Ce sunt Anticorpii: Rol, tipuri de anticorpi, teste

Anticorpi

Ce sunt anticorpii și care este rolul lor în organism

Anticorpii sunt componente ale sistemului imunitar, care au rolul de a circula în fluxul sangvin pentru a recunoaște bacteriile și virusurile și pentru a le neutraliza. În urma expunerii la o substanță străină (antigen), anticorpii circulă în continuare în sânge și protejează organismul împotriva expunerii la respectivul antigen. Anticorpii sunt reprezentați de o proteină care se găsește în plasmă, în secrețiile organismului și în lichidul extracelular. Sunt produși de globulele albe din sânge, care se numesc limfocite B.

Structura anticorpilor este formată din 2 lanțuri ușoare și 2 lanțuri grele, iar în vârful acestora se regăsește o regiune hipervariabilă, care le permite să formeze diverse tipuri de anticorpi, creați pentru a răspunde fiecărui tip de antigen care atacă organismul. Atunci când o substanță străină pătrunde în organism, sistemul imunitar o poate recunoaște, deoarece moleculele aflate la suprafața antigenului sunt diferite de cele care se găsesc în organism. Așadar, sistemul imunitar apelează la o serie de mecanisme de apărare, printre care și producția de anticorpi.

  • Care sunt funcțiile anticorpilor
  • Caracteristici ale anticorpilor
  • Cum funcționează anticorpii
  • Clase de anticorpi
  • Despre anticorpii SARS-COV-2 (COVID-19)
  • Analiza pentru detectarea anticorpilor

Care sunt funcțiile anticorpilor

Anticorpii sunt secretați în sânge și mucoase, unde se leagă și inactivează substanțele străine, agenții patogeni și toxinele. Atunci când un antigen se leagă de suprafața limfocitelor B, le stimulează să se dividă și să se maturizeze într-un grup de celule identice, numite clone. Limfocitele B mature secretă milioane de anticorpi în sistemul sanguin și în cel limfatic.

Odată ce anticorpul se leagă la antigenul specific, acesta poate performa un număr de funcții care duc la îndepărtarea sau inactivarea antigenului.

Printre funcțiile anticorpilor se numără activarea complementului pentru a distruge celulele bacteriene, prin perforarea peretelui celular (liză). Acest proces are loc în momentul în care anticorpii recunosc un determinant antigenic conformațional și are ca efect răspunsul inflamator, ceea ce duce la liza microorganismelor, prin formarea complexului de atac al membranei celulei.

Neutralizarea reprezintă o altă funcție importantă pentru inactivarea unui antigen, fiind un proces prin care anticorpii care se leagă de antigenele specifice, virale sau bacteriene, previn posibilitatea infectării celulelor gazdei.

Opsonizarea: anticorpii acționează ca opsonine, ceea ce înseamnă că pot crește abilitatea fagocitelor de a ingera și distruge patogenii.

Citotoxicitatea mediată celular este o funcție care implică folosirea anticorpilor în distrugerea celulelor infectate sau a patogenilor prea mari pentru fagocitoză. Acest proces se realizează prin atașarea anticorpilor (imunoglobulinelor) care au opsonizat antigenul de suprafața macrofagelor, care, ulterior, vor capta și endocita antigenii respectivi.

Transferul placentar al anticorpilor de la mamă la făt se produce prin traversarea de către aceștia a barierei placentare și, astfel, se realizează imunizarea pasivă a nou-născutului.

Caracteristici ale anticorpilor

Anticorpii sunt proteine produse de sistemul imunitar al organismului, ca răspuns la bacterii, paraziți, virusuri, substanțe chimice sau alte substanțe pe care sistemul imunitar le identifică drept străine. Anticorpii au mai multe caracteristici, dintre care fac parte specificitatea, memoria imunologică și diversitatea, toleranța imunitară și rearanjarea genelor.

Specificitatea. Fiecare tip de anticorp recunoaște un antigen specific. Fiecare celulă B din organism, care este responsabilă cu producția de anticorpi, produce un anumit tip de anticorpi. De exemplu, un anticorp care recunoaște virusul rujeolei, nu îl poate recunoaște pe cel al oreionului.

Memoria imunologică și diversitatea. În corpul uman circulă milioane de celule B, pentru ca fiecare antigen să poată fi recunoscut. Așadar, sistemul nostru imunitar este pregătit pentru o invazie a agenților patogeni, cu ajutorul celulelor B, care produc anticorpi unici. Această caracteristică a sistemului nostru imunitar se numește diversitate. În urma unei infecții în organism, celulele producătoare de anticorpi patogeni specifici se înmulțesc, așa că suntem protejați împotriva infecțiilor repetate. Această caracteristică este numită memorie imunologică.

