Vitamina K

Vitamina K, aliat în lupta împotriva Covid-19

Vitamina K: beneficii, carență și doză recomandată

Vitamina K este cunoscută sub numele de „vitamina de coagulare a sângelui” sau vitamină coagulantă, pentru rolul său important în vindecarea rănilor. „K” este derivat din cuvântul german pentru coagulare. Vitamina K joacă, de asemenea, un rol important în sănătatea sistemului osos sau cardiovascular, astăzi fiind încă investigate beneficiile acesteia. Vitamina K joacă un rol important în buna funcționare a organismului, fiind la fel de importantă ca vitaminele A, D sau E. Dintre vitaminele liposolubile, vitamina K este cea mai recent descoperită.

Tipuri

Există trei forme de vitamin K: K1 (filochinona), K2 (menachinona) și K3 (menadiona). Toate cele 3 forme ale sale contribuie la metabolismul calciului în organism.

Vitamina K1 facilitează transportul calciului în sânge, contribuind la coagularea sănătoasă a sângelui.

O acțiune similară are și vitamina K3, aceasta fiind o formă de sinteză a vitaminei K1. Vitamina K3 este administrată nou-născuților în primele zile de viață, o categorie deosebit de expusă la deficitul de vitamina K. Laptele matern este sărac în această vitamină, iar pentru a evita sângerările intracraniene se recomandă administrarea unei doze imediat după naștere.

În absența vitaminelor K si D, calciul nu este folosit în mod eficient de organism, situație în care acesta poate fi transformat în calculi renali și poate fi asociat anumitor afecțiuni cardiovasculare (depuneri în interiorul vaselor de sânge).

Alimente bogate in vitamina K

Cele mai bogate surse naturale de vitamina K

  1. Alimente vegetale ce conțin vitamina K: cruciferele, kale, spanacul, frunzele de nap, varza de Bruxelles, broccoli, sparanghelul, salata verde, varza murată, boabele de soia, murăturile, dovleacul, semințele de pin, afinele, fasolea verde, prunele, kiwi, uleiul de boabe de soia, avocado, mazărea verde, pătrunjelul, frunzele de sfeclă.

  2. Alimente de origine animală ce conțin vitamina K: ficatul de vită, cotletele de porc, carnea de pui, pasta din ficat de gâscă, brânzeturile tari/solide, brânzeturile moi, baconul, carnea de vită tocată, ficatul de porc, pieptul de rață, rinichii de vită, ficatul de pui, gălbenușul, brânza cheddar, brânza cu mucegai albastru, laptele integral, untul, smântâna.

  3. Alte categorii de produse: ceaiul verde, germenii de grâu, soia, boabele de muștar, frunzele de păpădie

Suplimentare alimentare care contin vitamina K

Suplimente alimentare cu vitamina K

Majoritatea oamenilor obțin suficientă vitamină K prin alimente. Persoanele cu nivel scăzut de vitamină K, din cauza unei diete sărace în legume cu frunze verzi, pot beneficia de suplimente. Deoarece cantitatea de vitamina K din suplimente este mult mai mare decât cea din alimente, discutați cu medicul înainte de a începe să luați un supliment.

Doza zilnică recomandată

În primele patru zile de viaţă, nou-născutul are nevoie de o cantitate foarte mare de vitamină K deoarece nu posedă o floră intestinală capabilă să asigure sursa de vitamină endogenă. În cazul tratamentelor cu antibiotice şi sulfamide este necesară asigurarea necesarului zilnic prin suplimentarea lui cu vitamină K exogenă, administrată intravenos. Necesarul zilnic este în strânsă interdependenţă cu temperatura mediului ambiant, fiind mult mai crescut în anotimpurile călduroase.

Vitamina K este măsurată în micrograme (mcg).

