Anevrismul cerebral: cauze, simptome, tratament

Ce este un anevrism cerebral, cum se manifestă și ce metode de tratament există

simptome anevrism

Atunci când, din diferite cauze, un vas de sânge își pierde rezistența, apare riscul formării unui anevrism. Acesta reprezintă o modificare anormală a peretelui vascular, ce poate duce la acumularea de sânge sau cheaguri, existând oricând riscul spargerii acestei formațiuni, cu producerea de efecte severe asupra țesutului cerebral. În cele ce urmează, vei afla ce este, mai exact, un anevrism cerebral, cum se manifestă și care sunt metodele de tratament recomandate.

  • Ce este anevrismul
  • Tipuri de anevrism cerebral
  • Simptome anevrism cerebral
  • Diagnosticarea anevrismului cerebral
  • Anevrismul cerebral - tratament

Ce este anevrismul

Anevrismul este un termen medical care descrie o dilatație anormală, apărută în peretele unui vas de sânge, de regulă, la nivelul arterelor. În multe dintre cazuri, zona dilatată capătă forma unui balon, prezentând pericol de spargere, ceea ce duce la apariția hemoragiei. Cel mai frecvent, anevrismele se formează la nivel abdominal, pe artera aortă, la nivel cerebral sau chiar la nivelul inimii.

Anevrismul vascular cerebral este, însă, cel care poate produce cele mai severe efecte asupra stării de sănătate a organismului. Dintre cauzele care determină apariția și ruperea anevrismului cerebral, amintim:

  • hipertensiunea arterială;
  • hipercolesterolemia (nivelul crescut de colesterol în sânge);
  • fumatul;
  • consumul de droguri, precum cocaina;
  • șocurile emoționale puternice;
  • anumiți factori genetici (malformații congenitale ale vaselor sanguine, sindromul Marfan, sindromul Klinefelter).
  • Femeile sunt expuse unui risc mai crescut de a suferi un anevrism, decât bărbații. De asemenea, vârsta înaintată este un factor de risc, cele mai multe cazuri de anevrism cerebral apărând după vârsta de 40 de ani.

Femeile sunt expuse unui risc mai crescut de a suferi un anevrism, decât bărbații. De asemenea, vârsta înaintată este un factor de risc, cele mai multe cazuri de anevrism cerebral apărând după vârsta de 40 de ani.

Diferența dintre AVC și anevrism

Accidentul vascular cerebral (AVC) este o afecțiune care poate fi declanșată în două moduri: fie prin ruperea unui vas sanguin de la nivelul creierului (accident vascular hemoragic), fie prin formarea unui blocaj pe traiectoria vasului de sânge, din cauza migrării unei plăci de aterom (accident vascular ischemic). Anevrismul cerebral și accidentul vascular cerebral nu reprezintă același lucru, însă pot deriva unul din celălalt. Atunci când un anevrism cerebral se rupe, inundă cu sânge anumite zone ale creierului, provocând un accident vascular hemoragic.

Tipuri de anevrism cerebral

În funcție de factorul declanșator, dar și de forma pe care o prezintă, se disting mai multe tipuri de anevrism vascular cerebral:

  • Anevrism cerebral sacular - este cea mai frecventă formă de anevrism și are formă rotundă, cu aspect asemănător unui sac. În interiorul acestuia, se pot forma cheaguri sanguine sau acumulări de sânge;
  • Anevrism cerebral fusiform - are formă alungită și se dezvoltă de-a lungul arterei. Este o formă de anevrism rar întâlnită, asociată, de regulă, cu ateroscleroza;
  • Anevrism cerebral traumatic - se produce în urma unei contuzii puternice la nivel cerebral;
  • Microanevrisme - pot apărea în timpul puseelor de tensiune arterială. Nu toate microanevrismele prezintă pericol de rupere, însă este necesară monitorizarea lor.

