Cardiopatia ischemică: factori de risc, diagnostic, tratament

Ce este cardiopatia ischemica

Cardiopatia ischemică: simptome, cauze, tratament

Cardiopatia ischemică este una dintre cele mai răspândite forme de cardiopatii, fiind definită de problemele mușchiului inimii, miocardul. În cardiopatia ischemică, inima are dificultăți în pomparea sângelui, deoarece principala „pompă” a inimii, ventriculul stâng, este mărit, dilatat sau slăbit. Boala necesită intervenția urgentă a medicului, pentru a preveni complicațiile precum infarctul miocardic sau moartea subită. În continuare, poți citi mai multe despre simptomele cardiopatiei ischemice și cum este tratată această afecțiune.

  • Care sunt cauzele cardiopatiei ischemice
  • Care sunt simptomele cardiopatiei ischemice
  • Cum este diagnosticată cardiopatia ischemică
  • Cum se tratează cardiopatia ischemică
  • Cum poate fi prevenită cardiopatia ischemică

Care sunt cauzele cardiopatiei ischemice

Principala cauză a cardiopatiei ischemice este ateroscleroza coronariană. Acest lucru constă în acumularea de placă de aterom, în general, colesterol și lipide, pe pereții arterelor care alimentează inima. În timp, această placă înfundă arterele coronariene, iar sângele cu oxigen nu mai ajunge la fel de ușor la inimă.

La un moment dat, se formează o umflătură, ce reduce și mai mult fluxul de sânge, iar în cele din urmă, apare atacul de cord, numit, în termeni medicali, infarct miocardic. În acest context, cardiopatia definește ce se întâmplă atunci când circulația sângelui prin arterele coronariene este blocată de o acumulare de colesterol și resturi grase.

Factori de risc

Anumite persoane au o probabilitate de îmbolnăvire mai mare decât altele. Mai jos sunt principalii factori de risc:

  • Istoricul familial – persoanele care au rude apropiate, părinți sau frați cu boli coronariene au un risc mai mare de cardiopatie ischemică;
  • Vârsta – persoanele de peste 65 de ani au un risc mai mare de îngustare a arterelor, pe fondul depunerii de colesterol și grăsimi;
  • Sexul – bărbații au un risc mai mare, însă riscul la femei crește după menopauză;
  • Fumatul – cei care fumează au un risc mai mare de cardiopatie ischemică decât nefumătorii. Chiar și expunerea la fumatul pasiv crește, într-o oarecare măsură, riscul de afecțiuni coronariene;
  • Stresul – un nivel ridicat de stres afectează sănătatea vaselor de sânge și crește probabilitatea de apariție a altor factori de risc. Stresul poate duce la un consum alimentar mai mare, la sedentarism, izolare etc.;
  • Nivelul ridicat al colesterolului din sânge – poate duce la intensificarea formării de plăci de aterom. Se crede că nivelul crescut al colesterolului „rău” (colesterol LDL) și nivelul scăzut al colesterolului „bun” cresc riscul de cardiopatie ischemică;
  • Nivelul ridicat al trigliceridelor – acestea sunt grăsimi prezente în sânge. Un nivel crescut poate crește probabilitatea de apariție a afecțiunilor coronariene, mai ales la femei;
  • Alimentația deficitară – consumul excesiv de alimente care conțin grăsimi saturate, grăsimi trans, sare și zahăr crește riscul de cardiopatie ischemică;
  • Consumul excesiv de alcool – afectează sănătatea mușchiului inimii și reprezintă un factor în cardiopatia ischemică;
  • Diabetul de tip 2 – reprezintă un factor de risc, mai ales din prisma altor factori de risc, comuni atât afecțiunilor cardiovasculare, cât și diabetului, respectiv: obezitatea, hipertensiunea arterială, sedentarismul și nivelul ridicat al colesterolului și trigliceridelor;
  • Apneea în somn – duce la oprirea repetată a respirației în somn. Drept urmare, are loc scăderea bruscă a nivelului oxigenului, apoi crește tensiunea arterială și, pe termen lung, apare riscul de cardiopatie ischemică;
  • Atacul de cord – dacă ai mai avut atac de cord, există un risc mai mare de a dezvolta cardiopatie ischemică;
  • Bolile autoimune – unele boli, precum lupusul, artrita reumatoidă și alte afecțiuni inflamatorii cresc riscul de ateroscleroză și, de aici, de afecțiuni coronariene, inclusiv de cardiopatie ischemică;
  • Alte infecții, în special cele care produc inflamația inimii;
  • Afecțiuni metabolice ale tiroidei;
  • Afecțiuni ale țesutului conjunctiv;
  • Un ritm al inimii ridicat sau probleme ale valvelor inimii;
  • Infecția cu SARS-CoV-2;
  • Complicațiile în sarcină;
  • Acumularea de fier în mușchiul inimii (hemocromatoză);
  • Dezvoltarea de celule inflamatoare (granulom) în orice parte a corpului, inclusiv în inimă și plămâni (sarcoidoză);
  • Acumularea de proteine anormale în organe (amiloidoză);
  • Administrarea de cocaină, amfetamine sau steroizi anabolizanți;
  • Chimioterapia sau radioterapia, pentru a trata cancerul.

