Vitamina E (tocoferolul): surse alimentare, rol, beneficii, doza recomandată

Rolul și beneficiile Vitaminei E (vitamina fertilității) pentru sănătate

Vitamina E mai este denumită şi tocoferol, nume care i-a fost dat după descoperirea rolului pe care aceasta îl are în reproducere. Tocoferolii sunt substanţe liposolubile destul de răspândite mai ales în regnul vegetal. Termenul de vitamina E este utilizat pentru a face referire la opt nutrienți liposolubili esențiali naturali (4 tocoferoli și 4 tocotrienoli).

Vitamina E denumită și vitamina fertilității a fost descoperită în germenii de grâu, în 1922. Cercetătorii au observat atunci că această vitamină este esențială pentru reproducerea șobolanilor.

Vitamina E este un antioxidant liposolubil major, responsabil pentru protejarea membranelor împotriva peroxidării lipidelor. Proprietățile antioxidante ale vitaminei E care acționează asupra radicalilor liberi ar putea încetini procesul de îmbătrânire biologică. La oameni, deficitul de vitamina E poate cauza disfuncții neurologice, cardiovasculare și o durată diminuată de viaţă a eritrocitelor.

Consumul de vitamina E poate reduce riscul de boli cardiace coronariene la bărbaţi. Deoarece primăvara tocoferolemia este mai scăzută, se consideră că necesarul de vitamina E este mai accentuat în acest anotimp. Deficitul de vitamina E poate fi ameliorat prin tratamentul cu suplimente de vitamina E.

În alimente vitamina E se regăseşte în uleiuri vegetale, cum ar fi cel de palmier, porumb și soia. Vitamina E prin rolul antioxidant în organism, contribuie la prevenirea proceselor patologice asociate cu prezența radicalilor liberi, la nivel cardiovascular, neuromuscular, ocular și a cavității orale.

Vitamina E este solubilă în grasimi şi în alcool, rezistă la temperaturi de până la 250ºC, dar este sensibilă la lumină şi oxigen. Valori ale temperaturii foarte crescute sau foarte scăzute reduc cantitatea de tocoferol conţinută în alimente cu până la două treimi.

Surse de Vitamina E

În natură, tocoferolii sunt răspândiţi mai ales, în regnul vegetal. Germenii de porumb şi uleiurile vegetale reprezintă principala sursă de tocoferoli. În general boabele de cereale conţin toţi cei patru izomeri ai tocoferolului în proporţii variabile. Boabele de porumb au cantitatea cea mai mare de tocoferoli.

Prin utilizarea germenilor de grâu bogaţi în vitamina E s-au obţinut rezultate bune în tratamentul distrofiei musculare şi al degenerării neurologice.

Cantitatea medie de tocoferol în diferite surse naturale:

Surse de tocoferoli mg/100g produs

  • ulei de germeni de porumb/220
  • ulei de măsline/ 23
  • linte/ 6,8-12
  • ulei de floarea soarelui/ 6
  • ficat de vită/ 1,5-7
  • carne de vită/ 0,9-3

Vitamina E este prezentă şi în unele fructe dar în cantităţi mici, cu excepţia murelor unde cantitatea poate atinge valori de 4,3 mg/100g produs. În ceea ce priveşte legumele, conţinutul în vitamină E este diferit în funcţie de părţile plantei. Astfel, vitamina E este concentrată mai ales în frunzele verzi. În laptele de vacă este asociată cu lipidele. Îmbogăţirea laptelui în vitamină E depinde de alimentaţia animalelor. Brânzeturile obţinute din laptele animalelor hrănite pe păşune sunt relativ bogate în tocoferol (25 – 30 mg/Kg lipide), în comparaţie cu cele preparate din laptele animalelor hrănite în grajduri (15-20 mg/Kg lipide). Stocarea brânzei duce la scăderea concentraţiei de tocoferol cu 10 până la 30% în primele 6 luni.

Metabolismul Vitaminei E

Atât la animale cât şi la om tocoferolii sunt aduşi în organism odată cu hrana şi sunt absorbiţi la nivelul intestinului subţire. După ingestie tocoferolii urmează metabolismul lipidelor şi sunt transportaţi la nivel plasmatic de lipoproteine.

Absorbția intenstinală

În condiţii fiziologice normale, concentraţia serică a vitaminei E la adult este cuprinsă între 5-16 mg/l, în timp ce la femeile în vârstă poate atinge valori cuprinse între 9-25 mg/l. La nou născuţi concentraţia serică în vitamina E se menţine în jurul valorii de 5 mg/l, iar la prematuri se situează între 2-4 mg/l. În clinicile de obstetrică şi ginecologie se urmăreşte ca raportul dintre concentraţia tocoferolilor din sângele mamei şi cea din sângele nou-născutului să se menţină în domeniul 2,6 – 5,7.

Dacă nivelul seric, exprimat în mg tocoferol/l, nu prezintă diferenţe semnificative la cele două sexe, cantitatea de vitamina E raportată la kilogram corp, este în jur de 50 mg/kg corp la bărbaţi şi respectiv 160 mg/kg corp la femei.