analize anevrism

Simptome anevrism cerebral

În multe dintre cazurile de anevrism cerebral, simptomele apar târziu, după ruperea anevrismului. Cu toate acestea, există și situații când pacientul acuză manifestări specifice, fără ca ruptura să se fi produs. Simptomele care pot însoți în mod frecvent un anevrism cerebral includ:

  • durere de cap violentă, ce debutează brusc;
  • dureri la nivelul ochilor;
  • stare letargică;
  • tulburări de vedere, dilatarea pupilelor;
  • confuzie;
  • fotofobie (sensibilitate crescută la lumină);
  • senzație de greață, vărsături;
  • parestezii (furnicături, amorțeli);
  • tulburări de echilibru;
  • creșterea tensiunii arteriale;
  • crize epileptice;
  • pierderea cunoștinței sau chiar comă, în cazuri severe.

Manifestarea multora dintre aceste simptome poate indica ruperea anevrismului cerebral, ceea ce impune asistență medicală de urgență. Un pacient cu anevrism hemoragic are un risc de deces de aproximativ 40%, dacă nu primește îngrijiri medicale în cel mai scurt timp; așadar, fiecare minut contează.

Diagnosticarea anevrismului cerebral

Multe dintre cazurile de anevrism cerebral sunt depistate dificil, mai ales dacă nu s-a produs ruptura acestuia. Aceasta se întâmplă, de regulă, atunci când medicul specialist suspectează deja acest diagnostic și recomandă investigații specifice.

Metodele de diagnostic pentru identificarea unui anevrism vascular cerebral sunt, cu o singură excepție, de natură imagistică. Ele urmăresc localizarea rapidă și cât mai precisă a anevrismului, tehnologia imagistică modernă înlesnind considerabil acest proces. Astfel, în vederea stabilirii diagnosticului de anevrism cerebral, se efectuează următoarele investigații:

  • Computer tomograf (CT) - metoda se folosește pentru a depista prezența unor sângerări intracraniene. Pacientului îi este administrată intravenos o substanță de contrast, care permite vizualizarea fluxului sanguin la nivel cerebral, precum și a eventualelor hemoragii. Pentru o acuratețe mai mare a rezultatelor, este indicată utilizarea secvenței angio-CT;
  • RMN (rezonanță magnetică nucleară) - la fel precum în cazul investigației tomografice, este preferabilă folosirea secvenței angio-RMN, care urmărește aspectul vaselor de sânge situate la nivel cerebral;
  • Angiografia cerebrală - angiograma este o metodă de diagnostic ce folosește razele X, precum și o substanță de contrast administrată similar metodei CT (de obicei, la nivelul arterei femurale). Este considerată o metodă invazivă, astfel că specialiștii apelează la ea doar în situații speciale, având în vedere faptul că RMN și CT oferă, în prezent, imagini la o rezoluție îmbunătățită permanent;
  • Analiza lichidului cefalorahidian (LCR) - cu ajutorul unei puncții lombare, se recoltează lichid cefalorahidian din coloana vertebrală și se analizează compoziția acestuia. Prezența de globule roșii în lichidul cefalorahidian indică o sângerare produsă la nivel cerebral.

Odată stabilit diagnosticul de anevrism cerebral, medicul specialist va recomanda tratamentul potrivit, în raport cu tipul de anevrism, dimensiunile și localizarea acestuia, dar și cu vârsta pacientului.

anevrism computer tomograf

Anevrismul cerebral - tratament

Tratamentul de elecție al anevrismului cerebral este cel de natură chirurgicală, având în vedere că un anevrism rupt reprezintă o urgență medicală. În același timp, la pacienții cu anevrism cerebral fără hemoragie, medicul poate opta pentru un tratament medicamentos care să amelioreze simptomele.

