Spasmofilia - ce este și de ce apare, tratament

Spasmofilia: ce este, de ce apare și cum se tratează

Spasmofilie simptome

Spasmofilia, cunoscută și sub numele de tetanie latentă cronică, reprezintă un dezechilibru neuroendocrin al organismului, manifestat prin inabilitatea de a folosi corect calciul seric disponibil într-o situație de adaptare în care este nevoie de el. Acest dezechilibru cauzează, ca urmare, o stare de hiperactivitate a sistemului neuromuscular, resimțită atât la nivel fizic (prin spasme), cât și psihic (anxietate). Află mai departe când apare spasmofilia, cum se manifestă, cum se poate diagnostica și ce opțiuni terapeutice există.

  • Ce este spasmofilia și când apare
  • Cum se produce spasmofilia
  • Care sunt semnele și simptomele spasmofiliei
  • Diagnosticul spasmofiliei
  • Tratament

Ce este spasmofilia și când apare

La început, s-a considerat că spasmofilia reprezintă un dezechilibru al nivelurilor de calciu și magneziu, atât la nivel extracelular (în circulația sângelui), cât și intracelular (în interiorul celulelor). Acest dezechilibru rezultă într-o hiperactivitate a sistemului neuromuscular, cu manifestări clinice fizice și psihice.

Studiile ulterioare au arătat că, de fapt, spasmofilia ar fi în strânsă legătură cu metabolismul calciului și cu incapacitatea organismului de a-l utiliza, la nevoie, în ciuda nivelurilor normale ale acestuia din sânge (serice).

Se consideră că există două tipuri de spasmofilie:

  • Spasmofilia structural-funcțională;
  • Spasmofilia funcțională.

Cum se produce spasmofilia

Conform teoriei endobiogenice, există cinci componente importante în modul în care se produce spasmofilia:

  • Cauza - gestionarea incorectă, latentă, a calciului liber, în condițiile unui nivel normal (adecvat) de calciu seric;
  • Agentul agresor - factorul precipitant;
  • Răspunsul la situația critică - răspunsul neuroendocrin exagerat, soldat cu folosirea în mod nejustificat a unei cantități prea mari de calciu seric;
  • Mecanismul - un nivel aparent insuficient de calciu seric în raport cu cererea;
  • Efectele - numeroase, în legătură cu sistemul afectat.

Astfel, în cazul în care apare un factor precipitant (intern sau extern) care induce o schimbare în starea organismului și care necesită o anumită cantitate de calciu din partea acestuia pentru a-l combate, sistemul neuroendocrin reacționează anormal, utilizând o cantitate mai mare de calciu decât ar fi necesar și decât este disponibil (deși, în mod normal, cantitatea ar fi fost suficientă).

Acest fapt se observă clinic prin reacțiile adverse apărute în cazul unei cantități insuficiente de calciu (hipocalcemie): spasme musculare, stări psihice modificate și/sau exagerate.

Care sunt semnele și simptomele spasmofiliei

Dată fiind implicarea calciului în atât de multe procese metabolice la nivelul organismului, orice dezechilibru al lui afectează un număr mare de organe și generează o gamă vastă de manifestări clinice.

Astfel, clasificate în funcție de sistemul afectat, simptomele întâlnite în spasmofilie sunt:

  • Neurologice - amețeli (vertij) și parestezii;
  • Musculoscheletale - sensibilitate crescută, dureri, spasme;
  • Gastrointestinale - greață, spasme gastrice și intestinale, hiperaciditate, plenitudine (senzație de prea plin și disconfort după masă);
  • Cardiovasculare - tulburări de ritm (tahicardie, bradicardie, extrasistole, palpitații) și vasospasme arteriale;
  • Urogenitale - cistite, disurie (durere la urinat), poliurie (urinat în cantități mari), enuresis (lipsa controlului sfincterului uretrei), sindrom premenstrual, dureri menstruale, colică uterină, disfuncție erectilă;
  • Altele - senzație de leșin, oboseală, stări depresive, anxietate, atacuri de panică.

