Cauzele gastritei

Gastrita: tipuri, cauze, tratament și prevenire

Peretele stomacului este alcătuit din trei straturi: mucoasa gastrică, tunica musculară și tunica seroasă. Mucoasa gastrică este partea care secretă sucurile gastrice, formând un mediul tipic acid ce îi permite stomacului să se protejeze în timpul procesului de digestie. Leziunile sau inflamațiile care pot apărea la nivelul mucoasei gastrice sunt cunoscute ca manifestări ale gastritei. Despre această afecțiune, cauzele ei, simptomele, soluțiile de tratament și multe alte detalii discutăm în acest articol:

  • Ce tipuri de gastrită există
  • Ce este infecția cu Helicobacter Pylori
  • Care sunt cauzele apariției gastritei
  • Care sunt simptomele gastritei
  • În urma căror investigaţii se pune diagnosticul de gastrită
  • Cum se tratează gastrita

Ce tipuri de gastrită există

Gastrita este una dintre cele mai cunoscute afecțiuni gastroesofagiene și reprezintă un grup de probleme inflamatorii ale mucoasei gastrice care pot fi însoțite, în cazurile mai grave, chiar de ulceraţii dureroase. Specialiștii clasifică această boală în două categorii, în funcție de modul apariției, dar și de factorii care au produs-o:

Gastrita acută se referă la cea apărută brusc, recent instalată, din cauza unui factor nociv, de obicei preluat din mediul exterior: ingestie de acizi, baze sau substanțe toxice, chimioterapia oncologică, leziunile fizice provocate de vărsături incoercibile, arsuri termice, ischemia digestivă sau diferitele tipuri de infecții.

Gastrita cronică, ce poate fi de tip A, B sau C și necesită un criteriu de persistență în timp. De exemplu, gastrita autoimună este cea de tip A și este un rezultat al distrugerii celulelor ce produc acid clorhidric gastric. Se manifestă cel mai des la persoanele cu boli autoimune (tiroidita Hashimoto, diabet de tip I). Persoanele afectate de gastrita cronică de tip A pot dezvolta, în timp, anemie prin deficit de vitamina B12.

Gastrita cronică de tip C, uneori apare ca urmare a unor operații, intervenții chirurgicale și constă în pătrunderea greșită a bilei în stomac și nu în intestinul subțire, fapt care atacă stratul de protecție al mucoasei gastrice.

Gastrita cronică de tip B este destul de întâlnită și apare ca urmare a infecției cu agentul patogen Helicobacter pylori ce formează o enzimă capabilă să distrugă celulele mucoasei gastrice.

Ce este infecția cu Helicobacter Pylori

Întâlnită atât la copii, cât și la adulți, infecția cu bacteria Helicobacter Pylori este una dintre cele mai răspândite la om. Această bacterie a fost descoperită în anul 1982, de către doi cercetători de origine australiană. Ea se poate transmite prin intermediul apei, al alimentelor contaminate, al salivei sau din cauza unei igiene precare. Datorită formei sale spiralate, Helicobacter Pylori reușește să penetreze mucoasa stomacului, astfel încât celulele sistemului imunitar nu pot pătrunde la ea și nu o pot distruge. Netratată, infecția cu această bacterie cauzează, în timp, leziuni la nivelul mucoasei stomacului sau al părții superioare din intestinul subțire. Fiind o bacterie rezistentă în mediul acid al tractului digestiv, de multe ori, infecția nu prezintă simptome. Abia în momentul în care pacientul este diagnosticat cu gastrită sau ulcer, apar și durerile sau disconfortul specific bolii.

Citește și: Infectia cu Helicobacter Pylori - cauze si manifestari

Care sunt cauzele apariției gastritei

Tipuri de gastrita

Pe lângă infecția cu bacteria Helicobacter Pylori sau alți agenţi infecţioşi, cum virusurile din familia herpes, fungi, paraziti, există și alți factori care pot contribui la apariția acestei afecțiuni. Printre cauzele principale se numără:

  • Abuzul de băuturi sau alimente care cresc aciditatea gastrică - de exemplu, consumul de alcool, cafea, anumite ceaiuri ce conţin cofeină (ceai verde, ceai negru), băuturile carbogazoase, fumatul; consumul alimentelor prea reci sau prea fierbinţi pot duce la apariția gastritei, crudităţile induc o stare de hiperaciditate şi favorizează instalarea gastritelor;
  • Stresul stimulează secreţia gastrică;
  • Anumite tipuri de medicamente - cele analgezice și cele care conțin cortizon au capacitatea de a ataca stratul protector al mucoasei, provocând inflamarea acesteia;
  • Vârsta - întrucât mucoasa stomacului se subțiază odată cu înaintarea în vârstă, sănătatea organismului trebuie susținută printr-o nutriție echilibrată, bogată în alimente care protejează stomacul.