Vitamina E este distribuită în toate ţesuturile. Cele mai bogate în tocoferoli sunt glandele suprarenale şi ţesutul adipos. Concentraţia vitaminei E din ţesuturi depinde de alimentaţie. Rezultatele studiilor de slăbire – îngrăşare realizate la animale au dovedit că raportul între concentraţia de vitamină E ingerată o dată cu alimentele şi cea care se găseşte la nivel tisular variază în funcţie de tipul de ţesut, de durata experimentului şi de dimensiunile animalului. Eliminarea tocoferolilor din organism se realizează, în special, prin bilă şi fecale mai ales sub formă de tocoferoli liberi, dar şi sub forma unor derivaţi oxidaţi

Rolul Vitaminei E

Vitamina E, esențială pentru sănătatea omului.

Există mai multe roluri ale vitaminei E, dar cel mai important, fiind funcția de antioxidant, care previne acțiunea distructivă a radicalilor liberi asociați cu apariția unor boli specifice cardiovasculare, neurologice, oculare, inflamatorii orale și procesul de îmbătrânire.

Se consideră că vitamina E poate avea un rol important în tratamentul bolii arteriale trombo-embolice, posibil prin acțiunea de inhibare a agregării plachetare. Administrarea suplimentară a vitaminei E poate avea efecte benefice la pacienții cu ateroscleroză. Vitamina E are un rol important și în prevenirea formării trombilor și producerea infarctului miocardic.

Vitamina E are un rol important în combaterea mecanismelor oxidative, care determină la nivel ocular dezvoltarea cataractei, o cauză importantă de orbire la nivel mondial. Deficiența vitaminei E a fost corelată substanțial cu apariția bolilor sistemului nervos și muscular, având un rol esențial în menținerea integrității funcționale al acestora.

Vitamina E si sarcina

Vitamina E și sarcina

Necesarul zilnic de vitamina E mai depinde de: sex, vârstă, stare fiziologică şi fiziopatologică a organismului, compoziţia hranei, anotimp, şi medicamentele ingerate. Necesarul în vitamina E al femeilor este mai mare decât al bărbaţilor. În cursul sarcinii necesarul creşte progresiv cu vârstă fătului, ajungând ca în lunile 8 şi 9, tocoferolemia medie să fie de 1,8 mg/l00 ml ser, faţă de primele 4 luni de sarcină când necesarul este de 1,25 mg/l00 ml ser. De aceea, se impune un aport suplimentar progresiv de vitamina E (de la 10 mg/zi la 50 mg/zi), pentru a duce sarcina la termen şi pentru dezvoltarea normală a fătului, în raport cu starea generală şi de alimentaţie a gravidei.

După naştere tocoferolemia la mamă este mai scăzută decât în perioada primului trimestru de graviditate. Mama cedează zilnic, prin lapte, noului născut 8-10 mg vitamina E, ceea ce face ca necesarul să crească la 15-30 mg/zi, în raport cu vârstă şi alimentaţia noului născut. La prematuri necesarul este mai mare. În hrănirea artificială a noului născut trebuie să se ţină seama de faptul că laptele de vacă conţine o cantitate de tocoferoli de 10-15 ori mai mică decât laptele matern, ceea ce impune administrarea unei cantităţi suplimentare de vitamina E.

Analize și investigații

Pentru a se vedea dacă sunt satisfăcute necesităţile de vitamina E zilnice, se folosesc diferite modalităţi de evaluare, cum ar fi: testul dietetic şi testul clinic. Testul dietetic dă indicaţii aproximative asupra cantităţii de vitamina E din alimente. Testul clinic se realizează doar după ce au apărut simptome ale carenţei (senescenţă, sindrom de slăbiciune şi de distrofie musculară, tulburări genitale) şi constă în dozarea vitaminei E serice.

Echipa Bioclinica
Publicat de Echipa Bioclinica la data de 06/08/2020.
Ultima actualizare 06/08/2020.
Articole similare
Candidoza - cauze, simptome, tratament
Candidoza - cauze, simptome, tratament
Candidoza - ce trebuie să știi despre ea și cum o poți preveni

a În mod normal, Candida trăiește pe piele sau în interiorul organismului uman, cum ar fi cavitatea bucală, gât, intestine sau vagin,... Citește mai departe
Diabetul zaharat: cauze, simptome, tratament și control
Diabetul zaharat: cauze, simptome, tratament și control
Diabetul zaharat: ce îl cauzează, ce simptome are și cum îl ții sub control

Diabetul zaharat este cea mai des întâlnită boală a sistemului endocrin și se declanșează atunci când în organism canti... Citește mai departe
Ce trebuie să știi la calculi renali: simptome, tratament și prevenire
Ce trebuie să știi la calculi renali: simptome, tratament și prevenire
Tot ce trebuie sa stii despre calculi renali: de ce apar pietrele la rinichi, simptome, tratament și prevenire

În urină se dizolvă în mod normal săruri și minerale, iar în cazul în care acestea s... Citește mai departe