Ulcer gastric: Tot ce trebuie să știi despre această boală

Simptome ulcer gastric

Ulcer gastric. Ce trebuie să știi despre această boală

Ulcerele de stomac (ulcerul gastric sau peptic) descriu situațiile în care, la nivelul mucoasei, se produc răni deschise care afectează musculatura sacului stomacal. Ulcerele pot să apară și în zona de legătură dintre stomac și intestin, la nivelul duodenului (ulcere duodenale) sau concomitent, în mucoasa stomacului și a duodenului (ulcer gastro-duodenal) ori în zona superioară a stomacului, spre esofag (ulcere gastro-esofagiene).

  • Cum apare ulcerul gastric
  • Cauze și factori de risc
  • Simptome și tablou clinic
  • Diagnostic și tratament
  • Dieta în ulcerul gastric
  • Cum apare ulcerul gastric

Mecanismul care duce la apariția ulcerului gastric și a celor combinate, esofagiene și duodenale, nu este pe deplin cunoscut, dar există o serie de factori care sunt considerați ca fiind favorizanți. Concret, mucoasa gastrică nu-și mai poate îndeplini rolul protector la nivelul interiorului stomacului și al duodenului, din cauza unor factori ce duc la dezechilibrarea producției de mucus, ceea ce provoacă afectarea țesutului muscular neted care formează sacul gastric, fenomen numit autodigestie. Astfel, apar rănile ulceroase cu amplitudini și localizări diferite.

Sucul gastric reprezintă amestecul produșilor de secreție ai tuturor celulelor gastrice. Zilnic, se secretă între doi și trei litri de suc gastric, format în proporție de 99% apă și 1% substanțe organice, enzime, mucus și substanțe anorganice, toate implicate în procesul de digestie și cu rol protector împotriva microbilor. Enzimele și substanțele anorganice (acidul clorhidric) au rolul de a descompune alimentele ingerate.

Tratament ulcer gastric

Cauze și factori de risc

Până nu demult, se considera că principalele cauze care duc la apariția ulcerului gastric erau stresul și unele alimente. Tratamentele vechi mergeau până la intervenții chirurgicale care decuplau stomacul de inervația nervului vag, cu intenția de a-l proteja. Studiile au dovedit că stresul și alimentele nu produc ulcerul gastric sau duodenal, deși pot agrava boala. Concomitent, s-a demonstrat că există două cauze principale care pot duce la apariția bolii: prima este bacteria Helicobacter pylori, iar a doua, tratamentele cu medicamente antiinflamatoare nesteroidiene.

Infecția cu bacteria Helicobacter pylori (H. pylori) este considerată cauza principală a ulcerului peptic, a recidivei acestuia și a cancerului de stomac. Depistarea bacteriei este foarte simplă și se face printr-un test de sânge sau respirator. Testarea cu privire la prezența acestei bacterii, a persoanelor care au în familie cazuri de cancer stomacal sau ulcere gastrice, reprezintă o măsură preventivă esențială, iar aplicarea ei a dus la scăderea cu aproape jumătate a cazurilor de afecțiuni maligne gastrice, dar și a incidenței și recidivei ulcerului gastric.

Se consideră că una din două persoane este infectată cu H. pylori. Bacteria se transmite de la persoană la persoană, infectarea producându-se în copilărie. Cu toate acestea, pentru majoritatea oamenilor, infecția este asimptomatică și nu produce niciun fel de probleme gastrice. Doar 10-15% dintre persoanele contaminate cu H. pylori fac ulcer.

Bacteriile din familia H. pylori se lipesc de stratul de mucus din tractul digestiv și provoacă inflamații (iritații), care duc la ruperea acestei căptușeli de protecție. Sucul gastric pătrunde prin aceste „crăpături” și, în unele cazuri, lezează musculatura stomacului și declanșează ulcerul gastric și, mult mai des, pe cel gastroduodenal.

A doua cauză majoră este utilizarea medicamentelor antiinflamatoare nesteroidiene și a analgezicelor. Compușii acestora produc o uzură la nivelul stratului de mucus din tractul digestiv. Aspirina (chiar și cea cu protecție gastrică), naproxenul, ibuprofenul sunt considerate medicamente cu risc de apariție a ulcerelor gastrice și duodenale. Totuși, nu toate persoanele care folosesc această categorie de medicamente vor face ulcer.

Cel mai des, utilizarea acestor medicamente pe fondul unei infecții cu H. pylori, nedepistate și netratate, devine potențial periculoasă. Recomandarea generală este ca persoanele care au fost confirmate că au infecția cu H. pylori să evite aceste categorii de medicamente.

Riscul este și mai mare în cazul persoanelor care au peste 50 de ani, al bărbaților (incidența ulcerelor gastrice este mai mare în cazul lor), al celor care au rude bolnave de ulcer sau cancer gastric sau în cazul celor ce primesc corticosteroizi (pentru astm, artrită sau lupus), simultan cu administrarea de analgezice și antiinflamatoare nesteroidiene, pentru perioade lungi de timp.

