Glucoza - semnificație si implicații

Glucoza - ce este și ce implicații medicale prezintă

semne si simptome glucoza

Glucoza este un monozaharid (carbohidrat) esențial pentru furnizarea energiei necesare tuturor proceselor organismului. Glucoza din sânge, regăsită sub denumirea medicală de glicemie, reprezintă cantitatea de glucoză circulantă, măsurată în miligrame pe decilitru de sânge, disponibilă pentru pătrunderea la nivel celular, atunci când este nevoie. Valoarea glicemiei este utilă nu numai pentru a indica un aport optim din punct de vedere energetic, ci și pentru a evidenția o problemă de sănătate precum diabetul zaharat.

Află, în cele ce urmează, ce este glucoza, care este rolul ei în organism, care este nivelul normal al glucozei în sânge, precum și ce implicații clinice au nivelurile modificate ale glicemiei.

  • Ce este glucoza
  • Glucoza serică (glicemia) - implicații clinice
  • Valori glicemie - glicemie normală vs glucoză serică mare
  • Analize pentru glicemie (test glicemie)

Ce este glucoza

Din punctul de vedere al structurii, glucoza este un carbohidrat simplu, organizat sub forma unui monozaharid. Alături de lipide, glucoza este molecula principală pentru furnizarea energiei necesare proceselor desfășurate la nivelul organismului.

Ca urmare a consumului alimentelor ce conțin glucoză, pancreasul secretă un hormon numit insulină. Acest hormon are rolul de a facilita pătrunderea glucozei în celule, cu scopul asigurării energiei necesare proceselor fiziologice.

Atunci când glucoza se regăsește în cantități mai mari decât cele necesare la un anumit moment, aceasta poate fi depozitată la nivel hepatic și muscular sub forma glicogenului, de unde poate fi preluată la nevoie.

Totuși, nivelul glucozei din sânge este unul important și trebuie luate în considerare și dezavantajele unor valori crescute. Astfel, un nivel crescut și persistent al glicemiei poate determina apariția unor stări patologice (ex: diabetul zaharat).

Glucoza serică (glicemia) - implicații clinice

Glicemia, denumirea folosită pentru glucoza din sânge sau glucoza serică, reprezintă nivelul de glucoză măsurat în miligrame pe decilitru de sânge.

Atunci când glicemia se situează în parametri normali, se consideră că există o bună furnizare de energie la nivelul organismului și un risc minim pentru dezvoltarea unor afecțiuni. Totuși, atunci când aceasta se află în afara limitelor normale, în special pe perioade îndelungate de timp, pot interveni diferite stări patologice.

Printre principalele implicații clinice ale unei glicemii situate în afara limitelor normale se numără:

  • Stările de deshidratare;
  • Predispoziția la infecții ale pielii;
  • Neuropatia - afectarea integrității structurale și funcționale a componentelor nervoase;
  • Apariția patologiilor cardiovasculare și predispoziția acestora la complicații;
  • Patologiile articulare - dureri articulare și la nivelul întregilor extremități, în special ale membrelor inferioare;
  • Manifestările severe - orbire, comă.

Valori glicemie - glicemie normală vs glucoză serică mare

Pentru a putea evalua dacă aportul de glucoză și răspunsul organismului la aceasta sunt în limite normale, este important sa se cunoască valorile normale ale glicemiei. Acestea pot diferi în funcție de vârstă și momentul zilei, precum și de distanța față de masa precedentă.

Astfel, pentru determinarea valorilor normale, se folosește glicemia a jeun. Aceasta reprezintă nivelul de glucoză din sânge măsurat dimineața, înaintea primei mese. În funcție de vârstă, se poate identifica un nivel normal de glucoză în sânge, de:

  • 74 - 106 mg/dL - intervalul considerat a fi normal în cazul adulților (valorile glicemiei la adulți);
  • 60 - 100 mg/dL - intervalul considerat a fi normal în cazul copiilor (valorile glicemiei la copii).

Atunci când există valori în afara intervalului specific vârstei, situate fie mai jos de limita inferioară (glicemie mică), fie mai sus de limita superioară (glicemie mare), iar condițiile pentru realizarea corectă a testului de glicemie a jeun au fost îndeplinite, trebuie luată în considerare prezența unei stări patologice.

Cel mai adesea, atunci când valorile glicemiei nu se află în intervalul normal, acestea se situează mai sus de limita superioară, fapt ce poate indica un aport crescut de glucoză și/sau un răspuns insuficient al insulinei.

