Ce trebuie să știi despre antrax

Antrax: cauze, simptome, tratament

Antraxul este o boală infecțioasă produsă de Bacillus anthracis. Boala este o zoonoză (boală comună omului și animalelor, fiind întâlnită mai frecvent la paricopitate ( bovine, caprine, ovine). Nișa ecologică a acestei bacterii este reprezentată de sol, motiv pentru care infecția cu antrax este considerată ,,boală telurică’’.

Antraxul este cunoscut şi sub denumirile de dalac, buba neagră, cărbune sau pustula malignă. Bacillus Anthracis, care se găsește în sol sub formă sub formă de spori dormanți. În condiții prielnice, se transformă în forma vegetativă și produce exotoxine cu efect letal. Bacillus anthracis produce sporii care răspândesc infecţia. Perioada medie de incubaţie pentru antrax este de până la 7 zile, dar poate dura 60 de zile sau mai mult până la apariţia simptomatologiei.

Antraxul este cel mai frecvent în regiunile agricole, acolo unde sunt animale. Atunci când antraxul afectează oamenii, aceasta este, de obicei din cauza unei expuneri profesionale la animale infectate sau la produsele lor. Lucrătorii care sunt expuși la animale moarte și produse de origine animala provenite din alte țări în care antraxul este frecvent se pot infecta cu B. anthracis (antrax industrial).

Grupe de risc: boala este mai frecventă la fermieri, zootehniști, vânători, crescători de animale, medici veterinari, lucrători care îngrijesc animalele și cei care intră în contact cu produse animaliere (în abatoare), medici de laborator, soldați.

Antraxul este o boală mortală în majoritatea cazurilor, de la animalele bolnave neputându-se valorifica nimic, dată fiind rezistenţa deosebita a sporilor şi transmisibilitatea lor la om, prin manipularea cadavrelor sau a produselor provenite de la acestea.

Transmitere

Boala nu este contagioasă. Nu s-au raportat cazuri de transmitere interumană.

Căile de transmitere:

  • contact direct cu animale bolnave sau cu produse animale infectate
  • consum de vegetale infectate cu spori
  • pe cale aeriană prin inhalare
  • prin înțepături de insecte (Musca, unul din vectorii implicați în răspândirea antraxului)
  • Bacillus anthracis folosit ca armă biologică (bioterorism - eliberarea intenționată de virusuri, bacterii sau alți agenți cu scopul de a îmbolnăvi sau ucide oameni, animale sau plante)

Tipuri

La om se întâlnesc atât forme localizate, cu evoluţie mai uşoară, cât şi forme septicemice, mortale. Indivizii pot dezvolta patru tipuri de infecţii cu antrax:

  • Antrax cutanat, printr-o leziune a pielii, în special în zona membrelor superioare, cap, regiunea cervicală. Este forma cea mai frecventă (95%) și are un prognostic bun.
  • Antrax gastrointestinal, prin ingestia de alimente contaminate. Este forma cea mai rară de antrax- sub 1%. Apare prin ingestia cărnii infectate, insuficient preparată termic.
  • Antrax orofaringian (regiunea posterioară a cavităţii bucale), prin ingestie de alimente contaminate
  • Antrax respirator, prin inhalarea sporilor. Este forma cea mai gravă și apare la persoane ce lucrează în industria pielăriei și textilă, prin inhalarea sporilor din produse animale infectate (piele, lână)

Dintre cele patru forme, antraxul respirator duce la deces cel mai frecvent.

Simptome

Simptomele depind de tipul de transmitere a infecţiei. Antraxul evoluează clinic de regulă septicemic cu febră, tulburări generale, circulatorii. Respiratorii şi digestive: morfopatologic se caracterizează prin edeme serohemoragice în ţesutul conjunctiv subcutanat, hemoragii subseroase, aspectul asfixic al sângelui, hipertrofia şi ramolismentul pulpei splenice.

Alte simptome pot fi: ganglioni limfatici măriţi în apropiere de zona cu leziunea cutanată, migrene, disconfort.

Simptomele antraxului cutanat (pustula maligna) în cazuri grave: edem malign, stare toxică, edem extins, febră. În cazul antraxului pulmonar: febră, tahipnee, dispnee, cianoză, hematemeză. Antraxul gastrointestinal se manifestă prin: febră, dureri abdominale violente, vărsături, diaree sanguinolentă.