Boala ulceroasă poate să apară în cazul persoanelor care au sindromul Zollinger-Ellison. Afecțiunea se manifestă prin apariția unor tumori gastrice (maligne sau benigne) producătoare de acid.

De asemenea, pot avea un risc crescut de a face ulcere gastrice persoanele care suferă de hiperparatiroidism (o secreție de hormoni paratiroidieni, crescută anormal) și cele care suferă de stres cronic și anxietate (se produce o scădere a fluxului sanguin la nivel gastric, având ca efect slăbirea barierei normale a mucoasei gastrice).

La acestea se adaugă consumul de droguri și alcool, precum și fumatul, toate acestea fiind considerate factori de risc suplimentari, care pot contribui la apariția ulcerelor gastrice și duodenale.

De asemenea, pot avea un risc crescut de a face ulcere gastrice persoanele care suferă de hiperparatiroidism (o secreție de hormoni paratiroidieni, crescută anormal) și cele care suferă de stres cronic și anxietate (se produce o scădere a fluxului sanguin la nivel gastric, având ca efect slăbirea barierei normale a mucoasei gastrice).

La acestea se adaugă consumul de droguri și alcool, precum și fumatul, toate acestea fiind considerate factori de risc suplimentari, care pot contribui la apariția ulcerelor gastrice și duodenale.

Simptome și tablou clinic

Ulcerele gastrice, dar și cele gastro-duodenale au o serie de simptome specifice. Severitatea acestora depinde de gravitatea ulcerului.

Cel mai frecvent simptom este o senzație de arsură dureroasă, localizată în mijlocul abdomenului superior, între piept și buric. Durerea poate migra spre piept și gât, spre buric sau spre spate. Pacientul poate indica o zonă dureroasă, în partea gastrică a abdomenului. De obicei, durerea este mai intensă atunci când stomacul este gol (așa numita „foame dureroasă”) și poate avea o durată variabilă, de la câteva zeci de minute la ore. În cazurile mai puțin severe, durerea se ameliorează după masă. Există situații în care simptomele dureroase lipsesc, în timp ce unii pacienți le descriu ca fiind intense, ascuțite, iar alții spun că durerea este comparabilă cu cea provocată de arsură, nelocalizată, combinată cu o senzație de „sfredelire” în abdomenul superior.

O altă caracteristică a durerii ulceroase este că utilizarea de medicamente antiacide, așa numitele pansamente gastrice, duc la atenuarea senzațiilor dureroase, pentru oarecare intervale de timp.

Alte simptome frecvente sunt arsurile stomacale, senzația de plin și balonarea sau eructațiile (gaze gastrice eliminate pe gură), senzațiile de greață și vărsături, pierderea poftei de mâncare, lipsa de apetit pentru anumite alimente (mai ales cele grase). Pe măsură ce rana gastrică se agravează, pot să apară sângerări gastrice, puse în evidență de vărsăturile sau scaunele cu sânge digerat (melenă), semn că sângerarea se produce la nivelul stomacului. Dacă pierderea de sânge este masivă, poate să apară anemia, senzația de leșin, problemele de respirație.

În formele grave, se poate ajunge până la perforație gastrică (ulcer perforat), ceea ce este o urgență medicală chirurgicală majoră.

Ulcer gastric regim alimentar

Diagnostic și tratament

Tabloul clinic duce, destul de evident, la suspiciunea existenței ulcerului gastric. Medicul va cere pacientului să descrie senzațiile dureroase, durata acestora, momentul în care apar și îl va întreba dacă folosește medicamente antiinflamatoare.

Diagnosticul de precizie se pune în urma unor teste de sânge care pun în evidență prezența anticorpilor specifici ai bacteriei Helicobacter pylori. La acestea se pot adăuga investigații imagistice cum sunt: endoscopia (vizualizarea cu ajutorul unei camere a interiorului gastric) sau radiografia cu bariu (o substanță de contrast care poate ajuta la punerea în evidență a leziunilor mucoasei gastrice și intestinale). În cursul endoscopiei, se poate recolta și o probă de țesut gastric (biopsie), care poate confirma prezența bacteriilor, precum și tipul leziunilor ulceroase. Prezenta anticorpilor, biopsia și endoscopia pot pune un diagnostic de precizie.

Tratamentul variază în funcție de gravitatea leziunilor gastrice și urmărește, în primul rând, eliminarea factorilor care favorizează degradarea mucusului gastric. Această abordare duce, deseori, la vindecarea ulcerelor. Astfel, dacă ulcerul este urmarea infecției bacteriene, se folosesc antibiotice specifice, medicamente cu efect inhibitor pentru secreția de acizi din sucurile gastrice, precum și medicamente care protejează mucoasa gastrică.