Toleranța imunitară. Anticorpii recunosc toate tipurile de antigeni, cu excepția auto-antigenilor, caracteristică ce poartă denumirea de toleranță imunitară. Celulele B ce recunosc auto-antigenii sunt generate de organism, însă, ulterior, sunt eliminate în măduva osoasă. Când mecanismele de procesare ale celulelor B sunt întrerupte, se dezvoltă boala autoimună. Cauzele bolilor autoimune pot fi infecțiile virale, febra, dereglările microbiomului intestinal sau sarcina.

Rearanjarea genelor. Celulele B, care sunt responsabile cu producerea de anticorpi, apar în măduva osoasă și se maturizează la periferie. În procesul de maturizare, genele imunoglobulinei sunt supuse unei recombinări, care generează situsuri de legare a antigenului.

Test anticorpi

Cum funcționează anticorpii

În momentul în care o substanță străină pătrunde în organism, sistemul imunitar are capacitatea de a o recunoaște, deoarece moleculele de pe suprafața antigenului sunt diferite de cele găsite în organism. Pentru a elimina aceste organisme dăunătoare, sistemul imunitar pune în mișcare o serie de mecanisme, dintre care cel mai important este producția de antigeni. Atunci când un antigen se leagă de suprafața limfocitelor B, le stimulează să se dividă și să se maturizeze într-un grup de celule identice, numite clone. Limfocitele B care se maturizează la periferia organismului secretă milioane de anticorpi, eliberați în sistemul sangvin și sistemul limfatic.

Anticorpii sunt proteinele produse de sistemul imunitar, ca răspuns la antigeni. O altă denumire pentru această moleculă proteică este imunoglobulina (Ig). Anticorpii sunt molecule în formă de Y, formate din 2 lanțuri grele (lanțuri H0) și 2 lanțuri ușoare (lanțuri L). Cele 2 brațe din partea de sus a formei Y a anticorpului se leagă de antigen, care poate fi un fragment molecular sau o moleculă, de cele mai multe ori, ca parte a unui virus sau a unei bacterii. Tulpina, partea de jos a literei Y, se leagă de alți compuși ai sistemului imunitar, care pot ajuta la neutralizarea antigenului sau la mobilizarea sistemului imunitar în alte moduri. Cea mai importantă caracteristică a anticorpilor este aceea că pot recunoaște un antigen anume și pot acționa direcționat.

Clase de anticorpi

Anticorpii sunt grupați în 5 clase, care se deosebesc în funcție de localizare și de activitatea lor. De exemplu, IgG, care este cel mai frecvent anticorp, este prezent cu precădere în sânge și lichidele extravasculare, în timp ce IgA se regăsește în membranele mucoase ce acoperă tractul respirator și pe cel gastro-intestinal. Fiecare clasă de anticorpi este desemnată printr-o literă atașată la prescurtarea imunoglobulinei (Ig).

IgG este cel mai frecvent anticorp și reprezintă 75% din totalul anticorpilor plasmatici. Anticorpii IgG se găsesc în sânge și în lichidele extravasculare. În momentul în care în organism este prezentă o infecție, nivelul anticorpilor IgG crește.

IgA sunt anticorpi care se găsesc în ser și în secreții sero-mucoase, în salivă, colostru, lapte matern, mucusul aparatului digestiv și respirator și au rolul de a apăra împotriva infecțiilor, protejând mucoasele împotriva patogenilor ingerați sau inhalați.

IgM sunt primii anticorpi pe care nou-născutul îi sintetizează după naștere, atunci când bebelușul intră în contact cu agenții infecțioși. Aceștia sunt primii anticorpi produși ca răspuns la expunerea la un antigen.

IgE sunt anticorpi care se regăsesc în mucoasa tractului respirator și gastro-intestinal, dar și în ganglioni, având rolul de a media reacțiile vasculare eritematoase. Sunt extrem de importanți pentru apărarea organismului împotriva paraziților.

IgD sunt anticorpii care se găsesc într-o cantitate redusă în sânge, iar rolul acestora este de a capta antigenul împreună cu IgM.

Despre anticorpii SARS-COV-2 (COVID-19)

Virusul SARS-COV-2 determină, din punct de vedere clinic, o infecție respiratorie numită Coronavirus infectious disease – 2019 (COVID-19). Perioada dintre expunerea inițială la virus și debutul simptomelor (perioada de incubație) este de 2-14 zile, în 95% dintre cazuri.

