Cataracta: generalități, simptome, cauze, diagnostic, tratament

Cataracta

Cataracta, o afecțiune care netratată duce la pierderea vederii

Cataracta este una dintre cele mai frecvente afecţiuni oculare chirurgicale. Cataracta se manifestă clinic prin opacifierea cristalinului ceea ce duce la scăderea lent progresivă a vederii pacientului.

Pentru recuperarea vederii, cristalinul opacifiat trebuie îndepărtat chirurgical, deoarece nu s-a găsit până în prezent nici o metodă de recuperare a transparenţei lui. Îndepărtarea cristalinului cataractat, opacifiat se face modern în chirurgia oftalmologică prin technica de facoemusificare. Îndepărtarea cristalinului natural opacifiat presupune înlocuirea lui cu unul artificial.

Chirurgia cataractei este una din cele mai eficiente chirurgii refractive. Noul implant poate să corecteze orice grad de hipermetropie sau miopie și chiar și astigmatism în timpul operației. Operația pentru cataractă în epoca noastră reabilitează vederea în totalitate ducând astfel la creșterea calității vieții pacienților.

Cataracta, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, reprezintă principala cauză de orbire reversibilă.

Generalități

Cataracta este o opacifiere a cristalinului natural al ochiului. Pe plan mondial aceasta este cauza cea mai răspândită a orbirii. Dezvoltarea cataractei la adult este cauzată de îmbătrânire, expunerea la lumina solară, fumat, subalimentaţie, traumatisme oculare, boli de sistem, precum și de medicaţii cum ar fi steroizii. Mai mult de jumătate dintre persoanele trecute de 65 de ani au cataractă. Pacienții cu cataractă se plâng de obicei de imagini înceţosate, neclare.

Definiție

Cataracta este o pelicula fină opacă apărută la nivelul cristalinului, care blochează pasajul fasciculului luminos către retină (componenta nervoasă a globului ocular la nivelul căreia se formează imaginea), cauzând tulburări de vedere. Simptomele cataractei

În cele mai multe cazuri afecțiunea este cauzată de anumite tulburari vizuale:

  • Vedere înceţoşată, neclară.
  • Culorile par lipsite de intensitate sau şterse.
  • Ochelarii nu mai sunt un ajutor.
  • Necesitatea schimbării relativ frecventă a ochelarilor sau lentilelor de contact.
  • Fotofobia: lumina naturală sau alte tipuri de iluminat par prea strălucitoare sau orbitoare, senzaţie deranjantă a luminii.
  • Scăderea acuității vizuale pe timp de noapte
  • Halouri în jurul surselor de lumină
  • Diplopie (vedere dublă sau mai multe imagini ale unui singur obiect).
  • Îmbunătăţire paradoxală a vederii la aproape, dar care dispare pe masură ce avansează cataracta.

Tipuri de cataractă

Cataracta poate fi congenitală, traumatică, metabolică sau dobândită (dată de vârstă). Cataracta poate fi motivul pentru care culoriile devin șterse, obictele nu mai sunt clar percepute sau ochelarii nu mai sunt eficienți. Din cauza scăderii progresive a vederii sau încețoșarea acesteia, pacientul este nemulțumit de vederea sa și încearcă în zadar schimbarea ochelarilor.

La ce vârstă apare cataracta?

Studiile arată că peste 70% dintre persoanele de peste 65 de ani vor dezvolta mai devreme sau mai târziu cataractă. Momentul apariției bolii poate fi marcat de semnul cunoscut sub numele de “bucuria de scurtă durată”, mai exact momentul în care pacientul constată o îmbunătățire a vederii și renunță la purtarea ochelarilor. Desigur, în scurt timp, persoana afectată constată scăderea vederii și încearcă, în zadar, schimbarea ochelarilor. Acesta este momentul în care pacientul trebuie neapărat să consulte un oftalmolog.

Cauzele cataractei

Cataracta apare din cauza opacifierii cristalinului (lentila globului ocular).