O altă abordare este schimbarea terapiei antiinflamatoare, dacă aceasta este cauza care a dus la apariția ulcerului gastric.

În cazurile în care rănile gastrice sunt foarte profunde, sângerează abundent, recidivează frecvent sau prezintă un risc crescut de perforare sau de a se maligniza, se poate interveni chirurgical. Procedura impune eliminarea zonei afectate din sacul gastric.

Dieta în ulcerul gastric

Dieta poate contribui la prevenirea ulcerului și este esențială ca parte din tratamentul pentru vindecare.

Consumul unei varietăți de fructe și legume este cheia pentru o mucoasă sănătoasă a stomacului și a tubului digestiv, în general. Aceste alimente sunt bogate în antioxidanți și au capacitatea de a inhiba secreția acidă. Toate fructele și legumele au proprietăți citoprotectoare și antiinflamatoare. Un studiu din 2017 indică unele fructe și legume pentru prevenirea și tratarea ulcerelor.

Sunt recomandate: bananele, merele, piersicile, avocado, caisele, căpșunele, dar și dovleceii, fasolea verde, salata, morcovii, țelina, cartofii (fierți și copți), conopida, varza, ardeii grași, broccoli, spanacul. Acestora și se adaugă uleiul de măsline, măslinele, mierea, usturoiul (copt sau crud, pentru efectul antibacterian puternic) și ceaiul verde.

Dieta trebuie să conțină fibre dietetice solubile, ce reduc riscul de a dezvolta ulcere gastrice, precum și probiotice, respectiv alimente care au un conținut bacterian activ, cum ar fi iaurtul probiotic, și care pot ajuta la reducerea infecțiilor cu Helicobacter pylori.

Vitamina C este un antioxidant puternic, putând fi eficientă în eradicarea H. pylori, mai ales atunci când este luată în doze mici pe o perioadă lungă. Sursele bogate în zinc și seleniu sunt importante pentru menținerea unui sistem imunitar sănătos și vindecarea rănilor. Stridiile, spanacul și carnea de vită conțin niveluri ridicate de zinc, iar peștele și unele fructe uscate sunt bogate în seleniu. Ceaiul de sunătoare, cu puternic efect cicatrizant, poate să fie de ajutor. Sunt utile alimentele făinoase - biscuiții, de exemplu.

Dieta poate varia de la pacient la pacient; deseori, alimentele utile și bine tolerate de unii bolnavi nu sunt suportate de alții.

Totodată, se recomandă evitarea alcoolului, a surselor de cafeină în exces și fumatul, pentru efectul lor de stimulare a secreției gastrice, dar și alimentele grase, prăjite sau cele procesate. Trebuie evitate băuturile carbogazoase, alimentele foarte dulci, pâinea proaspătă, citricele acre, roșiile, ciocolata neagră și alimentele foarte picante.

Tratamentul cu antibiotice trebuie completat cu un aport mare de probiotice. Astfel, suplimentele Lactobacillus, Bifidobacterium și Saccharomyces au prezentat beneficii la persoanele cu ulcer provocat de H. pylori.

O parte din terapie o reprezintă un program foarte regulat al meselor, prin evitarea consumului de alimente noaptea și un aport redus de alimente, dar cu frecvență ridicată.

Ulcerul gastric, mai ales cel provocat de bacteria H. pylori, este complet vindecabil. Frecvența recidivelor este redusă, dacă tratamentul este corect și dacă este respectat. Netratat, ulcerul se poate complica sever, provocând hemoragii interne sau cancer de stomac.

Sursa foto: Shutterstock.com

Echipa Bioclinica
Publicat de Echipa Bioclinica la data de 05/02/2021.
Ultima actualizare 05/02/2021.
Articole similare
Diabetul zaharat: cauze, simptome, tratament și control
Diabetul zaharat: cauze, simptome, tratament și control
Diabetul zaharat: ce îl cauzează, ce simptome are și cum îl ții sub control

Diabetul zaharat este cea mai des întâlnită boală a sistemului endocrin și se declanșează atunci când în organism canti... Citește mai departe
Candidoza - cauze, simptome, tratament
Candidoza - cauze, simptome, tratament
Candidoza - ce trebuie să știi despre ea și cum o poți preveni

a În mod normal, Candida trăiește pe piele sau în interiorul organismului uman, cum ar fi cavitatea bucală, gât, intestine sau vagin,... Citește mai departe
Ficatul gras (steatoza hepatică): cum îl recunoști, cauze, simptome și tratament
Ficatul gras (steatoza hepatică): cum îl recunoști, cauze, simptome și tratament
Ficatul gras: cum îl recunoști, ce îl cauzează și cum poate fi prevenită boala

Ficatul gras, denumit și steatoză hepatică, reprezintă acumularea excesivă de grăsimi - trigliceride - în celula hep... Citește mai departe