Dermatita atopică: cauze, simptome, diagnostic, tratament

Dermatita atopică - manifestare și tratament

Dermatita atopică este o afecțiune inflamatorie a pielii, caracterizată prin apariția eritemului, a crustelor, a pruritului. Această patologie mai este cunoscută și sub denumirea de eczemă. Se întâlnește preponderent la copii, dar poate apărea și la adulți. Componenta genetică are un rol major în manifestarea dermatitei atopice.

dermatita atopica semne si simptome

  • Cauzele dermatitei atopice
  • Simptomele dermatitei atopice
  • Diagnosticul dermatitei atopice
  • Tratamentul dermatitei atopice
  • Îngrijirea pielii cu dermatită atopică

Cauzele dermatitei atopice

Etiologia dermatitei atopice este multifactorială. Unul dintre factorii implicați este cel genetic. Astfel, pacienții cu dermatită atopică prezintă alterări ale structurii unor proteine numite filagrine. Aceste proteine intră în compoziția celulelor epidermale și intervin în menținerea unei bariere față de factorii nocivi din mediul extern. O proporție redusă de filagrină determină instalarea unui pH mai mare al pielii față de cel normal. Modificarea pH-ului contribuie la stimularea activității unor enzime (serin-proteaze) care degradează structurile ce mențin celulele epidermale unite. În acest fel, apare inflamația.

Alți factori ce pot conduce la dezvoltarea dermatitei atopice sunt:

  • nivelul crescut al imunoglobulinei IgE (anticorpi implicați în generarea reacțiilor alergice);
  • valorile ridicare ale eozinofilelor (celule implicate în medierea răspunsului imun);
  • proporția mai mare a limfocitelor Th2 - existența mai multor limfocite Th2 determină o secreție crescută a citokinelor. În acest fel, se instalează inflamația și, astfel, pielea se deshidratează, iar substanțele alergene sau iritante pot pătrunde mai ușor în zonele profunde ale pielii.
  • scăderea peptidelor antimicrobiene - acestea au rolul de a menține imunitatea locală. Dacă numărul lor este redus, agenții microbieni pot coloniza mai ușor pielea. Astfel, apare infecția. Ca urmare a disfuncțiilor sistemului imun, aceasta este dificil de vindecat.
  • perturbări ale microbiomului pielii - la pacienții cu dermatită atopică, microbiomul cutanat prezintă proporții diferite ale agenților microbieni care contribuie la menținerea sănătății pielii. Se evidențiază o proliferare exagerată a stafilococului auriu, mai ales la nivelul leziunilor prezente în cadrul acestei afecțiuni.

Simptomele dermatitei atopice

De cele mai multe ori, debutul dermatitei atopice este la sugarul de până la 3 luni. Zonele frecvent afectate sunt următoarele:

  • fața (inclusiv pleoapele);
  • gâtul;
  • abdomenul;
  • membrele (în special la nivelul fosei antecubitale - plica fosei poplitee și a cotului - plica genunchiului).

dermatita evolutie

În cadrul evoluției dermatitei, se evidențiază o formă acută și una cronică. Forma acută este caracterizată prin leziuni hiperemice și exsudative. Pe parcurs, aceste leziuni formează cruste. Etapa de cronicizare se manifestă prin prurit (mâncărime). Apar macule și papule eritematoase (care determină prurit). Prin grataj (scărpinare), apar leziuni care, ulterior, formează cruste. Crustele se pot fisura, iar pătrunderea agenților iritanți, microbieni sau alergeni este favorizată. Cu cât expunerea la acești factori este de durată mai mare, cu atât pruritul este mai accentuat.

Diagnosticul dermatitei atopice

Stabilirea diagnosticului de dermatită atopică este realizată de către medicul dermatolog. De cele mai multe ori, este necesar doar un examen clinic detaliat. În unele situații, medicul poate recomanda efectuarea unor investigații:

  • teste cutanate pentru determinarea alergenilor;
  • evaluarea nivelului de imunoglobulină E specifică alergenilor respectivi.

tratament dermatita

Tratamentul dermatitei atopice

În cazurile de dermatită apărute la sugari, ameliorarea acestei afecțiuni este realizabilă până în jurul vârstei de 5 ani. Cu toate acestea, pot apărea recidive în perioada adolescenței, dar și ca adult. Remisiunea este prezentă și la cei la care dermatita atopică a debutat la pubertate. Aceștia pot avea o remisie completă până la vârsta de 30 de ani.

Tratamentul dermatitei atopice este simptomatic. Pentru ameliorarea simptomelor, se recomandă a se utiliza:

  • unguente cu rol emoliant (previn uscarea pielii);
  • creme cu corticosteroizi (reduc eritemul, edemul și scad pruritul).