Pe lângă simptomatologia vastă, există și anumite semne identificabile la examenul clinic, care se dovedesc extrem de utile în confirmarea diagnosticului:

  • Semnul lui Chvostek - indică un răspuns exagerat al mușchilor feței (o contracție puternică - tetanos) în momentul stimulării nervului facial și este pozitiv în cazul unui nivel redus de calciu în sânge (hipocalcemie);
  • Semnul lui Trousseau - cu ajutorul manșetei tensiometrului, se aplică o presiune mai mare decât presiunea arterială maximă și se testează răspunsul de adaptare al organismului (în cazul unei hipocalcemii, apare o contracție specifică a mâinii - în gât de lebădă);
  • Semnul inegalității pupilare - apariția unei diferențe la viteza de răspuns a contracției pupilei drepte față de cea stângă, în urma orientării unei surse de lumină (semn de spasmofilie mentală).

Diagnosticul spasmofiliei

Pe lângă un istoric complet al pacientului (de unde reies simptomele) și un examen fizic complet (în urma căruia se evidențiază semnele specifice), există și anumite investigații suplimentare care pot confirma suspiciunea diagnostică:

Spasmofilie tratament

  • Electromiograma - urmărește modul de contracție a mușchilor;
  • Electroencefalograma - evidențiază activitatea electrică a creierului;
  • Electrocardiograma - evaluează activitatea electrică a cordului.

Tratament

Principalul rol al tratamentului în spasmofilie este acela de a diminua simptomatologia, prin reducerea spasmelor și relaxarea musculară. Pe lângă opțiunile terapeutice de tip medicamentos (farmacologic), există și anumite alimente care pot fi nou introduse sau consumate cu o frecvență mai crescută decât anterior.

Tratamentul medicamentos

În funcție de sistemul care predomină și de gradul de afectare, tratamentul poate varia de la sedative de tip benzodiazepine (împotriva stărilor psihice alterate și insomniilor) și endorfine, până la anticonvulsivante. În plus, s-a descoperit utilitatea suplimentării cu calciu și vitamina D (în combinație) și cu magneziu.

Există, de asemenea, anumite terapii adjuvante tratamentului medicamentos. Acestea sunt, în general, pe bază de plante (ex: valeriană, passiflora) și uleiuri esențiale (ex: lavandă), dovedindu-se efectul de reducere a spasmelor.

Dieta

Pentru a putea face față consumului excesiv de calciu seric, s-a descoperit că o dietă bogată în alimente ce conțin calciu reprezintă o resursă ideală pentru organism. Din fericire, calciul se regăsește într-o multitudine de produse (lactate, legume, cereale, semințe). De asemenea, s-a demonstrat că alimentele bogate în magneziu și potasiu potențează absorbția și efectul calciului.

Astfel, cu toate că se fac, în prezent, demersuri pentru a înțelege cât mai bine de ce apare spasmofilia și cum poate fi combătută, acest domeniu este încă în curs de cercetare și de îmbunătățire a orientării diagnostice și terapeutice. Totuși, descoperirile făcute până acum s-au dovedit cruciale în reducerea simptomatologiei și îmbunătățirea calității vieții.

Sursa foto: Pixabay

Bibliografie:

  1. Spasmofilia https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/B9780128169650000123
  2. Spasmofilia https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/B9780128169087000116
  3. Spasmofilia https://paediatricaindonesiana.org/index.php/paediatrica-indonesiana/article/view/1468
Echipa Bioclinica
Publicat de Echipa Bioclinica la data de 23/06/2021.
Ultima actualizare 23/06/2021.
Articole similare
Diabetul zaharat: cauze, simptome, tratament și control
Diabetul zaharat: cauze, simptome, tratament și control
Diabetul zaharat: ce îl cauzează, ce simptome are și cum îl ții sub control

Diabetul zaharat este cea mai des întâlnită boală a sistemului endocrin și se declanșează atunci când în organism canti... Citește mai departe
Totul despre febră la copii: cauze, limite, cum scade
Totul despre febră la copii: cauze, limite, cum scade
Cum tratăm febra la copii?

În mod normal, temperatura corporală a unui copil este de 36-37 de grade Celsius măsurată axilar și 36,5-37,5 de grade Celsius măsurată rectal. Febra poate apărea atunc... Citește mai departe
Candidoza - cauze, simptome, tratament
Candidoza - cauze, simptome, tratament
Candidoza - ce trebuie să știi despre ea și cum o poți preveni

a În mod normal, Candida trăiește pe piele sau în interiorul organismului uman, cum ar fi cavitatea bucală, gât, intestine sau vagin,... Citește mai departe