Nefrita - cauze, simptome, tratament

Nefrita simptome

Nefrita, regăsită în practică și sub denumirea de glomerulonefrită, reprezintă o patologie renală de tip inflamator, ce își are sediul la nivelul nefronului, unitatea morfofuncțională a rinichiului. Ca urmare a acestui proces inflamator, capacitatea de filtrare a rinichilor scade, astfel că balanța metabolică a organismului este compromisă, fapt ce conduce la simptomatologia și complicațiile acestei boli. Cauzele apariției afecțiunii sunt variate, iar tabloul clinic este unul sugestiv.

Află, în cele ce urmează, ce este nefrita și de ce apare, ce tipuri de nefrită putem întâlni în practica medicală, din ce este alcătuit tabloul clinic și cum se depistează și tratează această afecțiune.

  • Anatomia rinichilor
  • Ce este nefrita și de ce apare
  • Tipuri de nefrită
  • Semne și simptome în nefrită
  • Complicații în nefrită
  • Diagnostic și tratament

Anatomia rinichilor

Rinichii reprezintă două organe ce se regăsesc în pereche, având o formă de boabă de fasole, dar cu dimensiuni cuprinse între 10 și 13 cm. Principala lor funcție este cea de excreție (eliminare a impurităților și apei în exces din organism).

Unitatea morfofuncțională a rinichiului este nefronul. Un rinichi este format din aproximativ un milion de nefroni, acest număr fiind diferit între cei doi rinichi și variabil de la o persoană la alta.

La nivelul nefronului se produce procesul de filtrare, eliminare a resturilor nedorite prin urină și recaptare a nutrienților necesari organismului. Nefronul este format din două componente principale: glomerulul (filtrul propriu-zis) și sistemul tubular (calea de excreție).

Nefrita cronica

În nefrită, atât sistemul de filtrare (glomerulul), cât și sistemul tubular pot suferi ca urmare a agresiunii procesului inflamator.

Ce este nefrita și de ce apare

Nefrita este inflamația produsă la nivelul nefronilor ce interferează cu capacitatea de filtrare a rinichilor și cauzează simptomatologia resimțită de către persoanele afectate de această patologie.

Cauzele de apariție ale acestui tip de inflamație sunt multiple. Ele pot include:

  • Infecții cu microorganisme de tipul bacteriilor (ex: streptococul) sau virusurilor;
  • Boli ale sistemului imun - lupusul, sindromul Goodpasture, nefropatia cu imunoglobuline de tip IgA;
  • Boli inflamatorii ale vaselor de sânge (vasculite) - poliarterite, granulomatoza cu poliangeită;
  • Nefropatie diabetică;
  • Hipertensiune arterială;
  • Glomeruloscleroză.

Anumite categorii de persoane pot prezenta factori de risc ce le cresc susceptibilitatea pentru dezvoltarea glomerulonefritei. Factorii de risc întâlniți sunt:

  • Istoricul familial de boli renale;
  • Obezitatea;
  • Bolile cronice - boli cardiovasculare, diabet;
  • Vârsta mai mare de 60 de ani;
  • Sexul - unele tipuri de nefrită (ex: ereditară) sunt mai des întâlnite la bărbați.

Tipuri de nefrită

În funcție de cauza declanșatoare a nefritei, precum și de evoluția și prognosticul cu care aceasta se asociază, afecțiunea se poate împărți în mai multe subtipuri:

  1. Nefrita acută - are un debut brusc, apare, în cele mai multe cazuri, ca urmare a unei infecții virale (ex: HIV, virus hepatitic) sau bacteriene (ex: streptococ) și are un grad de severitate ridicat;
  2. Nefrita cronică - spre deosebire de nefrita acută, nefrita cronică are un debut mai lent și insidios, dar evoluția este tot către un grad semnificativ de severitate;
  3. Nefrita lupică - apare drept consecință a dezvoltării lupusului, boală autoimună ce afectează multiple organe, rinichiul fiind un sediu adesea întâlnit;
  4. Nefrita ereditară (sindromul Alport) - se asociază cu o serie de complicații ce includ insuficiența renală și tulburări de vedere și auz;
  5. Nefrita interstițială - se produce în afara sistemului tubuloglomerular, mai precis în zona interstițială și, tratată corespunzător, are un prognostic mai bun decât al nefritei acute sau cronice.

