Otita: Simptome, diagnostic, tratament

Otita - simptome, diagnostic, tratament

Otita simptome

Otita reprezintă o infecție a urechii, de obicei a celei medii, care se poate rezolva de la sine cu suportul tratamentului simptomatic sau, în lipsa unei urmăriri atente și a unui tratament corespunzător, poate determina apariția unor complicații. Cu toate că este o afecțiune foarte des întâlnită în rândul copiilor, adulții pot dezvolta, la rândul lor, acest tip de infecție. Află mai departe care sunt motivele apariției otitei, ce factori de risc pot predispune anumite persoane la infecție, ce complicații pot interveni și ce opțiuni de tratament sunt disponibile.

  • De câte tipuri este otita
  • Cauze și factori de risc
  • Simptomatologia otitei și complicațiile posibile
  • Otita la adulți și otita la copii
  • Etapele de diagnostic și tratamentul otitei

De câte tipuri este otita

Otita reprezintă o inflamație a urechii, determinată de o infecție și manifestată prin durere importantă la acest nivel. Din punctul de vedere al localizării, otita se poate clasifica în:

  1. Otita externă (otita înotătorului) - se află la nivelul pavilionului urechii, precum și al zonei externe a conductului auditiv și, netratată, poate pătrunde la nivelul oaselor și cartilajelor, cauzând afectări structurale;
  2. Otita medie - este cel mai întâlnit tip de otită (în general, prin otită se înțelege cea medie), fiind specifică în rândul copiilor;
  3. Otita internă - este mult mai rar specificată ca otită, întrucât reprezintă mai mult o stare inflamatorie a urechii interne și nu o infecție propriu-zisă.

Deoarece frecvența otitei medii în practica medicală este crescută, aceasta beneficiază de o clasificare proprie. Astfel, otita medie poate fi:

  1. Otită medie acută - este forma cu debut brusc a bolii, manifestată prin inflamație pronunțată, durere și febră, cauzate de sechestrarea fluidului și mucusului la nivelul urechii medii;
  2. Otită medie cu efuziune - reprezintă acumularea însemnată de fluid și mucus la nivelul urechii medii, fapt care determină scăderea auzului;
  3. Otită medie cronică, supurativă - reprezintă o formă de otită cu efuziune, ce are o durată mult prelungită sau un număr mare de recurențe și care poate determina, în timp, alterarea integrității structurale a timpanului.

Cauze și factori de risc

Indiferent de tipul de otită, cauzele pentru care aceasta se produce sunt aceleași. În general, factorul declanșator este reprezentat de funcționarea defectuoasă a trompei lui Eustachio (canalul care face legătura între faringe si urechea medie și care menține presiunea egală în ambele compartimente). Prin acest defect de funcție al său, fluidul din urechea medie nu se poate drena și, astfel, se acumulează, se suprainfectează și cauzează simptomatologia specifică.

Funcția trompei lui Eustachio poate fi influențată de:

  • O răceală comună - prin extinderea inflamației gâtului și congestia nazală;
  • Diferite alergii - manifestările alergice determină apariția inflamației la nivelul gâtului, nasului și, implicit, al urechii medii;
  • Malformația trompei lui Eustachio - defect anatomic congenital ce cauzează, în timp, dezvoltarea unuia funcțional.

Pe lângă afectarea trompei lui Eustachio, există factori de risc care cresc susceptibilitatea anumitor persoane la dezvoltarea otitei. Printre ei se află:

  • Vârsta - otita este o afecțiune mult mai des întâlnită în cazul copiilor decât al adulților;
  • Factorii de mediu - poluarea, anotimpurile (otita este mai frecventă toamna și iarna);
  • Colectivul - copiii care merg la grădiniță și au adesea contact unii cu ceilalți sunt mai predispuși la infecții din sfera ORL (ureche, nas, gât);
  • Imunosupresia - predispune la apariția infecțiilor;
  • Istoricul familial de otită;
  • Lipsa alăptării la sân.

Simptomatologia otitei și complicațiile posibile

Manifestările clinice ale otitei sunt destul de specifice, astfel că orientează și facilitează procesul diagnostic. Astfel, simptomatologia poate include:

  • Durere de ureche - simptomul central al otitei, prezent atât la copii, cât și la adulți;
  • Dureri de cap;
  • Tulburări de echilibru - determinate de afectarea urechii medii (care are o componentă vestibulară implicată în funcția de menținere a echilibrului);
  • Febră - oscilează între 38 și 40 de grade Celsius;
  • Secreții patologice - fluid de culoare diferită față de ceara urechii (galben, maro, incolor), care indică un semn de afectare a timpanului și generează senzația de ureche înfundată (otită purulentă);
  • Dificultăți de auz - din cauza acumulării fluidului în exces și lipsei drenării sale fiziologice;
  • Iritabilitate - declanșată de manifestările bolii;
  • Lipsa apetitului - observată mai ales la copii;
  • Tulburări ale somnului - cauzate de durerea de la nivelul urechii.