Care sunt simptomele cardiopatiei ischemice

Forma acută a bolii include ocluzia arterei coronariene. Drept urmare, se oprește oxigenarea cardiacă și are loc necroza mușchiului inimii, respectiv infarctul miocardic. Simptomele tipice sunt durerea toracică și senzația de înțepenire sau presiune, care pot radia spre mâna stângă și care, uneori, sunt asociate cu dificultățile respiratorii și palpitațiile. Dacă durerea persistă mai mult de 20 de minute, este indicată apelarea la numărul de urgență.

Dacă arterele nu sunt blocate, ci doar îngustate, scade fluxul de sânge spre inimă, iar simptomele apar mai ales pe fondul efortului fizic, de exemplu, la mers sau la urcarea scărilor. Durerea în piept debutează în timpul efortului fizic, dacă ești răcit sau ca urmare a digestiei unei mese bogate. În general, durerea trece după efort, însă tot este necesară consultarea medicului.

Un alt aspect important este reducerea oxigenării celulelor inimii, lucru care afectează contracțiile acesteia. Dacă inima nu mai pompează sânge la fel de bine, circulația este afectată în întregul organism. Acest lucru duce la insuficienta cardiacă. Simptomele includ dificultăți respiratorii, chiar și la efort ușor, îngrășare fără un motiv aparent, formarea de edem (umflarea) în zona picioarelor și oboseală.

Tot din cauza lipsei de oxigen, pot apărea dezechilibre ale ritmului inimii. În acest context, cardiopatia ischemică poate avea efecte severe asupra ritmului cardiac și devine un factor de risc pentru moartea subită.

Pe scurt, cardiopatia ischemică se manifestă prin următoarele simptome:

  • Dificultăți respiratorii;
  • Edem al picioarelor;
  • Oboseală severă și incapacitate de a realiza activitățile de zi cu zi;
  • Durere în piept (angină) sau presiune în timpul activității fizice, după masă ori, în cazuri mai rare, în timpul odihnei;
  • Îngrășare;
  • Tuse, congestie și balonare, pe fondul retenției de fluide;
  • Palpitații și aritmii (bătăi anormale ale inimii);
  • Amețeală și stări de leșin, cauzate mai ales de ritmul neregulat al inimii, în timpul activității fizice sau fără o cauză aparentă;
  • Probleme de somn.

Complicații ale cardiopatiei ischemice

Există un risc mai mare de complicații, dacă:

  • Prezinți unul sau mai mulți factori de risc;
  • Nu iei medicamentele recomandate de medic;
  • Nu ceri ajutorul medicului după apariția simptomelor;
  • Dezvolți o infecție;
  • Suferi de alte boli cronice.

Cardiopatia ischemică poate avea complicații, precum:

  • Insuficiența cardiacă sau atacul de cord;
  • Formarea de cheaguri de sânge, care pot duce la atac vascular cerebral;
  • Ritmul anormal al inimii;
  • Probleme ale valvelor inimii;
  • Decesul.

Cum este diagnosticată cardiopatia ischemică

Doctorul va realiza examinarea fizică și va pune o serie de întrebări despre istoricul familial și medical. De asemenea, vei fi întrebat când au debutat simptomele (de exemplu, după o alergare sau la urcarea scărilor). Dacă medicul crede că este vorba despre cardiopatie ischemică, îți poate recomanda o serie de analize, pentru a confirma diagnosticul. Acestea includ:

