar. Vaccinul declanșează o reacție imună fără a provoca boala. Organismul produce limfocite care memorează invadatorul și anticorpi pregătindu-se astfel pentru un potențial atac viitor. Puterea acestor anticorpi și limfocite tinde să scadă în timp, ceea ce presupune că uneori sunt necesare vaccinări suplimentare.
Cum funcționează vaccinurile?
- Vaccinurile conțin copii inofensive ale unui antigen: un fragment a unui virus sau a unei bacterii pe care sistemul imunitar îl recunoaște ca fiind străin sau microorganisme inactivate (omorâte) sau atenuate, care nu determină boala, dar “învață” sistemul imunitar ce să facă dacă este vreodată “atacat” de bacterii, viruși potențial patogeni.
- Când vă vaccinați sistemul dumneavoastră imunitar răspunde ca și în cazul oricărui “intrus”. Odată ce sistemul imunitar detectează un antigen, celulele albe din sânge numite limfocite B creează anticorpi care vor “lupta” împotriva acelui agent patogen.
- După vaccinare organismul dumneavoastră își “amintește” acest “intrus” specific. În cazul în care organismul este expus la agentul patogen din nou, organismul va fi pregătit cu anticorpi, astfel încât anticorpi corecți distrug rapid agentul patogen, înainte ca acesta să aibă șansa să vă îmbolnăvească. Puterea acestor anticorpi tinde să scadă în timp, sistemul imunitar are nevoie să i se “reamintească” ceea ce a uitat și de aceea în cazul unor vaccinari sunt necesare doze de rapel.
Ce este imunitatea colectivă?
Vaccinurile nu vă protejează doar pe dumneavoastră. Ele îi protejează și pe cei din jurul dumneavoastră. Microbii se pot răspândi rapid și pot îmbolnăvi mulți oameni. Atunci când un procent ridicat din populație este vaccinat împotriva unei boli, microbii nu se pot răspândi la fel de repede de la o persoană la alta și întreaga comunitate este mai puțin probabil să se îmbolnăvească. Aceasta înseamnă că, chiar și persoanele care nu se pot vaccina cum ar fi persoanele cu contraindicații vor avea o anumită protecție împotriva îmbolnăvirii. Atunci când un vaccin este administrat unui procent semnificativ din populație, acesta protejează atât pe cei care primesc vaccinul, cât și pe cei care nu pot primi vaccinul. Acest concept se numește “imunitate colectivă”.
De ce sunt importante vaccinurile?
Vaccinările sunt importante deoarece ne protejează pe noi și pe cei din jurul nostru de boli care pot fi prevenite cum ar fi poliomelita, rujeola, tetanosul, meningita, tusea convulsivă (pertussis) etc. Cum? Ajutând sistemul imunitar să dezvolte anticorpi ce vor combate infecțiile protejându-vă de contractarea bolii vizate dacă, eventual, veți fi expus mai târziu.
Siguranța vaccinurilor
Siguranța vaccinurilor este foarte bine monitorizată prin sisteme naționale și internaționale de supraveghere a reacțiilor adverse. Majoritatea efectelor secundare sunt minore și temporare, cum ar fi durerea la locul injectării sau o ușoară febră. Beneficiile vaccinării depășesc cu mult riscurile potențiale, iar vaccinurile contribuie decisiv la prevenirea bolilor grave și a complicațiilor asociate.
De ce este importantă vaccinarea copiilor?
Vaccinarea copiilor este importantă deoarece sistemul lor imunitar este tânăr și este mai vulnerabil la boală/boli. Dacă copilul dumneavoastră este expus la o boală precum rujeola, de exemplu, este posibil ca sistemul lui imunitar să nu fie suficient de puternic pentru a o combate. Înainte de apariția vaccinului mulți copii au murit din cauza unor boli care în prezent pot fi prevenite prin vaccinare. Acești germeni există și astăzi, dar pentru că copiii sunt protejați prin vaccinare nu mai vedem aceste boli la fel de des.
Este mai bine să previi o boală decât să o tratezi. Unele boli pot duce la complicații grave și uneori chiar la moarte. Scopul vaccinării este de a obține această imunitate fără riscurile asociate dezvoltării bolii. Boli frecvente în trecut, boli ca poliomielita, rujeola, rubeola, tusea convulsivă, difterie, oreion, tetanus, rotavirus etc pot fi acum prevenite prin vaccinare. Vaccinarea poate preveni boli grave. De-a lungul anilor vaccinările au prevenit nenumărate boli și au salvat milioane de vieți.
