Probioticele și prebioticele: ce sunt, surse și beneficii

Ce sunt şi cum ne ajută probioticele?

Tractul intestinal este gazda unei mari varietăți de microbi necesari pentru asigurarea sănătății acestuia, dar care au potențialul de a contribui la dezvoltarea unor afecţiuni prin mecanisme variate. Există trei metode de manipularea voluntară a microflorei intestinale în scop terapeutic: administrarea de antibiotice, probiotice (bacterii benefice) și prebiotice (componente alimentare care promovează creșterea și activitatea metabolică a bacteriilor benefice).

Probioticele sunt preparate nonpatogenice microbiene vii care colonizează tractul intestinal, benefice pentru gazdă atunci când sunt administrate în cantități adecvate. Cuvântul „probiotic“ este de origine latină („pro“ = „pentru“) şi greacă („bios“ = „viaţă“). Bacteriile lactoacide și bifidobacteriile sunt cele mai comune tipuri de microbi folosiți ca probiotice. Probioticele facilitează digestia şi refac flora intestinală.

Mecanismele de acțiune ale probioticelor: supresia creșterii bacteriilor patogene sau a legării epiteliale și invaziei epiteliale; - îmbunătățirea funcției barierei intestinale, scăderea permeabilității mucoasei; - modularea sistemului imun prin controlul producției de citokine pro/anti-inflamatorii; - modularea percepției durerii (efect dat de unele tulpini de Lactobacili)

Recomandarea acestor preparate se face pentru: gastroenterită, diareea asociată antibioticelor, intoleranţa la lactoză, atopia la copil, dermatita atopică, boli inflamatorii intestinale, sindromul de colon iritabil, enterocolita necrozantă, vaginita bacteriană, ca adjuvant în dislipidemie sau în gastroduodenita cu Helicobacter pylori.

Efecte principale ale probioticelor

  1. Restabilirea echilibrului microbian intestinal (după cure cu antibiotice, sindroamele de supra populare bacteriană intestinală – diaree, balonare, borborisme, flatulenţă, crampe abdominale –, prezenţa de agenţi patogeni/potenţial patogeni intestinali).
  2. Ameliorarea tulburărilor de tranzit.
  3. Facilitarea digestiei în perioade de schimbări alimentare.
  4. Consolidarea sistemului imunitar (prin creşterea rezistenţei la alergeni, imunomodulare).
  5. Ameliorarea stării afective („creier intestinal“).

Tipuri

Tulpinile cu efecte probiotice sunt numeroase: Bifidobacterium longum, Lactobacillus paracacasei, Lactobacillus johnsonii, Lactobacillus plantarum, Lactobacillus fermentum, Lactobacillus rhamnosu, Saccharomyces boulardii, Streptococcus thermophilus.

Cum alegem probioticele

Probioticele sunt culturi mixte sau individuale de microorganisme vii şi nepatogene, disponibile în alimente (în special produse lactate acide - iaurt, sana, kefir, brânzeturi) sau ca suplimente nutritive (tablete, capsule sau pudră).

Surse naturale de probiotice

Principalele alimente cu probiotice naturale sunt unele sucuri de fructe sau pe bază de soia, lactatele fermentate, unele brânzeturi moi, miso (o pastă din fasole de soia), tempeh (un amestec de boabe întregi de soia, cu diferite cereale întregi), chefirul, kimchiul coreean (un fel de varză murată), diferite murături, varza murată.

Formule farmaceutice

Medicamentele probiotice sunt în esenţă mixturi de germeni microbieni benefici organismului uman, în special tubului digestiv. Formele farmaceutice utilizate sunt sunt formă de: capsule cu înveliş gastrorezistent, siropuri pulbere de solvat, comprimate vaginale. Unele preparatele care se comercializează conţin, pe lângă prebiotice (FOS – poliza harid, inulină, lactuloză) şi adjuvante (polivi tamine – B1, B5, B6, B12, PP, A, D), minerale, oligoelemente (seleniu, mangan, molibden, zinc, cupru), extracte naturale de fructe seci (castane, migdale, ulei de palmier) sau de propolis. În alegerea preparatului se va ţine cont în principal de eficienţă şi siguranţă.

Durata tratamentului cu probiotice nu este standardizată, existând scheme în timpul sau imediat după un tratament antibiotic, cicluri de câte 10 zile lunar, sau în perioadele de astenie.

