Măsuri de protecție în caz de caniculă și urgențele de sănătate cu care ne putem confrunta

Canicula 2

Cum ne protejăm de caniculă. Efectele asupra sănătății, recomandări generale și specifice

Canicula este perioada cu călduri excesive care durează peste 5 zile. Temperaturile ridicate din zilele toride de vară pot afecta grav funcționarea organismului, având efecte negative atât asupra sănătății fizice, cât și asupra celei psihice. Cei mai vulnerabili la căldura sunt copiii și batrânii, însă, fără o îngrijire corespunzătoare, oricine poate suferi de pe urma caniculei. Efectele caniculei asupra sănătății variază de la de la om la om și depind de starea generală a sănătății, greutatea corporală, vârstă, boli cronice (hipertensiune arterială, diabet, alcoolism, boli psihice, boli cardiace, pulmonare sau renale), etc. În mod normal organismul se răceşte prin transpiraţie. Dar în anumite condiţii, transpiraţia nu este suficientă. În astfel de cazuri temperatura organismului unei persoane expuse creşte rapid. Câţiva factori pot afecta capacitatea organismului de a se răci în cursul creşterii temperaturii. Când umiditatea este foarte mare, transpiraţia nu se evaporă atât de repede cât ar fi necesar, nelăsând astfel ca organismul să piardă prea repede căldura. Alte condiţii legate de risc includ vârsta, obezitatea, febra, deshidratarea, bolile cardiace, bolile mentale, slaba circulaţie, arsurile solare şi unele medicamente, droguri sau alcool. La primele semne de alterare a stării de sănătate (dureri de cap, amețeli, frisoane, vărsături), se recomandă prezentarea de urgență la medic!

Cum reacționăm la temperaturi mari

Expunerea la caniculă determină următoarele probleme de sănătate:

  • Edeme ale mâinilor și picioarelor, care dispar după 1-2 zile de la încetarea expunerii la căldura;
  • Eruptii ale pielii, sub forma unor mici puncte roșietice, ca rezultat al inflamației canalelor glandelor sudoripare. La nivelul pielii expuse direct razelor soarelui pot apărea arsuri.
  • Crampele musculare sunt contractii involuntare, care dau senzația de durere ascuțită. Apar frecvent la nivelul abdomenului, brațelor, picioarelor.
  • Insolația apare la persoanele care se expun direct la soare o perioada mai lungă și se manifesta prin dureri de cap, somnolență.
  • Transpirații excesive, amețeli, oboseală, greață, sete intensă, dureri de cap, senzația lipsei de aer, bătăi intense ale inimii;
  • Sincopa de căldură (amețeli) apare ca urmare a fluxului insuficient de sânge la nivelul creierului, în special în momentul trecerii din poziția sezând în poziția ridicat;
  • Hiperpirexia (temperatura corpului mai mare de 41 de grade) este cea mai severă complicație a expunerii la caniculă. Se asociază cu pierderea completă sau parțială a cunoștinței, puls rapid, senzația lipsei de aer și necesită intervenție medicală imediată

Canicula

Recomandări ale Ministerului Sănătăţii, în zilele caniculare, pentru populația generală

  • Evitaţi, pe cât posibil, expunerea prelungită la soare între orele 11 - 18;
    • Dacă aveţi aer condiţionat, reglaţi aparatul astfel încât temperatura să fie cu 5 grade mai mică decât temperatura ambientală;
  • Ventilatoarele nu trebuie folosite dacă temperatura aerului depăseste 32 grade Celsius;
  • Dacă nu aveţi aer condiţionat în locuinţa, la locul de muncă, petreceţi 2-3 ore zilnic în spaţii care beneficiază de aer condiţionat
  • Purtaţi pălării de soare, haine lejere şi ample, din fibre naturale, de culori deschise;
  • Pe parcursul zilei faceţi duşuri călduţe, fără a vă şterge de apă;
  • Beţi zilnic între 2 – 4 litri de lichide, fără a aştepta să apară senzaţia de sete. În perioadele de caniculă se recomandă consumul unui pahar de apă (sau echivalentul acestuia) la fiecare 15 - 20 de minute.
  • Nu consumaţi alcool (inclusiv bere sau vin) deoarece acestea favorizează deshidratarea şi diminuează capacitatea de luptă a organismului împotriva căldurii;
  • Evitaţi băuturile cu conţinut ridicat de cofeină (cafea, ceai, cola) sau de zahăr (sucuri răcoritoare carbogazoase) deoarece acestea sunt diuretice;
  • Consumaţi fructe şi legume proaspete (pepene galben, roşu, castraveţi, roşii) deoarece acestea conţin o mare cantitate de apă;
  • O doză de iaurt produce aceeaşi hidratare ca şi un pahar de apă;
  • Evitaţi activităţile în exterior care necesită un consum mare de energie (sport, grădinărit, etc).