  • Radiografii ale zonei toracice – oferă o imagine detaliată a inimii și arată dacă este mărită;
  • Ecocardiogramă – testul folosește unde radio, pentru a crea o imagine asupra inimii, și oferă indicii despre mărimea inimii și ritmul său. Acest test este folosit pentru a verifica sănătatea valvelor inimii și ajută la determinarea cauzei simptomelor;
  • Electrocardiogramă – este un test noninvaziv, în care doctorul pune electrozi pe piele, pentru a măsura semnalele electrice ale inimii. Oferă informații despre anomalii ale activității inimii, inclusiv ale ritmului cardiac;
  • Testul de efort – medicul monitorizează ritmul inimii, tensiunea arterială și respirația, în timp ce mergi pe banda de alergat. Doctorul poate recomanda acest test, pentru a evalua simptomele, pentru a determina rezistența fizică la exercițiu și pentru a vedea dacă declanșează ritmuri anormale ale inimii (aritmii);
  • Cateterism cardiac – doctorul introduce un mic tub, cateterul, prin zona intimă, apoi prin vasele de sânge, spre inimă. Acest test ajută la măsurarea presiunii din camerele inimii și a nivelului de pompare a sângelui. Uneori, se introduce un colorant, pentru a vedea mai ușor vasele de sânge la radiografie (testul poartă numele de angiogramă coronariană). Cateterismul cardiac poate oferi indicii cu privire la cauzele blocajului din vasele de sânge. Tot în timpul acestui test, medicul poate preleva o mică porțiune de țesut din inimă (biopsie), pentru a o analiza la laborator;
  • RMN cardiac – testul presupune folosirea unui câmp magnetic și a undelor radio, pentru a crea imagini detaliate asupra inimii. Este realizat mai ales atunci când imaginile de pe ecocardiogramă nu sunt suficient de clare, pentru a pune diagnosticul;
  • CT cardiac (computer tomograf cardiac) – masa are forma unei gogoși și vei fi rotit, pentru ca aparatul să scaneze în jurul corpului tău, oferind o imagine complexă asupra inimii, funcțiilor sale și valvelor cardiace;
  • Teste de sânge – sunt recomandate pentru a verifica funcțiile rinichilor, tiroidei sau ale ficatului ori pentru a măsura nivelul fierului din sânge. Testarea peptidei BNP (peptida natriuretică) poate fi recomandată. Dacă aceasta are un nivel crescut, poate indica insuficiență cardiacă, o complicație frecventă în cazurile de cardiopatie ischemică;
  • Testare genetică – este indicată mai ales dacă ai rude apropiate care au cardiopatie ischemică. În urma unui rezultat pozitiv, poți lua măsuri, pentru a reduce din factorii de risc și, astfel, să previi complicațiile.

Cum se tratează cardiopatia ischemică

Tratamentul cardiopatiei ischemice are trei obiective: tratarea problemelor coronariene, îmbunătățirea funcției cardiace și reducerea riscului de insuficiență cardiacă. Medicii recomandă schimbarea stilului de viață și administrarea de medicamente, pentru a îmbunătăți calitatea vieții. În cazuri severe, este indicată intervenția chirurgicală. Mai jos poți citi mai multe despre principalele forme de tratament pentru cardiopatia ischemică.

Schimbarea stilului de viață

Dacă te confrunți cu probleme respiratorii sau oboseală, fără a depune efort semnificativ, medicul îți va recomanda reducerea consumului de sare. Urmarea acestei restricții este indicată chiar și după ameliorarea simptomelor. În același timp, sunt recomandate următoarele schimbări:

  • Renunță la fumat;
  • Introdu activitatea fizică în programul zilnic, pentru a pierde kilogramele în plus. Poți vorbi cu medicul, pentru a afla care este greutatea potrivită pentru vârsta și stilul tău de viață;
  • Adoptă o dietă sănătoasă, în care să incluzi fructe, legume și cereale integrale;
  • Redu sau evită cu totul alcoolul;
  • Ia măsuri pentru a ține stresul sub control. Activitatea fizică, meditația, yoga sau exercițiile respiratorii pot ajuta în acest sens.

Cardiopatia ischemica tratament

Tratamentul medicamentos

Medicamentele sunt indicate pentru a calma simptomele, pentru a preveni apariția complicațiilor și pentru a îmbunătăți funcțiile inimii. Mai jos sunt principalele tipuri de medicamente recomandate în cardiopatia ischemică:

  • Beta blocante – ajută la scăderea nevoii de oxigen a miocardului, care nu mai primește suficient sânge oxigenat prin arterele coronare îngustate;
  • Blocante de calciu – ajută la reducerea durerii în piept, cauzate de constricția arterelor coronare;
  • Antiagregante plachetare – previn formarea cheagurilor de sânge, care ajung să se depună pe placa de aterom și blochează arterele;
  • Nitriți – contribuie la dilatarea arterelor coronare și reduc durerea în piept;
  • Inhibitori ai enzimei de conversie – protejează mușchiul inimii și scad hipertensiunea arterială;
  • Trimetazidină – oferă protecție miocardului.