Semne și simptome în nefrită

Ținând cont de existența mai multor tipuri de nefrită, de diferențele de evoluție și prognostic dintre ele și de particularitățile fiecărui pacient în parte, tabloul clinic din nefrită este unul variat și poate include:

  • Modificarea particularităților urinei - culoare (roz-roșie sau brună), turbiditate crescută (prezența spumei), prezența sângelui;
  • Modificarea obiceiurilor urinare - reducerea frecvenței urinărilor pe timp de zi și creșterea lor pe timp de noapte;
  • Edem - tumefierea feței și gleznelor, cu posibilitatea extinderii în alte zone ale corpului;
  • Durere la nivelul pelvisului;
  • Manifestări digestive - greață, vărsături, pierderea apetitului;
  • Dureri de cap;
  • Stări de amețeală;
  • Mâncărimi la nivelul pielii.

Complicații în nefrită

În funcție de tipul de nefrită implicat, precum și de momentul adresării unui medic sau de agravarea bolii în lipsa tratamentului, anumite complicații pot interfera cu evoluția ei și îi pot agrava prognosticul.

Astfel, exemple de complicații care pot surveni sunt:

  • Hipertensiunea - crește riscul de evenimente cardiovasculare și agravează alterarea funcției renale;
  • Hipercolesterolemia - crește riscul de evenimente cardiovasculare;
  • Anemia - apare ca urmare a pierderii de volum sangvin;
  • Sindromul nefrotic - pierderea proteinelor prin urină;
  • Insuficiența renală (acută sau cronică) - cea mai severă complicație.

Diagnostic și tratament

Pentru început, medicul nefrolog va prelua istoricul medical complet al pacientului, luându-l în considerare și pe cel familial (pentru posibilitatea existenței unui factor genetic). Apoi, specialistul va efectua examenul fizic general și se va concentra asupra celui renal.

Pentru a putea stabili un diagnostic de certitudine, datele colectate în urma consultației vor fi completate de către rezultatele unor investigații paraclinice precum:

  1. Analiza urinei - biochimie și urocultura;

Nefrita prevenire

  1. Analizele de sânge;
  2. Ecografia renală;
  3. Examenul computer tomograf (CT);
  4. Rezonanța magnetică nucleară (RMN);
  5. Biopsia renală.

Odată ce a fost stabilit diagnosticul de certitudine și a fost identificat subtipul de nefrită corespunzător cazului pacientului, se va institui o schemă terapeutică adaptată simptomatologiei prezentate și posibilității evoluției bolii.

În general, tratamentul nefritei presupune:

  • Stabilizarea nivelului fluidelor și evacuarea excesului acestora - în special în nefrita acută;
  • Stabilizarea nivelului metaboliților din sânge;
  • Controlul hipertensiunii;
  • Dializa sau transplantul renal - în cazurile severe;
  • Schimbarea stilului de viață - adoptarea unui stil de viață sănătos, cu focus asupra dietei (evitarea excesului de sare din alimentație).

Astfel, nefrita reprezintă o afecțiune cu un tablou clinic variat atât de la un subtip la altul, cât și de la o persoană la alta. Gradul de severitate poate fi diferit, iar evoluția și prognosticul bolii pot varia, de la o recuperare rapidă, fără sechele, până la o serie de complicații serioase, ce pot avea un impact semnificativ asupra stării de sănătate a persoanei în cauză.

Stilul de viață sănătos și prezentarea la medic, încă de la debutul simptomatologiei, sunt două măsuri care pot face diferența între un prognostic favorabil și unul nefavorabil.

Sursa foto: Shutterstock

Bibliografie:

Echipa Bioclinica
Publicat de Echipa Bioclinica la data de 05/11/2021.
Ultima actualizare 05/11/2021.
Articole similare
Totul despre febră la copii: cauze, limite, cum scade
Totul despre febră la copii: cauze, limite, cum scade
Cum tratăm febra la copii?

În mod normal, temperatura corporală a unui copil este de 36-37 de grade Celsius măsurată axilar și 36,5-37,5 de grade Celsius măsurată rectal. Febra poate apărea atunc... Citește mai departe
Diabetul zaharat: cauze, simptome, tratament și control
Diabetul zaharat: cauze, simptome, tratament și control
Diabetul zaharat: ce îl cauzează, ce simptome are și cum îl ții sub control

Diabetul zaharat este cea mai des întâlnită boală a sistemului endocrin și se declanșează atunci când în organism canti... Citește mai departe
Ficatul gras (steatoza hepatică): cum îl recunoști, cauze, simptome și tratament
Ficatul gras (steatoza hepatică): cum îl recunoști, cauze, simptome și tratament
Ficatul gras: cum îl recunoști, ce îl cauzează și cum poate fi prevenită boala

Ficatul gras, denumit și steatoză hepatică, reprezintă acumularea excesivă de grăsimi - trigliceride - în celula hep... Citește mai departe