Recomandări colective:

  • Aveţi grijă de persoanele dependente de voi (copii, vârstnici, persoane cu dizabilităţi) oferindu-le, în mod regulat lichide, chiar dacă nu vi le solicită;
    • Păstrati contactul permanent cu vecini, rude, cunoştinte care sunt în vârstă sau cu dizabilităţi, interesandu-vă de starea lor de sănătate.

Cum putem să limităm creşterea temperaturii în locuinţe

  • Închideţi ferestrele expuse la soare, trageţi jaluzelele şi/sau draperiile;
    • Tineţi ferestrele închise pe toată perioada cât temperatura exterioră este superioară celei din locuinţă;
    • Deschideţi ferestrele seara târziu, noaptea şi dimineaţa devreme, provocând curenţi de aer, pe perioada cât temperatura exterioară este inferioară celei din locuinţă;
    • Stingeţi sau scădeţi intensitatea luminii artificiale;
    • Închideţi orice aparat electrocasnic de care nu aveţi nevoie.

Recomandări pentru prevenirea apariţiei de îmbolnăviri în rândul copiilor

Pentru sugari și copii mici:

  • realizarea unui ambient cât mai normal, ferit de căldura, umiditate excesivă şi curenţi de aer;
  • sistemul de alimentaţie avut până în acel moment nu trebuie modificat prin introducerea de alimente noi în această perioadă;
  • se va realiza hidratarea corespunzătoare, iar pentru sugari mama va alăpta ori de câte ori sugarul solicită;
  • copilul va fi imbrăcat lejer, cu hăinuţe din materiale din fibre naturale comode;
  • nu va fi scos din casă decât în afară perioadelor caniculare din zi, şi obligatoriu cu pălărie pe cap;
  • copiii vor primi apă plată sau apă cu proprietăţi organoleptice corespunzătoare, ceai foarte slab indulcit, fructele proaspete si foarte bine spălate;
  • mamele care alăptează trebuie să se hidrateze corespunzător cu apă plată sau apă cu proprietăţi organoleptice corespunzătoare, ceai slab îndulcit, sucuri naturale de fructe făcute în casa fără adaos de conservanţi. Se va evita în acelaşi timp consumul de cafea sau alcool;
  • la cel mai mic semn de suferinţă al copilului sau mamei, aceştia se vor prezenta la medicul de familie care va decide conduita terapeutică;
  • atenţie deosebită se va acorda condiţiilor de igiena atât pentru copil cât si pentru mama. Copilul va fi ţinut cu hainuţe sau scutece curate şi uscate;
  • copiilor preşcolari li se vor face duşuri cu apă la temperatura camerei.

Pentru copii si familiile lor

  • Daţi copilului să consume, în mod regulat, lichide proaspete, chiar dacă acesta nu vi le cere, şi ajutaţi-l să le bea;
    • Nu lăsati niciodată copilul singur, chiar pentru perioade scurte de timp, în maşini sau în încăperi prost ventilate;
    • Luaţi cu dumneavoastră cantităţi suficiente de apă în cazul unei deplasări cu un autovehicul;
    • Evitaţi să scoateţi copilul din casă, pe perioadă de caniculă
    • Nu uitaţi să-i protejaţi capul cu o pălărie de soare;
    • Nu ezitaţi să lăsaţi copilul dezvelit atunci când doarme;
    • Nu este recomandat scăldatul în apă rece.

