Botulism: simptome, cauze, tratament, prevenţie

Botulism: ce este, tipuri, simptome, cauze, diagnostic, tratament, prevenție

Botulismul este definit ca o toxiinfecție alimentară severă cauzată de o neurotoxină produsă de Clostridium botulinum și afecteazå omul și numeroase specii de animale. Se manifestă prin paralizia flască progresivă a mușchilor scheletici ce duce la exitus prin insuficiență respiratorie acută.

Clostridium botulinium este o bacterie gram-pozitivă, anaerobă, prezentă în mediul înconjurător (plante, sol, fructe, legume) sub formă sporulată. Bacteria are capacitatea de a produce o toxină numită neurotoxina botulinică, care determină afectarea gravă a sistemului nervos și muscular. Toxina botulinică este cea mai putemică toxină cunoscută. Toxina este termolabilă - se inactivează prin încălzire la 80°C în 10 min și prin fierbere în 3-4 min. Bacilii botulinici se găsesc în intestinul unor animale (rozătoare, porci, cai, pisici, câini) care elimină prin materiile fecale cantități mari de germeni pe sol. Botulismul nu se transmite interuman.

Profesia reprezintă un factor favorizant, întrucât bucătarii sunt mai expuși. Femeile sunt statistic mai frecvent afectate din cauza obiceiului de a gusta conservele ori alte alimente înainte de a fi prelucrate termic.

Tipuri

Calea de transmitere este diferită în funcție de tipul botulismului. Toate cele trei tipuri de botulism pot fi fatale și sunt considerate urgențe medicale.

  1. Botulismul infantil - la sugari apare prin elaborarea toxinei de către agentul bacterian la nivelul colonului
  2. Botulismul alimentar - care presupune ingestia alimentelor contaminate
  3. Botulism al plăgii - când o rană se infectează cu această bacterie, de obicei ca urmare a injectării de droguri ilegale precum heroina contaminată, în mușchi și nu în venă

Semne și simptome

Factorii care condiționează debutul clinic sunt numeroși și țin de caracteristicile fiziologice individuale, de cantitatea de toxină ingerată, de felul și asocierile alimentare. Este de reținut că toxina botulinică nu are gust sau miros și, în consecință, alimentul contaminat nu suferă modifiări organoleptice în absența altor asocieri microbiene. Prezența și intensitatea simptomatologiei este variabilă. Instalarea lentă are prognostic mai favorabil. Decesul survine prin paralizie respiratorie.

La adulţi, simptomele încep de obicei după 12-36 ore de la consumul de alimente contaminate. La sugari, acest interval este de 3 până la 30 de zile. În cazul botulismului contactat prin răni, simptomele se instalează după 4-14 zile.

Botulism infantil:

  • constipație,
  • slăbiciune musculară,
  • oboseală,
  • salivare,
  • dificultăți la hrănire,
  • iritabilitate
  • slăbiciune musculară
  • plâns slab

Botulismul alimentar:

  • dificultăți la înghițire sau vorbire,
  • gură uscată,
  • slăbiciune facială,
  • vedere încețoșată sau dublă,
  • insuficiență respiratorie,
  • greață,
  • vărsături,
  • crampe la stomac,
  • pleoape lăsate
  • slăbiciune musculară

Botulismul provocat de răni:

  • dificultăți la înghițire sau vorbire,
  • febră,
  • slăbiciune facială,
  • vedere încețoșată sau dublă,
  • insuficiență respiratorie,
  • pleoape lăsate și slăbiciune musculară

Toxina afectează controlul mușchilor în întregul corp și de aici complicații precum: afectarea vorbirii, dificultăți la înghițire, oboseală, insuficiență respiratorie.

Cauze

Bacilii botulinici se găsesc în intestinul unor animale, care elimină prin materiile fecale cantități mari de germeni pe sol (rozătoare, porci, cai, pisici, câini, pești de apă dulce, etc), dar și în intestinul oamenilor. Sporii sunt larg răspândiți în sol. Transmiterea la om se face prin alimente care conțin toxină botulinică preformată, în următoarele condiții:

  • alimentul să fie contaminat cu bacil botulinic;
  • să existe condiții de anaerobioăa pentru germinarea sporilor;
  • alimentul insuficient prelucrat termic, astfel încât sporii nu au fost distruși și să fie depozitat ulterior în condiții de temperatură optimă pentru elaborarea toxinei.

