Ce este daltonismul?

Daltonism (cecitate cromatică): tipuri, semne, cauze, diagnostic, tratament

Daltonismul, deficiența de percepție a culorilor, este o afecțiune congenitală şi se manifestă la aproximativ 7% dintre bărbaţi şi sub 1% dintre femei. Persoanele cu daltonism pot experimenta diferite niveluri de severitate și diferite moduri în care culorile sunt interpretate în creier. Există multe tipuri de daltonism, cea mai frecvent întâlnită fiind incapacitatea de a distinge culorile roşu si verde, mai ales la bărbați.

Daltonismul se mai numeşte şi cecitate cromatică, iar persoanele afectate pot avea probleme în distingerea şi a altor culori, în afară de roşu şi verde. Persoanele care suferă de cecitate cromatică absolută văd totul în alb şi negru.

Cecitatea pentru roșu se numește protanopie, iar cecitatea pentru verde deuteranopie. Aceste forme de cecitate exprimă faptul că persoanele respective confundă roșul cu verdele și chiar cu alte culori de aceeași strălucire sau saturație cum ar fi albastrul sau cenușiul.

Tritanopie reprezintă dificultatea de a distinge culoarea albastră și tendința de a vedea lumea în tonuri de roz-verzui. Daltonism complet este atunci când o persoană vede doar în nuanțe de gri. Doar 0,00003% din populația lumii suferă de daltonism complet.

Daltoniştii sunt dezavantajaţi în numeroase domenii ale vieţii. Daltonismul cauzează un anumit disconfort în ceea ce privește contextul social al persoanei care suferă de această afecțiune: de exemplu, copiii care nu pot învăța la fel ca ceilalți culorile sau activitățile cromatice de la școală, adulții care nu pot practica anumite meserii: în transport, securitate publică, electricieni, electroniști, farmaciști, în industria textilă, imprimerie, make-up artisti, designer de interior etc.

Tipuri

Daltonismul este de obicei prezent de la naștere (daltonism congenital), dar poate fi și dobândit pe parcursul vieții (daltonism dobândit). Cauzele care pot duce la daltonismul dobândit sunt multiple: anumite boli, traumatisme, efecte toxice ale unor medicamente, afectiuni metabolice. boli vasculare.

Daltonismul este o boală ereditară heterozomală, determinată de gene situate pe cromozomii sexuali (heterozomi), respectiv X sau Y. Gena care determină daltonismul este situată pe cromozomul X. Femeile care moştenesc un cromozom X cu gena daltonismului şi unul fără această genă nu vor suferi de daltonism, doar cele care moştenesc ambii cromozomi X cu această genă. În cazul bărbaţilor, care au un cromozom X şi unul Y, prezenţa genei daltonismului pe cromozomul X determină automat daltonismul, deoarece aceştia nu au un cromozom X normal, cu gene care să determine lipsa daltonismului. Femeile care sunt purtătoare ale unei gene a daltonismului, deci care nu au daltonism, pot totuşi să transmită gena urmaşilor (în 50% dintre cazuri).

Factori de risc

Bărbații prezintă un risc mult mai mare de a se naște cu daltonism decât femeile. Anumite boli cresc riscul de daltonism dobândit: glaucom; diabet; degenerescența maculară; deteriorarea nervului optic; cataracta, leucemia.

Cauze

Culorile nu sunt percepute la fel de toate persoanele, femeile le văd diferit față de bărbați. În general daltonismul se instalează încă de la naștere și este transmisă de la mamă la copil. Pe lângă factorul ereditar, daltonismul poate fi şi dobândit în timpul vieţii, din cauza unor boli precum diabet, boala Alzheimer, Parkinson, cataractă, glaucom, neuropatia optică ereditară Leber, leucemie, înaintarea în vârstă, alcoolismul cronic, etc., din cauza toxinelor industriale, a anumitor medicamente sau în urma unui accident vascular cerebral.