Recomandări pentru populaţia cu risc (vârstnici, persoane cu boli cronice, persoane cu dizabilităţi)

  • crearea unui ambient care să nu suprasolicite capacitatea de adaptare a organismului
  • hidratare corespunzătoare cu apă plată sau apă cu proprietăți organoleptice corespunzătoare, ceai slab îndulcit, sucuri naturale de fructe făcute în casa fară adaus de conservanți
  • alimentația vă fi predominat din legume și fructe proaspete
  • se vor consuma numai alimente proaspete din magazinele care disupun de instalații frigorifice funcționale de păstrare a alimentelor. Se va evita consumul alimentelor ușor perisabile
  • este interzis consumul de alcool și cafea în timpul caniculei
  • se va evita circulația în perioadele de vârf ale caniculei, sau daca este absolut necesar se va folosi îmbrăcăminte ușoară din materiale vegetale precum și pălăriuță de protecție pe cap.
  • persoanele care suferă de anumite afecțiuni își vor continua tratamentul conform indicațiilor medicului. Este foarte util că în aceste perioade, persoanele cu afecțiuni cronice, cardiovasculare, hepatice, renale, pulmonare, de circulație, mentale sau cu hipertensiune să consulte medicul curant în vederea adaptării schemei terapeutice la condițiile existente
  • menținerea cu rigurozitate a igienei personale, efectuarea a cate 3 – 4 dușuri pe zi
  • nu se introduce niciun medicament nou în schema de tratament, chiar dacă acesta poate fi procurată fără reţetă;

Recomandări pentru persoanele care prin natura activităților lor depun un efort fizic deosebit

  • dozarea efortului în funcție de periodele zilei încercând se evite excesul de efort în vârfurile de caniculă. Dacă valorile de căldură sunt foarte mari se va proceda la stoparea activității
  • se va asigura hidratarea corespunzătoare cu apă minerală, apă plată sau apă cu proprietăți organoleptice corespunzătoare, ceai slab îndulcit, sucuri naturale de fructe făcute în casa fară adaus de conservanți
  • este total contraindicat consumul de cafea și alcool în această perioadă
  • utilizarea unui echipament corespunzător, din materiale vegetale și echipament pentru protejarea capului de efectele căldurii excesive

Recomandări pentru angajatori

Pentru ameliorarea condițiilor de muncă:

  • reducerea intensității şi ritmului activităților fizice;
  • asigurarea ventilației la locurile de muncă;
  • alternarea efortului dinamic cu cel static;
  • alternarea perioadelor de lucru cu perioadele de repaus în locuri umbrite, cu curenți de aer.

Pentru menținerea stării de sănătate a angajaților:

  • asigurarea apei minerale adecvate, câte 2 - 4 litri/persoană/schimb;
  • asigurarea echipamentului individual de protecție;

Recomandări pentru situațiile de COD ROȘU

  • reduceți deplasările la cele esențiale
  • nu vă deplasați între orele 11.00 - 17.00
  • consumați lichide între 2- 4 litri/zi
  • nu consumați alcool
  • dacă faceți tratamente pentru afecțiuni cronice, luați-vă medicamentele în mod regulat, cu multă apă,
  • nu scoateți copii sub 3 ani afară decât înainte de ora 9 dimineața și după ora 20.00
  • evitați mâncărurile grele și mesele copioase
  • folosiți serviciile medicale spitalicești sau de urgență doar în cazuri justificate; pentru probleme curente de sănătate anunțați telefonic medicul de familie.
    • asigurarea de duşuri

Urgențele de sănătate din cauza temperaturilor extrem de ridicate

Chiar şi scurte perioade de temperaturi foarte ridicate pot produce probleme serioase de sănătate. Patologia termică apare din cauza expunerii la temperaturi crescute ale mediului ambiant în condiţiile în care organismul nu poate să menţină homeostazia corespunzătoare.

