Hirsutismul (excesul de păr pe corp): semne, cauze, diagnostic, tratament

Pilozitate în exces (hirsutismul): cauze și tratament

Hirsutismul este o creștere excesivă a părului androgenodependent la persoanele de sex feminin, în zone ale corpului caracteristice sexului masculin, precum: buza superioară, obraji si în zona perciunilor, piept, spate, pe linia albă abdominală, fața internă a coapselor. Regiunea fesieră, a braţelor, a umerilor şi regiunea falangelor sunt mai rar afectate. Firul de păr este gros și negru, cu aspect masculin și se dezvoltă în timp. Este o problemă care afectează femeile și copiii.

Hirsutismul rezultă dintr-o interacţiune între nivelurile hormonilor androgeni şi sensibilitatea foliculului de păr la androgen Hirsutismul este cauza producerii în exces de androgeni, adesea provenind din surse ovariene sau suprarenale. Afecțiunea este întalnită la aproximativ 10% dintre femei, creează un stres psihologic semnificativ şi are un impact major asupra calităţii vieţii. Este o afecţiune ce induce un stres psihic important, cu izolare socială, diminuare a feminităţii, stimă de sine scăzută şi alte traume pentru sexul feminin afectat.

Semne și simptome

Creștere în exces a parului gros, scurt și pigmentat într-un model masculin: pe față, piept, areole, linea albă, superior și inferior pe spate, fese, coapse, organe genitale externe.

Alte semne și simptome are acompaniază pot include: alopecie, regiunea temporală, ten și păr gras, acnee, frecvent disfuncții ovariene, infertilitate

Părul în exces se găsește cu precădere în următoarele zone:

  • Față: mustață, barbă, sprâncene
  • Abdomen: zona periombilicală
  • Torace - în special în zona mameloanelor
  • Spate - în zona superioară
  • Coapse - în zona interioară

Hirsutismul se asociază de multe ori cu semne de virilizare (voce masculină), acnee, sâni mici, mărirea clitorisului, rărirea părului de pe cap, creșterea musculaturii corporale.

Cauze

Hirsutismul poate fi constituţional, idiopatic sau indus de medicaţie. Hirsutismul reprezintă o consecință a producției excesive de hormon sexual masculin (testosteron) sau a unei sensibilități sporite a foliculului pilosebaceu față de concentrația normală de androgeni.

Severitatea hirsutismului poate depinde de disponibilitatea crescută a androgenilor (testosteron, DHEA), din supraproducţia ovariană sau suprarenală, sau poate aparea secundar consumului exogen al unor medicamente. Există însă și o formă de hirsutism idiopatic sau constituţional, definit prin pilozitatea în exces prezentă la femei care nu prezintă exces de hormoni androgeni. De cele mai multe ori este nevoie de o evaluare endocrinologică în vederea depistării unui dezechilibru hormonal subiacent.

În cazul femeilor, menopauza (care poate provoca niveluri ridicate de testosteron în organism) este una dintre principalele cauze ale creșterii excesive a părului. La femeile aflate în perioada reproductivă, excesul de păr este cel mai adesea un simptom al sindromului ovarelor polichistice.

Sindromul ovarelor polichistice (SOPC)

Sindromul ovarelor polichistice se caracterizează printr-un dezechilibru hormonal și anume prezența unui nivel ridicat de hormoni masculini androgeni și ovulatie rară sau absentă (anovulație). Femeile afectate de sindromul ovarelor polichistice pot avea perioade menstruale neregulate sau prelungite, creștere în exces a părului, acnee și obezitate. Încă din adolescenta menstruațiile rare sau absente pot ridica suspiciuni privind sindromul ovarelor polichistice.

Cauzele hirsutismului

  • Excesul de hormon de creştere
  • Etnia - femeile ce provin din Africa de Sud, Orientul Mijlociu sau zona Mediteraneeană au o probabilitate mai mare de a dezvolta această afecţiune
  • Rezistenţa la insulină
  • Medicamente (care conțin hormoni androgeni, steroizi, unele antibiotice sau antiepileptice)
  • Sindromul ovarului polichistic
  • Hiperplazia suprarenală congenitală
  • Tumori ovariene
  • Tumori suprarenale
  • Boala Cushing
  • Obezitate
  • Hipotiroidia

Diagnostic

Anamneza trebuie să cuprindă: vârsta aparitiei hirsutismului, progresia și extinderea părului, menarha (vârsta apariției, regularitatea, fertilitatea), istoricul familial de hirsutism, modificări ale libidoului, modificările vocii, administrarea medicamentelor, simptomele sindromului Cushing, ale prolactinomului sau hipotiroidiei.