În general antraxul se caracterizează printr-o evoluţie rapidă, febrilă şi mortală, dar în funcţie de doza infectantă, poarta de intrare şi rezistenţa organismelor, pot exista şi alte tipuri evolutive.

Complicații: - septicemia, cu punct de plecare de la nivel cutanat, pulmonar sau gastrointestinal. -Meningo – encefalita cărbunoasă.

Culturi antrax

Diagnostic

Antraxul este diagnosticat prin cultura și izolarea bacteriei B. anthracis, prin detectarea ADN-ului bacterian sau antigenelor, sau prin măsurarea anticorpilor specifici în sângele persoanelor suspecte. Bacteriile pot fi cultivate din sânge, leziuni ale pielii, secreții respiratorii, lichid cefalorahidian sau din alte țesuturi afectate, înainte de începerea tratamentului cu antibiotice.

Tratament

Antraxul nu se transmite de la persoană la persoană pe cale aeriană, deci prevenirea transmiterii implică doar proceduri standard.

Antraxul trebuie tratat cât mai repede posibil, iar tratamentul standard pentru antrax este alcătuit din antibiotice și antitoxine.

Tratamentul și profilaxia vizeză vaccinarea cu vaccin inactivat și chimioterapice de tipul florochinolone orale. Vaccinul AVA (Anthrax Vaccine Adsorbed - SUA) este recomandat pentru grupele de risc, înainte de expunere. Schema de vaccinare: 5 doze administrate pe o perioadă de 18 luni cu revaccinare anuală. Vaccinul nu este destinat populaţiei generale. Vaccinul împotriva antraxului nu este recomandat ca formă de prevenţie, în călătorii.

Decontaminarea pacienților implică: scoaterea hainelor contaminate, spălarea întregului corp cu apa și săpun, iar pentru mediu se pot folosi agenți sporicidali (0,5 % soluție de hipoclorit). Pacienții nu necesită camere separate și nu există instrucțiuni speciale de transport sau la externare.

Prevenție

  • Înainte de expunere: măsuri de protecție individual (măști, mănuși, echipament de protecție)
  • După expunere: decontaminare, chimioprofilaxie cu antibiotice

În cazul contactului cu un animal bolnav se impune:

  • spălarea temeinică a mâinilor cu apă și săpun
  • anunțarea medicului veterinar și a Direcției Sanitare Veterinare

În cazul unui animal suspect de antrax este interzis:

  • vinderea animalului
  • sacrificarea animalului
  • consumarea cărnii/măruntaielor și produselor lactate
  • oferirea spre consum public a produselor de la acest animal
  • recoltarea și prelucrarea lânii și a pieilor
  • hrănirea altor animale (căini de paza, pisici, porci) cu carne/rămășițe/măruntaie
  • de la animalele găsite moarte (fără a ști dacă au sau nu antrax) nu se vor preleva produse (lână, piele, carne). Nu se va muta animalul mort. Se preferă incinerarea animalelor în locul îngropării
Echipa Bioclinica
Publicat de Echipa Bioclinica la data de 06/01/2021.
Ultima actualizare 06/01/2021.
Articole similare
Candidoza - cauze, simptome, tratament
Candidoza - cauze, simptome, tratament
Candidoza - ce trebuie să știi despre ea și cum o poți preveni

a În mod normal, Candida trăiește pe piele sau în interiorul organismului uman, cum ar fi cavitatea bucală, gât, intestine sau vagin,... Citește mai departe
Diabetul zaharat: cauze, simptome, tratament și control
Diabetul zaharat: cauze, simptome, tratament și control
Diabetul zaharat: ce îl cauzează, ce simptome are și cum îl ții sub control

Diabetul zaharat este cea mai des întâlnită boală a sistemului endocrin și se declanșează atunci când în organism canti... Citește mai departe
Ce trebuie să știi la calculi renali: simptome, tratament și prevenire
Ce trebuie să știi la calculi renali: simptome, tratament și prevenire
Tot ce trebuie sa stii despre calculi renali: de ce apar pietrele la rinichi, simptome, tratament și prevenire

În urină se dizolvă în mod normal săruri și minerale, iar în cazul în care acestea s... Citește mai departe