Alimente incriminate:

  • conservele alimentare, în special cele preparate în gospodăriile personale: conserve de came, de pește, de fructe și legume, insuficient sterilizate sau spălate;
  • camea afumată, șunca preparată în casă, mezeluri, cârnați, unele specii de pești;
  • foarte rar - conservele preparate pe cale industrială, când acestea sunt insuficient sterilizate.

Atenție! Alimentele contaminate pot apărea alterate ca gust li miros, iar cutiile de conserve contaminate pot avea capacul bombat. Frecvent însă, alimentele pot să arate perfect normal. Conservarea unor alimente prin adăugarea unui strat de ulei la suprafață creează condiții de anaerobioză și în condițiile unei temperaturi convenabile este posibilă producerea toxinei botulinice.

Diagnostic

Evidențierea neurotoxinei în sânge și aliment (dacă e posibil) reprezintă examenul de certitudine în stabilirea diagnosticului și constă în:

  • Detectarea neurotoxinei în sânge și dacă e posibil și în aliment
  • Stabilirea tipului de neurotoxină circulantă în sângele pacientului

Tratament

Botulismul este considerat urgență medicală de rang A și tratamentul se efectuează în spitale specializate de boli infecțioase.

Botulismul alimentar se tratează cu antitoxine și anticorpi, susținând funcțiile vitale afectate. La sugari, tratamentul se face cu imunoglobulină, ce blochează acțiunile neurotoxinelor care circulă în sânge. Tratamentul nu va vindeca paraliziile apărute, dar oprește agravarea acestora.

Prevenirea botulismului

Educaţia populaţiei este importantă pentru prevenţie. Riscul de botulism poate fi diminuat prin respectarea următoarelor reguli:

  • Măsuri stricte de reducere a contaminării produselor crude înainte de prelucrare și conservare – vegetale, carne (la abator, stocuri), pește, moluște
  • Controlului bacteriologic al conservelor și semiconservelor industriale înainte de comercializare
  • Măsuri de educație sanitară a lucrătorilor din industria alimentaă și a consumatorilor
  • Conservele bombate sau cu termenul de expirare depășit se exclude din consum
  • Evitarea alimentării cu miere a copiilor sub vârsta de 1 an, pentru a reduce riscul de botulism infantil
  • Evitarea consumului conservelor de legume, carne şi peşte preparate în casă, care nu au fost sterilizate prin fierbere minim 30 de minute
  • Evitarea consumului de conserve al căror capac bombează
  • Evitarea consumului de alimente cu aspect şi miros neplăcut
  • Curăţarea atentă şi spălarea riguroasă a produselor vegetale
  • Spălarea frecventă a mâinilor
  • Conservarea la rece a mâncărurilor incomplet preparate sau a produselor alimentare perisabile
  • Alimentele cu aspect şi miros neplăcut nu vor constitui hrană pentru animale
  • Recipientele în care s-au aflat alimentele cu aspect şi miros neplăcut vor fi bine curăţate şi fierte
  • Consumarea alimentelor pregătite pentru sugari imediat după prepararea lor, fără a fi reîncălzite sau păstrate la frigider
  • În cazul alimentelor gătite, asigurarea unei temperaturi de preparare de peste 70 grade Celsius
  • Evitarea contactului între alimentele nepreparate şi cele preparate
  • Evitarea injectării sau inhalării drogurilor de stradă
Echipa Bioclinica
Publicat de Echipa Bioclinica la data de 11/12/2020.
Ultima actualizare 11/12/2020.
Articole similare
Diabetul zaharat: cauze, simptome, tratament și control
Diabetul zaharat: cauze, simptome, tratament și control
Diabetul zaharat: ce îl cauzează, ce simptome are și cum îl ții sub control

Diabetul zaharat este cea mai des întâlnită boală a sistemului endocrin și se declanșează atunci când în organism canti... Citește mai departe
Candidoza - cauze, simptome, tratament
Candidoza - cauze, simptome, tratament
Candidoza - ce trebuie să știi despre ea și cum o poți preveni

a În mod normal, Candida trăiește pe piele sau în interiorul organismului uman, cum ar fi cavitatea bucală, gât, intestine sau vagin,... Citește mai departe
Totul despre febră la copii: cauze, limite, cum scade
Totul despre febră la copii: cauze, limite, cum scade
Cum tratăm febra la copii?

În mod normal, temperatura corporală a unui copil este de 36-37 de grade Celsius măsurată axilar și 36,5-37,5 de grade Celsius măsurată rectal. Febra poate apărea atunc... Citește mai departe