Evaluarea hirsutismului prin Scorul Ferriman-Gallwey - implică 9 zone ale corpului androgen sensibile care sunt notate de la 1 – 4 puncte în funcţie de densitatea părului. Suma totală a punctajului definește prezenţa şi gravitatea hirsutismului la femeile de vârsta reproductivă.

Teste de laborator: testosteron liber și total, androstendion, 17 - alfa hidroxiprogesteron, cortizol urinar, plasmatic, testul de supresie la dexametazonă, FSH, LH, prolactina, testarea funcției tiroidiene.

Alte investigații:

  • Ecografie abdominală pentru diagnosticul Sindromului ovarelor polichistice (SOPC);
  • Investigarea ovulaţiei sau a rezistenţei la insulină;
  • Tomografie computerizată sau RMN – indicate în cazurile în care se supectează o tumoră

Tratament

Tratamentul constă în terapie combinată farmacologică, la care se adaugă metodele directe de îndepărtare a părului. Scopul tratamentului este în primul rând de a trata cauza atunci când este cunoscută, dar şi de a îndepărta firele de păr inestetice. In cele mai multe cazuri, hirsutismul ușor nu necesita un tratament medicamentos.

În cazul sindromului ovarelor polichistice care implică și tulburări de ciclu menstrual, medicul ginecolog poate recomanda contraceptive orale combinate pentru reglarea nivelului de hormoni din corp. De asemenea, în funcție de rezultatele analizelor hormonale, medicul endocrinolog poate recomanda și anumite medicamente anti-androgeni. Pe lângă tratamentul cu medicamente, terapia cosmetică este benefică, însă cu precizarea că tratează doar efectul, nu și cauza.

Terapia cosmetică este orientată spre mascarea sau îndepărtarea părului din zonele expuse ale pielii:

  • decolorarea părului cu perhidrol;
  • metode de îndepărtare a părului (radere, ceară, epilarea chimică, epilare temporală, epilarea definitivă cu laser, epilare definitiva cu IPL).

Răspunsul la tratament este lent pentru că ciclul de viață al foliculului pilos este de aproximativ 6 luni, motiv pentru care efectele abia după acest interval sunt vizibile. Pe perioada tratamentului se pot utiliza metode mecanice de îndepărtare a părului, dar medicația nu se reevaluează mai devreme de acest interval. Durata tratamentului variază în funcție de efecte și de vârsta pacientei. Tratamentul poate fi continuat pe parcursul anilor de viaţă reproductivă, atâta timp cât pacienta doreşte şi trebuie sistat în cazul în care este plănuită o sarcină.

Echipa Bioclinica
Publicat de Echipa Bioclinica la data de 03/02/2021.
Ultima actualizare 03/02/2021.
Articole similare
Diabetul zaharat: cauze, simptome, tratament și control
Diabetul zaharat: cauze, simptome, tratament și control
Diabetul zaharat: ce îl cauzează, ce simptome are și cum îl ții sub control

Diabetul zaharat este cea mai des întâlnită boală a sistemului endocrin și se declanșează atunci când în organism canti... Citește mai departe
Totul despre febră la copii: cauze, limite, cum scade
Totul despre febră la copii: cauze, limite, cum scade
Cum tratăm febra la copii?

În mod normal, temperatura corporală a unui copil este de 36-37 de grade Celsius măsurată axilar și 36,5-37,5 de grade Celsius măsurată rectal. Febra poate apărea atunc... Citește mai departe
Candidoza - cauze, simptome, tratament
Candidoza - cauze, simptome, tratament
Candidoza - ce trebuie să știi despre ea și cum o poți preveni

a În mod normal, Candida trăiește pe piele sau în interiorul organismului uman, cum ar fi cavitatea bucală, gât, intestine sau vagin,... Citește mai departe