Hipertermia

Hipertermia este o formă medie a îmbolnăvirilor legate de temperatura excesivă care poate apare după câteva zile de expunere la temperaturi excesive şi o rehidratare inadecvată sau neechilibrată a lichidelor. Acesta este răspunsul organismului la o pierdere excesivă de apă şi săruri prin transpiraţie excesivă. Cele mai periclitate categorii la hipertermie sunt oamenii în vârstă, hipertensivii şi cei care lucrează în mediu foarte cald. Recunoaşterea hipertermiei

Semnele de alarmă ale hipertermiei includ următoarele:

  • Transpiraţii masive
  • Paloare
  • Crampe musculare
  • Oboseală
  • Slăbiciune
  • Ameţeli
  • Cefalee
  • Greaţă şi vărsături

Pielea poate fi umedă şi rece. Pulsul poate fi rapid şi slab, la fel si respiraţia. Dacă hipertermia rămâne netratată, ea poate progresa în şoc caloric.

Măsuri în caz de hipertermie

  • Duceţi victima imediat la medic dacă simptomele sunt severe și victima are probleme cardiace sau hipertensiune.
  • Ajutați victima să se răcească şi duceţi-o la medic dacă simptomatologia se înrăutăţeşte sau durează mai mult de 1 oră
  • Administraţi băuturi nealcoolice
  • Duşuri reci, băi
  • Puneţi victima într-un mediu cu aer condiţionat

Șocul termic (caloric)

Şocul caloric se produce atunci când organismul nu este capabil să-şi regleze temperatura. Temperatura creşte rapid, mecanismele de pierdere a căldurii prin transpiraţie devin insuficiente şi organismul devine incapabil să se răcească. Temperatura organismului poate să crească până la 40 de grade sau mai mult în decurs de 10-15 minute. Şocul caloric poate cauza decesul sau dizabilităţi permanente dacă nu se asigură tratamentul de urgenţă.

Recunoaşterea şocului termic

Semnele de alarmă ale şocului caloric variază dar pot include următoarele:

  • O temperatură extrem de ridicată a corpului (peste 40 de grade);
  • Pielea roşie şi uscată (fără transpiraţie);
  • Puls rapid şi puternic;
  • Dureri de cap;
  • Ameţeli,
  • Greaţă;
  • Confuzie;
  • Pierderea cunoştinţei.

Măsuri în caz de șoc termic

  • solicitați intervenţia imediată a unui medic care să acorde asistenţa pentru răcirea organismului victimei
  • puneţi victima la umbră.
  • răciţi victima rapid folosind orice metodă pe care o aveţi la dispoziţie. De exemplu, puneţi victima într-o cantitate de apă rece; plasaţi persoana sub un duş rece; stropiţi victima cu apă rece cu un furtun de grădină; ştergeţi victima cu bureţi îmbibaţi cu apă rece, dacă umiditatea este scăzută, înveliţi victima cu cearceafuri reci şi puneţi-o sub acţiunea unui ventilator.
  • monitorizaţi temperatura organismului şi continuaţi eforturile de răcire până ce temperatura organismului scade sub 38 grade.
  • dacă personalul medical de urgenţă întârzie, adresaţi-vă camerei de urgenţă a spitalului pentru instrucţiuni ulterioare.
  • nu daţi victimei să bea fluide.
  • duceţi victima la medic cât mai rapid posibil. Uneori victima poate prezenta contracturi involuntare ale musculaturii ca un rezultat al şocului termic. Dacă se întâmplă, apăraţi victima de autolezări, dar nu puneţi nici un obiect în gură şi nu daţi lichide. Dacă apare voma, asiguraţi-vă că sunt libere căile aeriene întorcând victima lateral.

Crampele termice (calorice)

Crampele calorice în mod obişnuit afectează oamenii care transpiră masiv în timpul unei activităţi fizice intense. Această transpiraţie duce la sărăcirea organismului în apă şi săruri. Scăderea nivelului de sare în musculatură produce crampe dureroase.