În urma studiilor, s-a constatat că anticorpii produși împotriva altor coronavirusuri, inclusiv contra celor care provoacă sindromul respirator acut sever (SARS) și sindromul respirator din Orientul Mijlociu (MERS), durează aproximativ 6 luni. Majoritatea persoanelor diagnosticate cu COVID-19 dezvoltă anticorpi împotriva noului coronavirus, deși gradul de rezistență al acestora diferă în funcție de persoană.

Testarea anticorpilor in cazul virusului COVID-19 determină statusul imun al organismului. Valoarea anticorpilor trebuie monitorizată în mod constant, deoarece apar modificări în timp.

anticorpi covid

Analiza pentru detectarea anticorpilor

Testul pentru detectarea anticorpilor măsoară cantitatea de imunoglobuline din sânge, în general a nivelurilor IgG, IgM și IgA. În cazul în care nivelurile anticorpilor sunt foarte scăzute sau foarte ridicate, acesta poate fi un semn al unei probleme grave de sănătate. Testul de sânge al anticorpilor se folosește pentru a ajuta la diagnosticarea mai multor afecțiuni:

  • Infecții virale sau de natură bacteriană;
  • O tulburare autoimună, de exemplu, lupusul sau artrita reumatoidă;
  • Imunodeficiența, o afecțiune care duce la reducerea capacității organismului de a combate infecțiile și alte afecțiuni;
  • Infecțiile nou-născuților.

Testarea identificării anticorpilor sau măsurarea concentrației de anticorpi se realizează pentru a determina expunerea la un agent străin sau de natură infecțioasă, adică, dacă o persoană a fost expusă anterior la o infecție și este protejată împotriva unei noi infectări. În urma testării, se stabilește nivelul de protecție al organismului, starea imunitară împotriva unui anumit microorganism sau diagnosticarea unei afecțiuni autoimune.

În cazul în care medicul consideră că nivelurile de imunoglobulină sunt prea mari sau prea mici, acesta poate recomanda testarea identificării anticorpilor. Dacă nivelul imunoglobulinei este prea mare, acest lucru poate indica o boală autoimună, o afecțiune cronică, un tip de cancer sau o infecție. Dacă nivelul de anticorpi este prea scăzut, putem prezenta o serie de simptome care ne indică faptul că ceva nu este în regulă:

  • Infecții ale sinusurilor;
  • Infecții bacteriene sau virale neobișnuite sau cu frecvență ridicată;
  • Infecții pulmonare;
  • Antecedente familiale de imunodeficiență.

Analiza anticorpilor se realizează prin prelevarea unei probe de sânge dintr-o venă a brațului. După introducerea acului, se colectează o cantitate mică de sânge, într-o eprubetă. Această procedură durează doar câteva minute și nu este deloc dureroasă.

Anticorpii sunt componente proteice ale sistemului imunitar, făcând parte din fluxul sangvin și având rolul de a recunoaște și neutraliza bacteriile și virusurile. După expunerea la o substanță străină, denumită antigen, anticorpii circulă în continuare în sânge și oferă protecție împotriva expunerii viitoare la respectivul antigen.

Sursa foto: Shutterstock

Echipa Bioclinica
Publicat de Echipa Bioclinica la data de 03/04/2021.
Ultima actualizare 03/04/2021.
Articole similare
Diabetul zaharat: cauze, simptome, tratament și control
Diabetul zaharat: cauze, simptome, tratament și control
Diabetul zaharat: ce îl cauzează, ce simptome are și cum îl ții sub control

Diabetul zaharat este cea mai des întâlnită boală a sistemului endocrin și se declanșează atunci când în organism canti... Citește mai departe
Candidoza - cauze, simptome, tratament
Candidoza - cauze, simptome, tratament
Candidoza - ce trebuie să știi despre ea și cum o poți preveni

a În mod normal, Candida trăiește pe piele sau în interiorul organismului uman, cum ar fi cavitatea bucală, gât, intestine sau vagin,... Citește mai departe
Ficatul gras (steatoza hepatică): cum îl recunoști, cauze, simptome și tratament
Ficatul gras (steatoza hepatică): cum îl recunoști, cauze, simptome și tratament
Ficatul gras: cum îl recunoști, ce îl cauzează și cum poate fi prevenită boala

Ficatul gras, denumit și steatoză hepatică, reprezintă acumularea excesivă de grăsimi - trigliceride - în celula hep... Citește mai departe