Cancer de colon: Simptomele specifice, diagnostic, tratament

Cancer de colon simptome

Cancerul de colon: cauze, simptome, tratament

Cancerul de colon reprezintă o afecțiune malignă a ultimei părți a intestinului gros, segmentul final al tubului digestiv. Boala apare atunci când celulele normale ale colonului dezvoltă creșteri anormale; acestea pot duce la apariția polipilor, o serie de formațiuni benigne care pot evolua, pe parcursul mai multor ani, în cancer. Cum nu toate tipurile de polipi se transformă în cancer, screening-ul regulat este foarte important pentru detectarea din timp a unor probleme și acționarea printr-un tratament adecvat. Citind în continuare, poți afla care sunt cauzele cancerului de colon, cum se manifestă, de câte tipuri sunt polipii intestinali, precum și cum se tratează cancerul de colon.

  • Care sunt cauzele cancerului de colon
  • De câte tipuri este cancerul de colon
  • Care sunt simptomele cancerului colorectal
  • Ce sunt polipii intestinali
  • Cum este diagnosticat cancerul de colon
  • Care sunt stadiile cancerului de colon
  • Cum este tratat cancerul colorectal
  • Cum poate fi prevenit cancerul de colon

Care sunt cauzele cancerului de colon

Nu se știe cu certitudine de ce apare cancerul de colon. Boala debutează atunci când celulele sănătoase din colon dezvoltă mutații la nivelul ADN-ului. Pentru ca organismul să funcționeze normal, celulele cresc și se înmulțesc, însă atunci când o celulă sănătoasă are mutații la nivelul ADN-ului, devine canceroasă; celulele de la acest nivel continuă să se înmulțească, așa cum este și normal, însă această înmulțire are o intensitate mult mai mare decât cea normală. Prin acumularea acestui surplus de celule se formează o tumoare. Nedetectate timpuriu, aceste celule canceroase pot invada și distruge țesuturile sănătoase din vecinătatea lor. Fără un tratament eficient, cancerul se poate răspândi și în alte părți ale corpului, unde afectează țesuturile sănătoase (metastaze).

Care sunt factorii de risc în apariția cancerului de colon

Deși nu se știe cu siguranță care este cauza apariției mutației la nivelul ADN-ului celular, există anumiți factori de risc ce cresc probabilitatea de apariție a cancerului de colon. Aceștia includ:

  • Vârsta – deși, în teorie, cancerul de colon poate apărea la orice vârstă, majoritatea persoanelor diagnosticate au aproximativ 50 de ani. Este important de știut că, în ultimii ani, procentul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 40 și 45 de ani, diagnosticate cu această boală, a crescut;
  • Istoricul medical – persoanele care au mai avut alte forme de cancer sau chiar și cancer de colon au un risc mai mare de reîmbolnăvire. Se crede că acest tip de cancer are cea mai mare probabilitate de recidivă;
  • Boala inflamatorie intestinală – cei care au boala Crohn, boala colonului iritabil sau colită ulceroasă au o probabilitate mai mare de apariție a cancerului de colon;
  • Ereditatea – persoanele care au primit de la părinți anumite mutații genetice au un risc mai mare de cancer de colon. Cele mai frecvente sunt sindromul Lynch și polipoza adenomatoasă familială. Sindromul Lynch, numit și cancer colorectal non-polipozic ereditar, crește riscul de apariție a cancerului de colon mai ales la persoanele tinere. Polipoza este o afecțiune ereditară rară, care duce la apariția a mii de polipi de-a lungul colonului. În ciuda importanței factorului ereditar, se estimează că cel mult 10% dintre cazurile de cancer de colon apar pe fondul unei moșteniri genetice;
  • Rude apropiate care au avut cancer de colon – prezența cancerului de colon la unul dintre părinți sau frați crește probabilitatea de apariție a bolii. Atunci când există mai mult de o rudă care are sau a avut cancer de colon, probabilitatea crește și mai mult;
  • Dieta – un regim alimentar cu un conținut redus de fibre și bogat în grăsimi pare a crește riscul de cancer de colon. În special consumul de carne grasă sau procesată reprezintă un factor de risc în apariția bolii;
  • Sedentarismul – persoanele care petrec multe ore pe scaun sau pe canapea au un risc mai mare de a dezvolta cancer de colon;
  • Diabetul și rezistența la insulină cresc probabilitatea de apariție a cancerului de colon;
  • Obezitatea – excesul ponderal poate crește riscul de apariție a unor forme grave a cancerului de colon, prin comparație cu persoanele normoponderale.
  • Fumatul;
  • Consumul excesiv de alcool;
  • Radioterapia pentru cancer – în special radioterapia abdominală pentru a trata alte forme de cancer poate crește riscul de apariție a cancerului de colon.

De câte tipuri este cancerul de colon

Cancerul de colon este de cinci tipuri, însă, în aproximativ 95% dintre cazuri, este vorba de adenocarcinoame. Această formă de cancer de colon debutează în țesutul care produce mucusul pentru a lubrifia colonul. Celelalte forme de cancer de colon constau în:

  • Tumori carcinoide – apar în zona celulelor care produc hormoni la nivelul colonului;
  • Tumori stromale gastrointestinale – reprezintă o formă de cancer care poate apărea în orice segment al tubului digestiv, rar la nivelul colonului. Atunci când apar în colon, pornesc de la celulele interstițiale ale lui Cajal, aflate pe pereții intestinali;
  • Limfoame – reprezintă o formă de cancer a sistemului imunitar. Debutează, de obicei, din zona nodulilor limfatici, însă pot apărea și la nivelul colonului;
  • Sarcoamele – apar rar la nivelul colonului. Debutează în vasele de sânge, stratul muscular sau țesuturile conjunctive ale pereților colonului.