  1. Sugari (0-6 luni) – 2 mcg
  2. Sugari (de la 6 luni la 1 an) – 2,5 mcg
  3. Copii (1-3 ani) – 30 mcg
  4. Copii (4-8 ani) – 55 mcg
  5. Copii (9-13 ani) – 60 mcg
  6. Copii (14-18 ani) – 75 mcg
  7. Bărbați (cu vârsta de 19 ani și peste) – 120 mcg
  8. Femei (cu vârsta de 19 ani și peste) – 90 mcg
  9. Femei gravide și care alăptează (14-18 ani) – 75 mcg
  10. Femei gravide și care alăptează (cu vârsta de 19 ani și peste) – 90 mcg

Carența de vitamina K

Deficitul de vitamina K este rar la adult și poate fi determinat de malabsorbția de lipide (insuficiența pancreatică), dezechilibrul florei intestinale după antibioticoterapie prelungită. La nou născut poate apare un sindrom hemoragipar postpartum din cauza unui transfer deficitar de vitamina K transplacentar și de aceeea se administreaza vitamina K intramuscular profilactic.

Manifestările deficitului de vitamina K

  • Coagulare deficitară a sângelui;
  • Hemoragii nazale;
  • Scaun și urină cu sânge;
  • Menstruație cu sângerare abundentă;
  • Sângerare intensă la tăietură;
  • Apariția vânătăilor fără motiv;
  • Fragilitate la nivel osos;
  • Anemii;
  • Hemoragii interne;
  • Sângerări gingivale.

Carențele de vitamina K pot fi o consecință a dietei alimentare sărăcăcioase în alimente care o conțin, dar și a bolilor de ficat sau a bolii Crohn.

Osteoporoza este o altă boală care poate să aibă drept cauza principală un aport inadecvat de vitamina K. Prin urmare, mai ales după vârsta de 40 de ani, este esențial să consumăm produse bogate în vitamina K.

Beneficii

Rolul esenţial al vitaminelor K se manifestă asupra sistemului de coagulare a sângelui. Vitamina K este o vitamină esențială liposolibilă, care joacă un rol important în menținerea sănătății oaselor și a inimii. Ea este una dintre principalele vitamine implicate în mineralizarea oaselor și în coagularea sângelui. În plus, ea ajută la menținerea funcționării creierului, la menținerea unui metabolism optim și poate proteja împotriva cancerului.

Datorită acțiunilor sale, vitamina K are efecte benefice în:

  • homeostazia coagulării, reducând riscul de hemoragii gastrointestinale, epistaxis, sângerări gingivale
  • procesul de mineralizare și formare osoasă, reducând riscul de fracturi
  • previne riscul de calcificare vasculară la nivelul leziunilor ateromatoase, reducând incidența complicațiilor aterosclerotice

Vitamina K este vitală în lupta împotriva COVID-19

Cercetătorii olandezi au găsit o posibilă legătură între deficiența de vitamina K şi cele mai grave efecte ale coronavirusului.

Medicii olandezi au constatat că pacienţii care au ajuns la terapie intensivă sau au murit de Covid-19 s-au dovedit a fi deficienţi de vitamina K.

Covid-19 provoacă coagularea sângelui şi duce la degradarea fibrelor elastice din plămâni. Vitamina K, ingerată prin alimente şi absorbită în tractul gastro-intestinal, ajută la producerea de proteine care reglează coagularea şi pot proteja împotriva bolilor pulmonare.

Sursă foto: Shutterstock

Echipa Bioclinica
Publicat de Echipa Bioclinica la data de 13/06/2020.
Ultima actualizare 04/08/2020.
Articole similare
Candidoza - cauze, simptome, tratament
Candidoza - cauze, simptome, tratament
Candidoza - ce trebuie să știi despre ea și cum o poți preveni

a În mod normal, Candida trăiește pe piele sau în interiorul organismului uman, cum ar fi cavitatea bucală, gât, intestine sau vagin,... Citește mai departe
Diabetul zaharat: cauze, simptome, tratament și control
Diabetul zaharat: cauze, simptome, tratament și control
Diabetul zaharat: ce îl cauzează, ce simptome are și cum îl ții sub control

Diabetul zaharat este cea mai des întâlnită boală a sistemului endocrin și se declanșează atunci când în organism canti... Citește mai departe
Ce trebuie să știi la calculi renali: simptome, tratament și prevenire
Ce trebuie să știi la calculi renali: simptome, tratament și prevenire
Tot ce trebuie sa stii despre calculi renali: de ce apar pietrele la rinichi, simptome, tratament și prevenire

În urină se dizolvă în mod normal săruri și minerale, iar în cazul în care acestea s... Citește mai departe