Nu există contraindicaţii absolute sau efecte adverse în cazul administrării probioticelor. Totuşi, trebuie menţionat ca efectele secundare de tip alergic, de la erupţii cutanate la alergii respiratorii cu bronhospasm sau reacţii majore de anafilaxie cu şoc angioedem sunt posibile la orice preparat medicamentos.

Prebiotice si probiotice

Prebiotice și probiotice

Probioticele sunt bacterii benefice, în timp ce prebioticele sunt alimentele pentru aceste bacterii. Probioticele acţionează la nivelul tractului digestiv, cavităţii bucale, tractului respirator, genitourinar, dar şi asupra metabolismului. Prebioticele sunt cofactori ai probioticelor, care reprezintă componente alimentare nedigerabile, stimulând selectiv creşterea şi activitatea bacteriilor probiotice în colon.

Prebioticele sunt substanțe nedigerabile, cel mai adesea fibre, care influențează benefic starea de sănătate a gazdei prin stimularea selectivă a creșterii sau activității anumitor microorganisme benefice de la nivelul colonului, cel mai adesea lactobacili și bifidobacterii. Un prebiotic ideal trebuie să nu fie degradat de aciditatea gastrică, de sărurile biliare și de alte enzime intestinale, să nu se absoarbă la nivelul intestinului subțire și să fermenteze relativ ușor la nivelul colonului sub influența probioticelor Bifidobacterium și/sau Lactobacillus sp.

Suplimentar, din punct de vedere farmaceutic, un prebiotic trebuie să fie activ la doze mici, să fie lipsit de efecte adverse (preferabil să nu fermenteze cu formare de gaze, care conduc la flatulență), să persiste la nivelul colonului (preferabil să aibă greutate moleculară mare), să aibă vâscozitate variabilă, să aibă stabilitate acceptabilă în timpul procesului de fabricație și de conservare și să aibă abilitatea de a controla dezvoltarea microflorei intestinale prin metabolizarea selectivă de către anumite specii de microorganisme. Produsele pentru îngrijirea sănătății care conțin atât probiotice cât și prebiotice se numesc simbiotice.

Surse de prebiotice

Prebioticele comune includ: inulină, fructooligozaharide (FOS), galactooligozaharide (GOS), lactuloză și lafinoză. Pe lângă suplimentele alimentare pe care le luăm din farmacii, prebioticele pot fi găsite și în alimentele pe care le consumăm:

  • Fructe de pădure
  • Banane
  • Cereale integrale
  • Boabe de soia
  • Leguminoase, fasole, mazăre
  • Sparanghel
  • Usturoi
  • Praz
  • Ceapa
  • Miere
  • Frunze de păpădie

Probioticele asociate cu prebioticele ajută la: ameliorarea simptomelor de balonare și diaree; eliminarea simptomelor asociate diareei că efect secundar al administrării de antibiotice; susținerea sistemului imunitar al organismului; reducerea inflamației la nivelul colonului; reducerea acutizării bolilor intestinale inflamatorii.

Echipa Bioclinica
Publicat de Echipa Bioclinica la data de 12/11/2020.
Ultima actualizare 12/11/2020.
Articole similare
Candidoza - cauze, simptome, tratament
Candidoza - cauze, simptome, tratament
Candidoza - ce trebuie să știi despre ea și cum o poți preveni

a În mod normal, Candida trăiește pe piele sau în interiorul organismului uman, cum ar fi cavitatea bucală, gât, intestine sau vagin,... Citește mai departe
Diabetul zaharat: cauze, simptome, tratament și control
Diabetul zaharat: cauze, simptome, tratament și control
Diabetul zaharat: ce îl cauzează, ce simptome are și cum îl ții sub control

Diabetul zaharat este cea mai des întâlnită boală a sistemului endocrin și se declanșează atunci când în organism canti... Citește mai departe
Ce trebuie să știi la calculi renali: simptome, tratament și prevenire
Ce trebuie să știi la calculi renali: simptome, tratament și prevenire
Tot ce trebuie sa stii despre calculi renali: de ce apar pietrele la rinichi, simptome, tratament și prevenire

În urină se dizolvă în mod normal săruri și minerale, iar în cazul în care acestea s... Citește mai departe