Anorexia, tulburarea psihică cu cel mai ridicat risc de deces

În fiecare zi suntem bombardați cu fotografii în media sau rețelele de socializare, ale unor vedete care au o greutate nesănătoasă și suntem încurajați să devenim ca ele. Probabil nicio afecțiune psihică nu e normalizată și promovată la fel de mult ca tulburările alimentare. Mesajul pe care societatea îl transmite legat de cum ar trebui să arătăm este total eronat.

Dietele drastice au devenit un trend, iar imaginea de sine a celor care le urmează este dereglată, la fel ca și stima de sine și relația cu mâncarea, care e privită ca un inamic sau un răsfăț, nu ca un element vital pentru buna noastră funcționare fizică și psihică.

Tulburările alimentare sunt afecțiuni psihice serioase ce pot cauza moartea! ** **Anorexia nervosa, sau simplu, anorexia, este o tulburare caracterizată de o frică intensă de îngrășare și o imagine deformată asupra propriului corp. Una din cinci persoane cu anorexie cronică moare, fie din cauza efectelor înfometării asupra organismului, fie din cauza suicidului. Anorexia este adesea, dar nu întotdeauna, asociată cu perturbări ale imaginii corporale (dismorfofobie corporală).

Debutul bolii

Anorexia afectează atât femeile cât și bărbații și poate apărea la orice vârstă. Cei mai vulnerabili sunt adolescenții, datorită schimbărilor hormonale și de înfățișare. Debutul bolii poate avea loc la orice vârstă, ȋnsă vârful incidenţei debutului afecţiunii este cuprins ȋntre 14 şi 18 ani. Persoanele cele mai predispuse sunt femeile tinere, cu tulburări ale personalităţii, sensibile, autocritice. Practicarea activităţilor care promovează aspectul slab al trupului (modelling, balet) poate reprezenta o cauză a dorinţei de scădere excesivă a greutăţii.

Cum se manifestă

Anorexia cauzează comportamente de tipul înfometării sau exercițiului fizic intens pentru a restricționa greutatea corporală la o valoare cât mai mică. Indicele de masă corporală scăzut este cea mai utilizată unealtă în evaluarea greutății, este trăsătura centrală a afecțiunii.

Cei afectați de anorexie refuză să-și mențină sau să mărească greutatea corporală minimă normală pentru vârstă și înălțimea lor. Preocuparea lor este să nu ia în greutate și ignoră gravitatea problemelor de sănătate cauzate de o greutate subnormală. Ei apelează adeseori la medicamente pentru slăbit, diuretice, laxative sau își provoacă voma după ce mănâncă.

Anorexia nu este atât despre mâncare, cât despre probleme emoționale, fiind un mecanism de coping în fața unor evenimente stresante. Persoana afectată identifică greutatea scăzută ca pe un indicator al succesului, fericirii și valorii sale. Încearcă să-și controleze dieta ca o alternativă la controlul emoțiilor sau al altor factori din viața sa.

Bolnavii de anorexie au o percepţie eronată asupra propriului corp, aceştia ȋnchipuindu-şi că au mai multă grăsime decât ȋn realitate. Tulburarea se va instala, definitiv, după ani sau luni de studiere intensivă a formei şi a mărimii corpului de către pacienţi.

Anorexia poate avea consecințe grave: într-o primă etapă scăderea randamentului profesional și scolar, depresie, însingurare, iar ulterior scăderea gravă a imunității și chiar moarte prin casexie. 20% dintre oamenii care suferă de anorexie nervoasă vor muri prematur din cauza complicațiilor cauzate de boala de alimentație, incluzând suicidul și probleme cardiace.

Cauze

Cauzele anorexiei nervoase nu sunt pe deplin elucidate, specialiștii sunt de părere că apariția bolii implică un cumul de factori psihologici, de mediu, biologici și genetici.

Anorexia începe de obicei ca un comportament de dietă nedăunător, dar treptat progresează la pierderi în greutate extreme și nesănătoase. Atitudini sociale față de aspectul corpului, influențele familiei, genetica și factorii neurochimici și de dezvoltare sunt considerate posibile agravante pentru cauza anorexiei. Persoanele care dezvoltă anorexie sunt mult mai probabil să provină din familii cu o istorie de probleme de greutate, boală fizică și alte probleme de sănătate mintală, cum ar fi depresia sau abuzul de substanțe.

Persoanele cu tulburări provin din familii care se confruntă cu rezolvarea problemelor cotidiene într-un mod foarte strict, fiind prea rigide, prea critice, intruzive și prea protectoare. Persoanele cu anorexie pot fi, de asemenea, dependente, imature în dezvoltarea lor emoțională și este posibil să se izoleze de ceilalți. Alte probleme de sănătate mintală, cum ar fi tulburări de anxietate sau tulburări afective sunt frecvent întâlnite la persoanele cu anorexie.

Factori de risc

Există mai mulți factori care contribuie la dereglarea comportamentului alimentar:

• anumite tendințe ale modei care determină convingerea că trebuie să fii slab că să fii atrăgător
• atitudinea familiei și a anturajului
• vulnerabilitatea emoțională și stima de sine scăzută
• tendință genetică spre perfecționism, sensibilitate și perseverență
• nivel ridicat de anxietate
• trăsături de personalitate obsesiv-compulsive
• modificări frecvente de greutate

Câteodată aceste tulburări sunt însoțite de tulburare dismorfică, în sensul că persoanele nu-și percep corpul în dimensiuni reale, văzându-se de obicei mult mai grase decât sunt în realitate.

Există anumite trăsături de caracter care cresc riscul apariției acestor tulburări: nesiguranță, o tendință de subapreciere sau autoevaluare bazată doar pe aprecierea celorlalți și încercarea constantă de a fi pe placul tuturor.

Simptomele anorexiei

Semne fizice

• Pierderea de masă musculară
• Hipotensiune arterială
• Aritmie
• Dezechilibru electrolitic
• Probleme renale
• Disfuncţii endocrine
• Diminuarea temperaturii organismului
• Pierderea ţesutului gras responsabil cu protecţia organelor interne
• Osteoporoză
• Tulburări nervoase
• Oboseală
• Insomnie
• Amețeli sau leșin
• Absența menstruației
• Piele uscată sau gălbuie

Simptome emoționale

• Preocupare exagerată pentru alimentație
• Refuzul de a mânca
• Frica de a câștiga în greutate
• Negarea senzației de foame
• Minciuna despre cantitatea de alimente consumată
• Apatie sau iritabilitate
• Retragere socială
• Tulburări de personalitate
• Tulburări obsesiv-compulsive
• Abuz de alcool și substanțe halucinogene
• Anxietate, despresie și gânduri suicidare

Semne comportamentale:

• Restricționarea extremă a aportului de alimente sau înfometare
• Evitarea meselor sub diverse pretexte
• Vărsături și scaune auto-induse (pastile de slăbit, clisme, laxative)
• Exerciții fizice efectuate în exces
• Maschează silueta anorexică prin mai multe straturi de haine