Crampele calorice pot fi de asemenea un simptom de hipertermie.

Recunoaşterea crampelor termice

Crampele calorice sunt contracturi musculare dureroase care apar în mod obişnuit la musculatura abdominală, la membrele superioare sau inferioare sau pot apare în asociere cu o activitate grea.

Dacă aveţi probleme cardiace sau sunteţi supus unei diete hipocalorice, prezentaţi-vă la medic dacă aveţi crampe musculare.

Măsuri în cazul crampelor calorice

  • Opriţi orice activitate şi staţi liniştit într-o arie răcoroasă.
  • Beţi sucuri sau băuturi pentru sportivi.
  • Nu vă reîntoarceţi la o activitate grea, timp de câteva ore după ce au apărut crampele, deoarece o expunere mai îndelungată poate duce la şoc caloric sau hipertermie.
  • Prezentaţi-vă imediat la medic dacă aceste crampe nu trec într-o oră.

Arsuri solare

Arsurile solare

Arsurile solare afectează pielea și predispun la apariția cancerului de piele. Cu toate că disconfortul este minim în mod obişnuit şi vindecarea se produce în cca. 1 săptămână, o arsură solară mai severă va necesita tratament medical.

Recunoaşterea arsurilor solare

Simptomele arsurilor solare sunt bine cunoscute: pielea devine roşie, dureroasă şi anormal de caldă după expunerea la soare.

Măsuri în cazul arsurilor solare

  • Evitaţi reexpunerea la soare.
  • Aplicaţi comprese reci sau imersaţi aria afectată în apă rece.
  • Aplicaţi loţiuni hidratante pe aria afectată. Nu folosiţi unguente sau unt sau uleiuri.
  • Nu spargeţi veziculele

Prezentaţi-vă la medic dacă victima este un copil cu vârsta sub un an sau dacă sunt prezente aceste simptome:

  • Febră
  • Vezicule umplute cu lichid
  • Durere severă

Erupțiile de căldură

Erupţiile de căldură sunt o iritaţie a pielii cauzată de transpiraţia excesivă din cursul unei perioade călduroase şi umede. Ele pot să apară la orice vârstă, dar cel mai frecvent apar la copii mici.

Recunoaşterea erupţiilor de căldură

Erupţiile de căldură apar ca o zonă roşie de mici papule sau vezicule. Este mult mai probabil să apară pe gât sau pe partea superioară a toracelui, sub piept sau în plica cotului.

Măsuri în cazul erupțiilor de căldură

Cel mai bun tratament pentru erupţiile de căldură este de a se asigura un mediu răcoros şi uscat. E nevoie ca aria afectată să rămână uscată. Aplicarea de pudră de talc poate creşte confortul, dar evitaţi folosirea de unguente sau creme, pentru că ele menţin pielea caldă şi umedă şi pot înrăutăţi simptomatologia. Tratamentul erupţiilor de căldură este simplu şi în mod obişnuit nu necesită asistenţă medicală.

Echipa Bioclinica
Publicat de Echipa Bioclinica la data de 10/07/2020.
Ultima actualizare 04/08/2020.
Articole similare

Candidoza - cauze, simptome, tratament

Candidoza - ce trebuie să știi despre ea și cum o poți preveni

a În mod normal, Candida trăiește pe piele sau în interiorul organismului uman, cum ar fi cavitatea bucală, gât, intestine sau vagin,... Citește mai departe

Ce trebuie să știi la calculi renali: simptome, tratament și prevenire

Tot ce trebuie sa stii despre calculi renali: de ce apar pietrele la rinichi, simptome, tratament și prevenire

În urină se dizolvă în mod normal săruri și minerale, iar în cazul în care acestea s... Citește mai departe

Diabetul zaharat: cauze, simptome, tratament și control

Diabetul zaharat: ce îl cauzează, ce simptome are și cum îl ții sub control

Diabetul zaharat este cea mai des întâlnită boală a sistemului endocrin și se declanșează atunci când în organism canti... Citește mai departe
Blog