Care sunt simptomele gastritei

Simptomele gastritei

În momentul în care bacteria Helicobacter pylori a cauzat deja leziuni la nivelul mucoasei stomacului, apar durerile abdominale în partea superioară. Arsurile gastrice sau pirozisul, disconfortul pe care îl simți în spatele osului pieptului, senzația de greață, vărsături, balonare, spasmele și durerile abdominale, apărute imediat după masă sunt printre cele mai amintite simptome pe care le menționează pacienții care suferă de gastrită. Pe lângă acestea, putem enumera:

  • Dureri severe de stomac;
  • Sughiț frecvent;
  • Pierderea poftei de mâncare;
  • Senzația de saţietate precoce după masă;
  • Scădere bruscă în greutate;
  • De asemenea, netratată, gastrita poate cauza sângerări la nivelul stomacului sau anemii.

În urma căror investigaţii se pune diagnosticul de gastrită

Diagnosticul de gastrită se poate pune analizând simptomele amintite de pacient, prin anamneză și prin investigatii amănunțite:

  • teste la scaun, teste de respirație, testul pentru infecția cu Helicobacter pylori - prin care se poate depista prezența bacteriei în organism;
  • endoscopia digestivă superioară, care se realizează printr-un endoscop, un tub flexibil, de calibru redus, ce se introduce în cavitatea bucală și de aici în esofag, stomac, duoden, fără a jena respirația.

Cum se tratează gastrita

În primul rând, tratamentul diferă de la o persoană la alta, în funcție de severitatea simptomelor, etapa, durata bolii sau momentul în care a fost depistată. Gastrita acută nu are un tratament specific, excepție făcând cazurile în care afecțiunea este determinată de infecția cu Helicobacter pylori, situație în care se administrează antibiotice.

În plus, sunt recomandate tratamentele pe bază de inhibitori ai receptorilor histaminici (ranitidina, famotidina, cimetidina) sau inhibitori de pompă de protoni (omeprazol, esomeprazol, pantoprazol), deoarece aceștia neutralizează și reduc producția de acid de la nivelul stomacului, ameliorând durerile și simptomele.

Tratament pentru gastrita

Deoarece tulburările digestive pot apărea și ca urmare a unor obiceiuri alimentare nesănătoase, tratamentul trebuie susținut și de următoarele măsuri:

  • Evitarea mâncărurilor condimentate, a meselor abundente, bogate în grăsimi;
  • Îmbunătățirea regimului alimentar prin eliminarea din meniu a următoarelor alimente: carnea afumată sau grasă, produsele prăjite, legumele picante (usturoi, hrean, ceapă) și a celor bogate în celuloză (mazăre, conopidă, ridichi);
  • Evitarea consumului de substanțe care stimulează producția de acid gastric (alcoolul, cafeaua, ceaiul verde, negru, sucuri de fructe citrice, nicotina);
  • Renunțarea la fumat;
  • Sunt recomandate mesele mici și dese;
  • Este indicat să se respecte cele trei mese principale și două gustări pe zi.

De asemenea, medicamentele analgezice trebuie utilizate în cantități mici și pe termen scurt, la recomandarea medicului. Toate aceste măsuri, combinate cu un stil de viață echilibrat, care îi permite pacientului să aibă o stare emoțională bună, lipsită de stres, pot ameliora rapid simptomele gastritei, îmbunătățind starea de sănătate. Majoritatea persoanelor care se confruntă cu această problemă reușesc să o depășească, urmând un regim alimentar potrivit, respectând tratamentul și indicațiile medicului, punând, astfel, sănătatea pe primul loc.

Sursă foto: Shutterstock

Echipa Bioclinica Publicat de Echipa Bioclinica
la data de 19/12/2019.
Ultima actualizare 04/04/2020.

Articole similare

Pentru pacienți


Sus