Aplicarea acestor creme se face conform recomandările medicului. Astfel, se pot folosi alternativ unguentele emoliente cu cele pe bază de corticosteroizi. O altă variantă de aplicare constă în amestecarea celor două unguente. În acest fel, este necesară o cantitate mai mică de corticosteroizi, ceea ce conduce la mai puține efecte secundare.

În cazul pacienților cu dermatită atopică severă, medicul poate recomanda și:

  • aplicarea locală a unguentelor cu tacrolimus sau pimecrolimus (au rol imunosupresor și sunt utilizate când alte variante de tratament nu produc ameliorarea simptomelor);
  • antihistaminice (calmează pruritul).

În reducerea simptomelor, o eficacitate crescută o are și terapia cu lumină ultravioletă. Astfel, pacienților le este recomandat a petrece timp la soare. Poate fi utilizată și terapia cu ultraviolete A sau B, într-un mediu controlat.

Pentru cel mai potrivit tratament, apelează la medicul specialist dermatolog.

Îngrijirea pielii cu dermatită atopică

Cel mai important aspect al îngrijirii pielii este reprezentat de hidratare. Pentru aceasta, se folosesc creme intens hidratante, iar spălarea corpului se face cu săpunuri cât mai delicate. Este indicat a se evita băile fierbinți, deoarece au un efect de uscare a pielii. După efectuarea băilor calde, se recomandă hidratarea pielii cu uleiuri de corp sau creme emoliente. Aplicarea cremelor se face blând, prin mișcări ușoare, până la absorbția completă a acestora în piele.

În cazul apariției maculelor pruriginoase, este benefic a reduce cât mai mult scărpinarea acestora. Pot fi aplicate uleiuri cu gudron, acestea având rol antipruriginos. În situația în care pruritul este accentuat, poți mângâia zona cu degetele, aplicând o presiune scăzută. Dacă apar leziuni de grataj (scărpinare), acestea se pansează. Este de dorit ca pansamentele să fie menținute umede.

Evitarea factorilor declanșatori este foarte importantă. Se recomandă:

  • folosirea lenjeriilor de pat, a hainelor din bumbac și eliminarea celor din fibre sintetice;
  • evitarea covoarelor, a mobilei tapițate (reprezintă o sursă de acarieni);
  • aerisirea zilnică (crește calitatea aerului din casă);
  • utilizarea unui dezumidificator (previne dezvoltarea mucegaiului);
  • evitarea contactului cu părul animalelor;
  • folosirea unor săpunuri delicate și evitarea detergenților care produc iritații.

Unele persoane pot prezenta o hipersensibilitate accentuată la anumite alimente. De aceea, se recomandă evitarea lor. Cu toate acestea, menținerea unei diete stricte nu pare a avea multe beneficii pentru majoritatea pacienților. Cei mai afectați de hipersensibilitate alimentară sunt copiii. Rareori, această hipersensibilitate persistă la vârsta adultă.

Dermatita atopică, o afecțiune inflamatorie a pielii, este caracterizată de înroșirea pielii și apariția maculelor pruriginoase. Prin grataj, se formează leziuni și, ulterior, cruste. Această afecțiune poate avea multiple implicații, chiar și asupra psihicului celor afectați, ca urmare a aspectului neplăcut al pielii. De aceea, se recomandă consultul medicului dermatolog imediat cum apar simptomele și respectarea recomandărilor acestuia.

Sursa foto: Shutterstock

Bibliografie:

Echipa Bioclinica
Publicat de Echipa Bioclinica la data de 02/04/2022.
Ultima actualizare 02/04/2022.
Articole similare
Totul despre febră la copii: cauze, limite, cum scade
Totul despre febră la copii: cauze, limite, cum scade
Cum tratăm febra la copii?

În mod normal, temperatura corporală a unui copil este de 36-37 de grade Celsius măsurată axilar și 36,5-37,5 de grade Celsius măsurată rectal. Febra poate apărea atunc... Citește mai departe
Diabetul zaharat: cauze, simptome, tratament și control
Diabetul zaharat: cauze, simptome, tratament și control
Diabetul zaharat: ce îl cauzează, ce simptome are și cum îl ții sub control

Diabetul zaharat este cea mai des întâlnită boală a sistemului endocrin și se declanșează atunci când în organism canti... Citește mai departe
Ficatul gras (steatoza hepatică): cum îl recunoști, cauze, simptome și tratament
Ficatul gras (steatoza hepatică): cum îl recunoști, cauze, simptome și tratament
Ficatul gras: cum îl recunoști, ce îl cauzează și cum poate fi prevenită boala

Ficatul gras, denumit și steatoză hepatică, reprezintă acumularea excesivă de grăsimi - trigliceride - în celula hep... Citește mai departe
Descoperă toate articolele