Intervenția chirurgicală

Operația pentru corectarea anevrismului cerebral este realizată de către medicul specialist neurochirurg, pacientul aflându-se sub anestezie generală. În prezent, se utilizează două metode chirurgicale pentru această afecțiune:

  • cliparea anevrismului cerebral (clipping microchirurgical) - medicul izolează anevrismul, blocând circulația sângelui la nivelul acestuia, cu ajutorul unui clip metalic de mici dimensiuni. Această procedură este realizată sub microscop și are un grad ridicat de precizie;
  • embolizarea endovasculară - utilizată doar în situații în care este absolut necesară, embolizarea presupune obturarea circulației la nivelul întregului vas sanguin afectat. În acest caz, este necesară efectuarea unui bypass, pentru a asigura în continuare irigarea cu sânge a zonei de creier afectate.

În cazul în care s-a produs ruptura anevrismului cerebral, este necesară monitorizarea post-intervențională a pacientului, în cadrul secției de terapie intensivă, funcțiile creierului fiind puternic afectate. Perioada de recuperare după operația de anevrism cerebral variază de la un pacient la altul, depinzând în mare măsură de amploarea intervenției chirurgicale și de gradul de afectare cerebrală.

Tratamentul simptomatic al anevrismului cerebral

Atunci când un anevrism cerebral nu este rupt, însă generează simptome supărătoare, medicul curant poate considera oportună administrarea de medicamente care să amelioreze aceste stări neplăcute. Printre acestea, se numără următoarele clase de substanțe medicamentoase:

  • analgezice - în vederea diminuării durerilor de cap provocate de anevrism;
  • anticonvulsivante - în cazul pacienților care manifestă crize epileptice asociate cu anevrismul cerebral;
  • blocante ale canalelor de calciu - această clasă de medicamente, utilizată cu preponderență în tratamentul aritmiilor și al anginei pectorale, poate fi utilă pacienților cu anevrism cerebral, prin acțiunea lor de reglare a contractilității vaselor sanguine. Este important de reținut, însă, că aceste medicamente sunt o metodă de tratament temporară, care nu acționează asupra cauzei. Anevrismul necesită în continuare monitorizare atentă și poate impune, la un moment dat, efectuarea unei intervenții chirurgicale. Odată tratat, pacientul cu anevrism cerebral prezintă un risc de recidivă de 10 până la 20%, astfel că este esențial să adopte un stil de viață sănătos, cu accent pe o alimentație săracă în sare și grăsimi, odată cu renunțarea la fumat și la alte obiceiuri vicioase. În același timp, este recomandat ca persoanele care au un istoric familial de anevrism cerebral (rupt sau nerupt) să se prezinte la medic pentru controale medicale periodice, în vederea monitorizării stării de sănătate a vaselor sanguine.

Sursa foto: Shutterstock.com

Echipa Bioclinica
Publicat de Echipa Bioclinica la data de 28/03/2022.
Ultima actualizare 28/03/2022.
Articole similare
Totul despre febră la copii: cauze, limite, cum scade
Totul despre febră la copii: cauze, limite, cum scade
Cum tratăm febra la copii?

În mod normal, temperatura corporală a unui copil este de 36-37 de grade Celsius măsurată axilar și 36,5-37,5 de grade Celsius măsurată rectal. Febra poate apărea atunc... Citește mai departe
Diabetul zaharat: cauze, simptome, tratament și control
Diabetul zaharat: cauze, simptome, tratament și control
Diabetul zaharat: ce îl cauzează, ce simptome are și cum îl ții sub control

Diabetul zaharat este cea mai des întâlnită boală a sistemului endocrin și se declanșează atunci când în organism canti... Citește mai departe
Ficatul gras (steatoza hepatică): cum îl recunoști, cauze, simptome și tratament
Ficatul gras (steatoza hepatică): cum îl recunoști, cauze, simptome și tratament
Ficatul gras: cum îl recunoști, ce îl cauzează și cum poate fi prevenită boala

Ficatul gras, denumit și steatoză hepatică, reprezintă acumularea excesivă de grăsimi - trigliceride - în celula hep... Citește mai departe