Daltonismul apare când unul sau mai mulți fotoreceptori din celulele cu conuri lipsesc, nu funcționează sau nu detectează o culoare. Forma severă apare când toți cei trei fotoreceptori de culoare lipsesc, iar forma ușoară apare când fotoreceptorii sunt prezenți, dar un tip de celule cu conuri nu funcționează corect.

Daltonistul, de cele mai multe ori, experimentează o desaturare a tonurilor, De asemenea, ar putea confunda culorile. În cazul daltonismului dobândit boala poate să nu afecteze ambii ochi simultan și în aceeași măsură.

Diferența dintre discromatopsie și daltonism

În ochiul uman, pe retină se găsesc trei tipuri de receptori de lumină (sensibili la lumina roşie, verde şi albastră). Prin stimularea acestor receptori creierul asamblează imaginea colorată. În cazul persoanelor discromatice toate cele trei tipuri de receptori funcţionează, dar sensibilitatea unui tip este redusă. În cazurile de daltonism cel puţin unul dintre tipurile de receptori nu funcţionează, dar apar cazuri în care două sau nici unul dintre cele trei tipuri nu funcţionează.

Diagnostic

Tulburările cromatice se detectează în urma unei investigații oftalmologice, pe baza testelor pseudoizocromatice, de tipul celor Ishihara sau Stilling - planșe cu diverse simboluri desenate prin cercuri de culori diferite, prin care se testează ușurința sau dificultatea pacientului de a identifica corect acele simboluri.

Alte metode de diagnostic a acestei deficiențe vizuale includ testul de cip colorat și testul anomaloscopului.

Tratament

Tipul şi severitatea daltonismului ereditar nu se schimbă cu trecerea anilor. Perturbațiile discromatice apărute pe parcursul vieții, cu timpul se schimbă. Diabetul zaharat, glaucomul sau "încețoșarea" cristalinului de vârstă înaintată poate să efectueze în timp vederea cromatică variabilă.

Este posibilă restaurarea vederii culorilor prin aplicarea filtrelor colorate. Purtarea unui filtru colorat pe ochelari sau o lentilă de contact colorată poate îmbunătăți percepția asupra contrastului dintre culori. Filtrul are rolul de a schimba spectrul luminii care îl traversează în așa fel încât acesta să producă un stimul în ochiul daltonistului. Lentilele speciale reduc strălucirea și facilitează adaptarea la lumină cu intensitate în schimbare, îmbunătățind semnificativ vederea colorată pentru pacienții cu afecțiuni ce țin de percepția culorilor.

Prognostic

Formele ereditare nu suferă modificări pe parcursul vieții. Dacă daltonismul nu a fost moștenit, boala poate evolua în timp spre forme mai mult sau mai puțin severe.

Echipa Bioclinica
Publicat de Echipa Bioclinica la data de 03/02/2021.
Ultima actualizare 03/02/2021.
Articole similare
Diabetul zaharat: cauze, simptome, tratament și control
Diabetul zaharat: cauze, simptome, tratament și control
Diabetul zaharat: ce îl cauzează, ce simptome are și cum îl ții sub control

Diabetul zaharat este cea mai des întâlnită boală a sistemului endocrin și se declanșează atunci când în organism canti... Citește mai departe
Totul despre febră la copii: cauze, limite, cum scade
Totul despre febră la copii: cauze, limite, cum scade
Cum tratăm febra la copii?

În mod normal, temperatura corporală a unui copil este de 36-37 de grade Celsius măsurată axilar și 36,5-37,5 de grade Celsius măsurată rectal. Febra poate apărea atunc... Citește mai departe
Candidoza - cauze, simptome, tratament
Candidoza - cauze, simptome, tratament
Candidoza - ce trebuie să știi despre ea și cum o poți preveni

a În mod normal, Candida trăiește pe piele sau în interiorul organismului uman, cum ar fi cavitatea bucală, gât, intestine sau vagin,... Citește mai departe