Vaccinurile pot eradica boli. Datorită unui vaccin, una dintre cele mai cumplite boli din istorie – variola – a fost eradicată.
Care este impactul vaccinării?
Programul național de vaccinare
Fiecare țară are un program național de vaccinare. În România vaccinarea se face conform cu calendarul național de vaccinare. Un program de vaccinare este conceput pentru a se asigura că copiii primesc vaccinurile adecvate în cel mai bun moment pentru a-i proteja de potențialele boli și infecții.
În România, vaccinurile obligatorii din programul național pentru copii includ: vaccinul BCG (tuberculoză), vaccinul hexavalent (difterie, tetanos, tuse convulsivă, poliomielită, Hib, hepatită B), vaccinul pneumococic conjugat, vaccinul ROR (rujeolă, oreion, rubeolă) și rapeluri recomandate pentru menținerea imunității.
Vaccinuri recomandate și parțial compensate de stat sunt vaccinul HPV, disponibil gratuit fetelor între 11-18 ani, vaccinurile pneumococic și meningococic pentru persoanele cu risc crescut, precum și vaccinul antigripal sezonier pentru categoriile vulnerabile.
Vaccinurile sunt administrate pe scară largă și de rutină în întreaga lume pe baza principiului: prevenirea este mai bună decât tratamentul.
Este importantă respectarea schemei complete de vaccinare și recuperarea vaccinărilor restante, mai ales în contextul scăderii acoperirii vaccinale în anumite zone. Aceasta asigură protecția individuală și contribuie la păstrarea imunității colective în comunitate.
Vaccinurile antigripale sezoniere
Pe lângă vaccinurile din programul național, vaccinurile antigripale sezoniere sunt recomandate anual, mai ales persoanelor vulnerabile, cum ar fi vârstnicii, bolnavii cronici și personalului medical. În plus, vaccinurile împotriva COVID-19 sunt esențiale în reducerea severității bolii și limitarea răspândirii virusului, fiind recomandate pentru toate persoanele eligibile în funcție de vârstă și condiții medicale.
Pentru sezonul gripal 2025-2026, vaccinul antigripal recomandat are o formulă trivalentă, care protejează împotriva a trei tulpini de virus gripal: două de tip A (H1N1 și H3N2) și o tulpină de tip B (Victoria lineage). Această alegere a fost făcută în urma recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății și Agenției Europene a Medicamentului, bazate pe observațiile epidemiologice din sezoanele anterioare.
Campania de vaccinare antigripală începe ideal între 1 octombrie și 15 noiembrie, pentru ca organismul să aibă timp să dezvolte imunitate înaintea vârfului sezonului gripal, care în România este estimat în lunile ianuarie-februarie. Imunitatea dobândită prin vaccinare începe să se instaleze în aproximativ două săptămâni de la administrare.
Vaccinarea antigripală este recomandată tuturor persoanelor cu vârsta de peste 6 luni, dar este prioritară pentru grupurile cu risc crescut de complicații severe: vârstnici, persoane cu boli cronice (boli cardiovasculare, diabet, boli pulmonare), femei însărcinate, copii mici și personal medical. În România, vaccinul antigripal este gratuit pentru aceste categorii și pentru persoanele cu vârsta peste 65 de ani, respectiv compensate parțial (50%) pentru populația între 45 și 65 de ani fără comorbidități.
Vaccinurile disponibile includ variante injectabile cu virus inactivat și vaccinuri nazale cu virus viu atenuat destinate copiilor. Reacțiile adverse sunt rare și ușoare, cele mai frecvente fiind durerea la locul injectării, ușoare febre sau oboseală temporară.
Vaccinarea anuală este importantă, deoarece virusul gripal evoluează și protecția oferită de vaccinurile anterioare poate scădea în timp. Vaccinarea protejează nu doar persoana imunizată, ci și comunitatea, reducând circulația virusului și riscul de apariție a formelor severe de boală.
Bibliografie:
- Centers for Disease Co ntrol and Prevention (CDC) website. Immunity Types
- Centers for Disease Control and Prevention (CDC) website. Understanding How Vaccines Work
- Centers for Disease Control and Prevention (CDC) website. Why Immunize?
- Centers for Disease Control and Prevention (CDC) website. Why Are Childhood Vaccines So Important?
- World Health Organization - Regional office for Europe (WHO/Europe) website. How vaccines work
- British Society for Immunology website. How vaccines work
- European Centre for Disease Prevention and Control (ECDC) website. Vaccine Scheduler
- Calendarul National de Vaccinare, Institutul National de Sanatate Publica Romania www.cnscbt.ro
- https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/MEMO_18_3458