Anumiți factori predispun la apariția bolii și anume:

  • vârsta înaintată, îmbătrânirea (cataracta senilă)
  • expunerea excesivă la raze ultraviolete (UV), și anume, lumină naturală, expunerea artificială (saloane pentru bronzat artificial)
  • mediile toxice
  • diabetul zaharat, în special diabetul decompensat (cu valori mari ale glicemiei)
  • alte boli oftalmologice: glaucomul (creșterea presiunii intraoculare), uveita cronica, retinita pigmentară (boala degenerativă a celulelor cu bastonașe și conuri de la nivelul retinei) sau dezlipirea de retină
    • tratamentul cronic cu corticosteroizi (medicamente antiinflamatorii puternice)
  • ereditatea

Diagnosticarea cataractei

Pașii pentru tratarea cataractei sunt:

  1. consult oftalmologic
  2. investigații oftalmologice
  3. operația

Cataracta se diagnostichează ușor prin prezentarea la un consult oftalmologic de rutină, prin examinarea de către oftalmolog a polului anterior ocular cu biomicroscopul.

Odată diagnosticată cataractă, se pot utiliza și alte teste pentru a estima gradul de avansare a bolii: acuitatea vizuală, sensibilitatea la contrast, vederea de noapte, vederea color etc.

De asemenea, trebuie efectuate și alte examinări oftalmologice pentru a depista eventuale boli (glaucomul, degenerescența maculară etc.)

Tratamentul cataractei

Singurul tratament al cataractei este îndepartărea cristalinului natural opacifiat și înlocuirea lui cu un cristalin artificial. Cataracta se operează când stadiul evolutiv interferează și împiedică activitatea zilnică normală a pacientului, obstrucționând-o.

Complicații postoperatorii

Ca la orice intervenție chirurgicală există și riscuri. Intraoperator pot apărea incidente: hemoragii, lezarea corneei, ruptura capsulei posterioare etc. Postoperator: opacifierea capsule posterioare ce poate fi tratată cu laser, hipertonie oculară tranzitorie, inflamaţii, infecţii, endoftalmită.

Dupa tratamentul laser, șansele de recidivă sunt extrem de reduse.

Complicațiile, deși extrem de rare cuprind:

  • recidiva;
  • descentrarea cristalinului, sau pierderea acestuia în viitor;
  • dezlipirea de retină

Precauții după intervenție

  • Este foarte important că pacietul să păstreze o igienă locală foarte strictă.
  • Pacientul trebuie să fie foarte precaut primele 72 de ore postoperator;
  • Pacientul nu trebuie să se frece la ochiul operat sau să exercite presiune pe globul ocular;
  • Să nu doarmă pe ochiul operat;
  • E normal că ochiul să fie mai sensibil o perioadă postoperator;
  • Pacientul trebuie să poarte ochelari de protecție o perioada post operator;
  • Postoperator, pacientul se poate plimba, poate citi sau poate să se uite la TV;
  • Noii ochelari i se vor prescrie pacientului după 3-4 săptămâni, postoperator;
  • Pacientul nu poate să conducă un autovehicul, decât după ce obține permisiunea de la medicul oftalmolog;
  • Pacientul trebuie să folosească toată medicația prescrisă de medicul oftalmolog și să nu omită niciun control indicat de acesta.

_Surse foto: Shutterstock

Echipa Bioclinica
Publicat de Echipa Bioclinica la data de 15/07/2020.
Ultima actualizare 04/08/2020.
Articole similare
Candidoza - cauze, simptome, tratament
Candidoza - cauze, simptome, tratament
Candidoza - ce trebuie să știi despre ea și cum o poți preveni

a În mod normal, Candida trăiește pe piele sau în interiorul organismului uman, cum ar fi cavitatea bucală, gât, intestine sau vagin,... Citește mai departe
Diabetul zaharat: cauze, simptome, tratament și control
Diabetul zaharat: cauze, simptome, tratament și control
Diabetul zaharat: ce îl cauzează, ce simptome are și cum îl ții sub control

Diabetul zaharat este cea mai des întâlnită boală a sistemului endocrin și se declanșează atunci când în organism canti... Citește mai departe
Ce trebuie să știi la calculi renali: simptome, tratament și prevenire
Ce trebuie să știi la calculi renali: simptome, tratament și prevenire
Tot ce trebuie sa stii despre calculi renali: de ce apar pietrele la rinichi, simptome, tratament și prevenire

În urină se dizolvă în mod normal săruri și minerale, iar în cazul în care acestea s... Citește mai departe