Tratamentul minim invaziv și chirurgical

Cardiopatia ischemică este tratată prin metode minim invazive sau chirurgicale, mai ales atunci când mai multe artere coronare sunt afectate sau dacă există complicații.

Introducerea unui pacemaker este, poate, una dintre cele mai răspândite forme de tratament. Dispozitivul inițiază bătăile inimii în ventriculul drept și stâng, reduce simptomele și ajută la creșterea ratei de supraviețuire. Pentru persoanele cu bradicardie (puls scăzut), acest dispozitiv ajută la menținerea ritmului inimii la un nivel normal.

O altă soluție este introducerea unui defibrilator cardiovascular. Acesta este indicat persoanelor cu un risc crescut de aritmii ventriculare sau deces. Dispozitivul monitorizează ritmul inimii, iar atunci când observă un ritm anormal de mare, oferă un șoc mușchiului inimii, pentru a putea bate, din nou, normal. Aritmiile ventriculare sunt întâlnite mai ales după un atac de cord, acest lucru apărând pe fondul unor probleme la nivelul mușchiului inimii.

În ceea ce privește intervenția chirurgicală, există două tipuri de operații recomandate:

  • Miectomia septală – este o operație pe cord, prin care chirurgul îndepărtează o porțiune a peretelui miocardului. Acest lucru îmbunătățește fluxul sanguin și calmează simptomele;
  • Tratamentul chirurgical cu laser – o procedură prin care chirurgul realizează mici găuri în inimă, pentru a încuraja formarea de noi vase de sânge;
  • Operația de bypass coronarian – chirurgul ia un vas de sânge din altă parte a corpului și creează o grefă, care ocolește artera blocată. În general, vasul de sânge este luat de la picior sau de la o arteră interioară din torace;
  • Angioplastia și introducerea unui stent – doctorul introduce un cateter în porțiunea îngustă a arterei, iar prin acesta, se introduce un balon dezumflat. Când balonul este umflat, va duce la comprimarea depunerilor de pe pereții arteriali. Mai apoi, este introdus un stent, pentru a menține artera deschisă, permițând trecerea sângelui;
  • Transplantul de inimă – medicul poate recomanda această intervenție, dacă există insuficiență cardiacă severă, iar medicamentele nu mai dau rezultate.

Cum poate fi prevenită cardiopatia ischemică

Poți reduce probabilitatea de a dezvolta cardiopatie ischemică, prin modificarea stilului de viață. Sunt indicate următoarele schimbări:

  • Consumă o dietă sănătoasă, cu fructe, legume, grăsimi bune Omega 3, cereale integrale, lactate și carne slabă;
  • Redu consumul de grăsimi saturate, colesterol și sare;
  • Fă mișcare cel puțin 30 de minute pe zi, cinci zile pe săptămână;
  • Menține o greutate sănătoasă;
  • Renunță la fumat;
  • Dacă suferi de diabet sau de alte afecțiuni cronice, ia medicamentele recomandate de medic și mergi periodic la consult de specialitate.

Cardiopatia ischemică poate evolua diferit, în funcție de persoană. Lăsată netratată, poate cauza complicații grave, precum insuficiența cardiacă sau chiar decesul. Însă, dacă mergi la medic de la primele simptome, este posibil ca schimbarea stilului de viață și administrarea de medicamente să fie suficiente, pentru a ține boala sub control și pentru a-ți permite să te bucuri din nou de activitățile preferate.

Sursa foto: Shutterstock

Echipa Bioclinica
Publicat de Echipa Bioclinica la data de 22/05/2021.
Ultima actualizare 22/05/2021.
Articole similare
Diabetul zaharat: cauze, simptome, tratament și control
Diabetul zaharat: cauze, simptome, tratament și control
Diabetul zaharat: ce îl cauzează, ce simptome are și cum îl ții sub control

Diabetul zaharat este cea mai des întâlnită boală a sistemului endocrin și se declanșează atunci când în organism canti... Citește mai departe
Candidoza - cauze, simptome, tratament
Candidoza - cauze, simptome, tratament
Candidoza - ce trebuie să știi despre ea și cum o poți preveni

a În mod normal, Candida trăiește pe piele sau în interiorul organismului uman, cum ar fi cavitatea bucală, gât, intestine sau vagin,... Citește mai departe
Ficatul gras (steatoza hepatică): cum îl recunoști, cauze, simptome și tratament
Ficatul gras (steatoza hepatică): cum îl recunoști, cauze, simptome și tratament
Ficatul gras: cum îl recunoști, ce îl cauzează și cum poate fi prevenită boala

Ficatul gras, denumit și steatoză hepatică, reprezintă acumularea excesivă de grăsimi - trigliceride - în celula hep... Citește mai departe