Cu toate că majoritatea cazurilor de otită se remit fără a determina vreun efect pe termen lung, anumite persoane pot experimenta o simptomatologie pronunțată și/sau diferite complicații. Printre posibilele complicații se află:

  • Perforația timpanului - identificabilă prin secrețiile patologice și modificările de auz;
  • Tulburările de auz - în general, acestea sunt temporare și au aceeași durată cu infecția, însă pot fi și prelungite sau chiar permanente (în cazul afectării severe a timpanului);
  • Propagarea infecției - infecția de la nivelul urechii se poate propaga și în alte zone din apropiere (în general, la nivelul mastoidei, determinând mastoidita).

Otita la adulți și otita la copii

Otita tratament

Otita este o afecțiune mult mai des întâlnită la copii decât la adulți, mai ales în intervalul de vârstă 6 luni - 12 ani. Acest fapt se datorează structurii trompei lui Eustachio, sistemului imun încă în dezvoltare și prezenței vegetațiilor adenoide, care pot crește în volum în timpul unei răceli și pot bloca drenajul normal al urechii copilului.

Totuși, spre deosebire de adulți, diagnosticul poate fi mult mai dificil la copii, în special în cazul celor de vârste foarte mici, fiind orientat în special în funcție de schimbarea comportamentului copilului (ex: plânsul excesiv, lipsa bruscă a apetitului).

În general, după vârsta de 8 ani, frecvența otitelor începe să se diminueze și diferențele dintre copii și adulți încep să dispară.

Etapele de diagnostic și tratamentul otitei

Diagnosticul începe prin preluarea istoricului medical al pacientului. În cazul copiilor, este nevoie și de ajutorul părinților în completarea acestei etape. Ulterior, se efectuează examenul fizic complet, ce include ambele urechi, faringele (incluzând și laringele) și nasul.

Examenul fizic al urechii poate include folosirea:

  • Otoscopului - instrument ce are o sursă de lumină, putând evalua starea conductului auditiv și a timpanului;
  • Timpanogramei - evaluează funcția timpanului și gradul său de afectare;
  • Altor teste - audiogramă, timpanocenteză.

In cat timp trece otita

În urma stabilirii diagnosticului, otita se clasifică în una dintre categoriile cunoscute (acută, cronică) și, astfel, se stabilește schema terapeutică optimă pentru persoana în cauză. Aceasta va putea varia și în funcție de vârsta pacientului (mai ales a copilului), de simptomatologie și de alte scheme terapeutice deja implementate. Astfel, tratamentul poate include:

  • Antibiotice - împotriva infecției;
  • Antipiretice și analgezice - tratament simptomatic;
  • Picături ce conțin anestezic - tratament simptomatic (împotriva durerii);
  • Lipsa tratamentului și evaluarea periodică a evoluției afecțiunii - în cazul formelor ușoare (mai ales la copii de vârste mici).

Astfel, otita este o afecțiune des întâlnită în practica medicală, mai ales în rândul copiilor, putând afecta și persoanele de vârstă adultă. Cu toate că, în general, otita se poate vindeca de la sine, unele cazuri pot fi de lungă durată și pot determina apariția complicațiilor și/sau a recurențelor. Indiferent de gradul de severitate, opțiunile terapeutice disponibile pot reduce disconfortul creat de simptomatologie sau pot chiar opri evoluția bolii și preveni apariția complicațiilor.

Sursa foto: Shutterstock

Bibliografie:

Echipa Bioclinica
Publicat de Echipa Bioclinica la data de 19/07/2021.
Ultima actualizare 19/07/2021.
Articole similare
Diabetul zaharat: cauze, simptome, tratament și control
Diabetul zaharat: cauze, simptome, tratament și control
Diabetul zaharat: ce îl cauzează, ce simptome are și cum îl ții sub control

Diabetul zaharat este cea mai des întâlnită boală a sistemului endocrin și se declanșează atunci când în organism canti... Citește mai departe
Candidoza - cauze, simptome, tratament
Candidoza - cauze, simptome, tratament
Candidoza - ce trebuie să știi despre ea și cum o poți preveni

a În mod normal, Candida trăiește pe piele sau în interiorul organismului uman, cum ar fi cavitatea bucală, gât, intestine sau vagin,... Citește mai departe
Ficatul gras (steatoza hepatică): cum îl recunoști, cauze, simptome și tratament
Ficatul gras (steatoza hepatică): cum îl recunoști, cauze, simptome și tratament
Ficatul gras: cum îl recunoști, ce îl cauzează și cum poate fi prevenită boala

Ficatul gras, denumit și steatoză hepatică, reprezintă acumularea excesivă de grăsimi - trigliceride - în celula hep... Citește mai departe