Creșterea se poate clasifica astfel:

  • Un nivel de peste 100 mg/dL, dar mai mic de 125 mg/dL (stare de prediabet) - intervalul crescut sugerează o inabilitate a organismului de a adapta nivelul insulinei în raport cu cel al glucozei; necesită efectuarea unor teste paraclinice suplimentare;
  • Un nivel de peste 126 mg/dL (sugestiv pentru diabet) - dacă nivelul glicemiei a jeun este mai mare de 126 mg/dL și se menține ridicat la efectuarea unor recoltări suplimentare, rezultatul este sugestiv pentru prezența diabetului.

Analize pentru glicemie (test glicemie)

Identificarea nivelului de glucoză din sânge se poate realiza cu ajutorul mai multor teste paraclinice.

Glicemia a jeun

În general, la un copil sau la un adult sănătos, fără antecedente de boli metabolice și/sau fără un nivel crescut (cunoscut) al glicemiei, testul de elecție este măsurarea glicemiei a jeun.

Acest tip de test se realizează prin recoltarea unei probe de sânge, prin abord venos, dimineața, pe nemâncate. Nivelul glucozei trebuie să se situeze în intervalul normal corespunzător vârstei (adulți sau copii).

analize de glicemie

Testul din deget (glucometru)

Un alt mod larg utilizat pentru a măsura glucoza din sânge este prin intermediul testului de glucoză din deget, cu ajutorul glucometrului. Se poate efectua atât de către personalul medical calificat, cât și de către pacienți.

Acest tip de test se poate realiza oricând, indiferent de momentul zilei, oferind nivelul glicemiei la momentul recoltării. Este extrem de des folosit în rândul persoanelor cu diabet, pentru monitorizarea nivelului de glucoză serică.

Testul de toleranță la glucoza orală (glucoză 75 g)

Acest tip de test este utilizat atunci când rezultatul primit la glicemia a jeun a fost unul deasupra limitei superioare acceptate. Se poate folosi atât la persoanele suspecte de diabet tip II, cât și pentru femeile insarcinate, cu probabilitate crescută pentru a dezvolta diabet gestațional.

Testul debutează cu recoltarea glicemiei a jeun, pentru a obține un rezultat de referință. Ulterior, este oferită o băutură ce conține 75 g de glucoză, care trebuie să fie consumată într-un interval scurt de timp. În final, este măsurată glicemia la interval de două ore de la administrarea celor 75 g de glucoză.

  • Un nivel al glicemiei a jeun cuprins între 100 și 125 mg/dL și cu o glicemie măsurată la 2 ore de la administrarea soluției cuprinsă între 140 și 200 mg/dL semnifică o intoleranță la glucoză;
  • Un nivel al glicemiei a jeun situat peste 126 mg/dL și cu o glicemie măsurată la 2 ore de la administrarea soluției de peste 200 mg/dL semnifică prezența diabetului.

Astfel, glucoza este o moleculă esențială pentru buna funcționare a proceselor fiziologice și, implicit, a întregului organism. Totuși, în ciuda multitudinii de avantaje pe care aceasta le deține, un nivel constant crescut al glicemiei poate avea efecte nedorite asupra sănătății. Prin urmare, menținerea unui nivel optim de glucoză în sânge este cheia asigurării integrității tuturor funcțiilor organismului.

Sursa foto: Shutterstock

Bibliografie:

Echipa Bioclinica
Publicat de Echipa Bioclinica la data de 31/03/2022.
Ultima actualizare 31/03/2022.
Articole similare
Totul despre febră la copii: cauze, limite, cum scade
Totul despre febră la copii: cauze, limite, cum scade
Cum tratăm febra la copii?

În mod normal, temperatura corporală a unui copil este de 36-37 de grade Celsius măsurată axilar și 36,5-37,5 de grade Celsius măsurată rectal. Febra poate apărea atunc... Citește mai departe
Diabetul zaharat: cauze, simptome, tratament și control
Diabetul zaharat: cauze, simptome, tratament și control
Diabetul zaharat: ce îl cauzează, ce simptome are și cum îl ții sub control

Diabetul zaharat este cea mai des întâlnită boală a sistemului endocrin și se declanșează atunci când în organism canti... Citește mai departe
Ficatul gras (steatoza hepatică): cum îl recunoști, cauze, simptome și tratament
Ficatul gras (steatoza hepatică): cum îl recunoști, cauze, simptome și tratament
Ficatul gras: cum îl recunoști, ce îl cauzează și cum poate fi prevenită boala

Ficatul gras, denumit și steatoză hepatică, reprezintă acumularea excesivă de grăsimi - trigliceride - în celula hep... Citește mai departe