Sindromul burnout: ce este, cum se tratează și cum se poate preveni

Sindromul burnout sau sindromul epuizării profesionale, un fenomen tot mai frecvent întâlnit în lumea modernă

Burnout-ul este o afecțiune complexă asociată cu epuizarea mentală, fizică și emoțională care apare ca urmare a stresului excesiv acumulat pe termen lung. Pentru prima dată acest termen a fost menționat de psihologul Herbert Freudenberger in cartea sa «Burnout: The High Cost of High Achievement», scrisă în 1974.

Etapele prin care trece o persoană pană ajunge la epuizare sunt: nevoia puternică de afirmare, neglijarea nevoilor personale, apariția situațiilor conflictuale fie acasă fie la birou, negarea problemelor, izolarea de familie și de grupul social, schimbarea comportamentului, autodevalorizarea, sentimentul de gol interior, stări depresive, colaps fizic și emoțional. S-a constatat că mediul ostil nu reprezintă întotdeauna factorul care cauzează în mod direct burnout, ci trebuie să îi fie direct asociată şi inabilitatea individului de a face față unor noi condiții de la locul de muncă. Nevrotismul, extraversiunea și conștiinciozitatea sunt trăsături de personalitate care oferă predictibilitate pentru cel puțin două dintre dimensiunile sindromului burnout.

Sindromul de burnout nu se asociază neapărat cu orele suplimentare de la locul de muncă, ci cu stresul cronic acumulat, starea de epuizare, insatisfacția față de activitatea desfășurată zilnic și sentimentele de inutilitate resimțite.

Companiile ar trebui să investească în prevenție pentru a avea angajați care să-și atingă potențialul maxim. Să țină cont de raportul dintre sarcinile atribuite angajatului și ceea ce i se oferă în schimb precum și o monitorizare periodică a stării angajatului prin comunicare, feedback și stabilirea de noi obiective.

Tipuri

Există trei tipuri de burnout:

  1. Burnout-ul individual este cauzat de vorbirea excesivă negativă de sine, nevroza și perfecționismul. Când îți plasezi standarde extrem de ridicate pentru tine sau crezi că nimic din ceea ce faci nu este suficient de bun.
  2. ** Burnout-ul interpersonal** este cauzat de relații dificile cu ceilalți la serviciu sau acasă.
  3. Burnout-ul organizațional este cauzat de o organizare slabă, de cerințe extreme și de termene nerealiste, care te fac să simți că ratezi termenul și că locul tău de muncă este în pericol.

Cauze

Unele persoane pot prezenta un risc crescut de a suferi de acest sindrom din cauza unor predispoziții genetice sau a unor momente dificile din viață (traumă, divorț, deces ). Trăsăturile de personalitate precum pesimismul, perfecționismul, labilitatea emoțională, capacitatea redusă de adaptare la situații de stres, nevoia de a deține controlul, competitivitatea au și ele un aport negativ.

Când vorbim despre mediul de lucru, principalii factori asociați cu apariţia burnout-ului sunt: presiunea de timp exagerată, lipsa de comunicare și sprijin din partea unui manager, lipsa clarității rolului, lipsa autonomiei, volumul mare de lucru, lipsa aprecierii pentru munca depusă, tratamentul nedrept precum bullying sau favorizarea altor colegi.

Există și cauze care țin de stilul de viață precum timpul liber insuficient, lipsa orelor necesare de odihnă și somn, lipsa orelor rezervate pentru familie, sport și relaxare, alimentația nesănătoasă.

Burnout-ul a fost semnificativ asociat cu un consum mai mare de fast-food, cu o activitate fizică redusă, cu un consum crescut de alcool și cu utilizarea frecventă de antialgice.

Semne și simptome

În stadiile incipiente, simptomele burnout-ului includ cefalee, oboseală, sentiment redus de realizare, reziliență scăzută, labilitate dispozițional - afectivă și conflicte interpersonale. Dacă aceste semne și simptome nu sunt recunoscute și, ulterior, „tratate”, sindromul de epuizare profesională trece treptat într-un stadiu avansat caracterizat prin prezența simptomelor somatice, retragere socială, depersonalizare, cinism, epuizare, iritabilitate, astenie, senzație de subapreciat și suprasolicitat.

Semne:

  • dificultăți de concentrare
  • scăderea capacității de a rezolva probleme
  • oboseală permanentă
  • lipsa energiei și a motivației
  • sensibilitate
  • retragere în sine
  • furie
  • agresivitate
  • pierderea sensului
  • stimă de sine scăzută
  • tulburări ale somnului
  • dureri de cap
  • dureri de stomac
  • izolare socială
  • consumul de alcool și/sau droguri

Consecinţele sindromului de burnout în plan organizaţional

  • nesatisfacţia profesională, persoana renunţând la inițiativă sau neimplicându-se, atât în munca în sine, cât şi în raporturile cu organizaţia
  • scăderea iniţiativei în muncă
  • reacţii nepotrivite faţă de colegii de muncă
  • deteriorarea randamentului și a productivităţii
  • creșterea numărului de concedii medicale
  • accentuarea lipsei de apreciere din partea celorlalţi

Diagnostic

Tabloul clinic al sindromului burnout este multifactorial și poate fi descris ca un set simptome de disfuncție socială și de tulburări psihosomatice și somatice. Diversitatea simptomelor nespecifice ale sindromului burnout determină însă necesitatea unei abordări interdisciplinare. Burnout-ul are trei mari categorii de simptome ale stresului: epuizare fizică cu prezența simptomelor fizice, epuizarea emoțională cu simptome legate de atitudini și sentimente și simptome comportamentale cu productivitate scăzută, insatisfacție la locul de muncă.

Nu există metode bine studiate pentru a stabili diagnosticul de sindrom burnout. Sunt disponibile o serie de chestionare pentru auto-evaluare, cel mai frecvent utilizat fiind „Maslach Burnout Inventory” (MBI), disponibil pentru diferite grupuri profesionale, însă nu este acreditat pentru a fi folosit ca test diagnostic. Majoritatea chestionarelor disponibile nu sunt capabile să distingă dacă simptomele sunt provocate de burnout sau de alte tulburări mintale, precum depresia, anxietatea, sindromul de fatigabilitate cronică.

Diferența dintre burnout și stres

Stresul este rezultatul unei tensiuni pasagere, pe când burnout-ul al unei tensiuni continue, permanente. Burnout-ul poate fi considerat stadiul final al unei rupturi de adaptare, care rezultă dintr-un dezechilibru pe termen lung între exigențe și resurse, deci al unui stres profesional prelungit.

Stresul există independent de burnout, pe când acesta din urma este indispensabil legat de stres. Stresul bine gestionat poate fi depășit. În schimb, stresul incorect sau prost gestionat se transformă în burnout.

Burnout-ul conține mai multe aspecte obiective, sociale. În burnout, caracteristicile și constrângerile reale ale vieții profesionale trec în prim-plan. Burnout-ul apare atunci când individul nu mai face față constrângerilor profesionale.

Depresie versus burnout

Există mai multe boli care au trăsături similare cu sindromul burnout, dintre care depresia. Atât sindromul burnout, cât și depresia includ oboseală excesivă, tristețe accentuată și performanțe reduse la locul de muncă. Însă, unele caracteristici ale sindromului burnout sunt specifice. În primul rând boala apare, în majoritatea cazurilor, pe fondul unor probleme la locul de muncă. În cazul depresiei, gândurile negative sunt legate de toate aspectele vieții.

Alte simptome ale depresiei includ o stimă de sine scăzută, un sentiment de inutilitate a vieții și tendințe suicidale. Acestea nu sunt simptome tipice ale sindromului burnout. Așadar, cei care suferă de extenuare profesională nu au întotdeauna depresie. Cu toate acestea, sindromul burnout crește șansele de a deveni depresivi.

Tratament și prevenție

Burnout-ul nu este o condiție permanentă. Schimbarea anumitor factori de la locul de muncă, mediul de lucru suportiv sau dezvoltarea anumitor abilități de adaptare, determină de multe ori „dispersarea” epuizării. Gestionarea burnout-ului ține atât de companie cât și de angajat.

Printre aspectele care țin de organizație se numără:

  • programe de asistare a salariaților
  • traininguri de management al stresului
  • intervenții punctuale în situatii de stres

Printre aspectele care țin de individ:

  • gestionarea problemei sursă
  • evaluare a adaptării
  • setarea limitelor și evitarea suprasolicitării
  • suport social
  • prioritizare atât la locul de muncă, cât și în viața de zi cu zi
  • odihnă, sport, alimentație sănătoasă
  • timp liber pentru activități relaxante (yoga, mediatație, tehnici de mindfulness)
  • deconectare
  • reglare emoțională
  • angajarea într-un proces terapeutic
Echipa Bioclinica
Publicat de Echipa Bioclinica la data de 10/10/2020.
Ultima actualizare 10/10/2020.
Articole similare
Candidoza - cauze, simptome, tratament
Candidoza - cauze, simptome, tratament
Candidoza - ce trebuie să știi despre ea și cum o poți preveni

a În mod normal, Candida trăiește pe piele sau în interiorul organismului uman, cum ar fi cavitatea bucală, gât, intestine sau vagin,... Citește mai departe
Diabetul zaharat: cauze, simptome, tratament și control
Diabetul zaharat: cauze, simptome, tratament și control
Diabetul zaharat: ce îl cauzează, ce simptome are și cum îl ții sub control

Diabetul zaharat este cea mai des întâlnită boală a sistemului endocrin și se declanșează atunci când în organism canti... Citește mai departe
Ce trebuie să știi la calculi renali: simptome, tratament și prevenire
Ce trebuie să știi la calculi renali: simptome, tratament și prevenire
Tot ce trebuie sa stii despre calculi renali: de ce apar pietrele la rinichi, simptome, tratament și prevenire

În urină se dizolvă în mod normal săruri și minerale, iar în cazul în care acestea s... Citește mai departe