Care sunt simptomele cancerului colorectal

La debutul său, cancerul de colon nu are simptome. Dacă apar în primele stadii, acestea pot consta în:

  • Constipație sau diaree;
  • Schimbarea culorii fecalelor;
  • Schimbarea formei fecalelor;
  • Sânge în fecale;
  • Sângerări în zona rectului;
  • Gaze intestinale în exces;
  • Crampe abdominale.

În stadiile mai avansate ale bolii, pot apărea următoarele simptome:

  • Oboseală excesivă;
  • Slăbiciune fizică inexplicabilă;
  • Pierderea în greutate neintenționată;
  • Schimbări ale formei sau consistenței fecalelor care durează mai mult de o lună;
  • Senzația că intestinele nu s-au golit complet;
  • Vărsături.

În cazul în care cancerul de colon s-a răspândit și în alte zone ale corpului, mai pot apărea simptome precum:

  • Îngălbenirea ochilor sau a pielii;
  • Umflarea mâinilor sau a picioarelor;
  • Dificultăți respiratorii;
  • Dureri de cap cronice;
  • Vedere încețoșată;
  • Fracturi osoase.

Cancer de colon manifestari

Ce sunt polipii intestinali

Polipii reprezintă o serie de formațiuni ce pot apărea de-a lungul tubului digestiv, mai des în zona colonului. Pot avea diferite forme, dimensiuni cuprinse între jumătate de centimetru și câțiva centimetri și pătrund în profunzime în peretele intestinal. Apar des la adulți și destul de rar la persoanele sub 20 de ani.

Datele arată că, la 60 de ani, 25% dintre persoane pot avea polipi intestinali; se crede că aceștia apar pe fondul unei diete bogate în grăsimi.

De câte tipuri sunt polipii intestinali

Polipii intestinali sunt de două tipuri:

  • Polipi adenomatoși (adenoame) – aceștia se transformă frecvent în cancer de colon și reprezintă un stadiu precanceros. Nu se știe cu certitudine care dintre polipii adenomatoși au potențial canceros, însă riscul crește pe măsură ce dimensiunile acestora depășesc trei centimetri;
  • Polipi hiperplazici (inflamatori) – apar mai frecvent decât cei adenomatoși, dar nu sunt considerați a fi precanceroși.

O altă formă precanceroasă este și displazia. Aceasta constă într-o zonă din mucoasa colonului sau din polip, în care celulele sunt anormale chiar dacă nu seamănă cu cele canceroase.

Atunci când cancerul se formează într-un polip intestinal, afecțiunea se poate răspândi până la peretele colonului. Mai întâi afectează mucoasa, stratul intern, după care se răspândește și la celelalte straturi. Odată ajunse în profunzimea peretelui colonului, celulele canceroase se răspândesc în vasele de sânge sau în cele limfatice.

Cum este diagnosticat cancerul de colon

Diagnosticarea timpurie și corectă este esențială pentru începerea tratamentului și reducerea riscului ca boala să se răspândească și la alte țesuturi sau organe. Diagnosticarea constă într-un consult referitor la simptome și la istoricul medical, după care urmează realizarea unor investigații. Stabilirea cu precizie a naturii celulelor se realizează prin biopsie. Acest test presupune prelevarea unor probe din țesutul potențial bolnav și analizarea sa în laborator. Alte proceduri și teste utile în stabilirea localizării și a stadiului bolii includ:

  • Colonoscopia – oferă o imagine a interiorului colonului și reprezintă cea mai simplă măsură de prevenire, deoarece în timpul acestei proceduri, se pot îndepărta polipii intestinali cu potențial canceros și se poate monitoriza evoluția lor prin investigații regulate;
  • Testarea moleculară a tumorii – ajută la identificarea genelor specifice, a proteinelor și a altor factori tumorali. Un astfel de test permite stabilirea unui plan terapeutic personalizat;
  • Testele de sânge – un număr crescut al globulelor roșii din sânge poate indica existența unei sângerări la nivelul intestinului, pe fondul cancerului de colon;
  • Scanarea prin computer tomograf (CT) – oferă o imagine tridimensională a interiorului intestinului și poate fi folosită pentru a estima dimensiunea tumorii;
  • Scanarea prin RMN – este utilă pentru a măsura tumora. Înainte de test, se administrează o substanță de contrast, pentru a obține o imagine mai clară;
  • Ecografia (ultrasonografie de colon) – ajută la depistarea cancerului de colon aflat în zone profunde ale pereților intestinali.

Screeningul pentru cancerul de colon

Testarea este esențială pentru persoanele care au factori de risc și reprezintă cea mai simplă și sigură modalitate de a preveni dezvoltarea bolii sau de a o detecta din stadii incipiente. Detectat din timp, cancerul de colon este vindecabil în aproape 99% dintre cazuri. După vârsta de 50 de ani, colonoscopia ar trebui să fie obligatorie.

Pentru pacienții cu un risc crescut de cancer de colon, sunt indicate:

  • Colonoscopia – la fiecare 10 ani;
  • Sigmoidoscopia (examinare minim invazivă a intestinului gros) – la fiecare 5 ani;
  • Irigografia (vizualizarea radiologică a colonului) – la fiecare 5 ani;
  • Test ADN din materii fecale – la fiecare 3 ani;
  • Determinarea sângerărilor oculte din materii fecale (FOBT) – în fiecare an;
  • Determinarea sângerărilor oculte din materii fecale prin metoda imunologică (FIT) – în fiecare an.

Test cancer colon

Care sunt stadiile cancerului de colon

Stadiile cancerului de colon au fost stabilite în funcție de trei tipuri de informații: mărimea tumorii și cât de profund a pătruns în membrana colonului, dacă și cât de mult a ajuns la ganglionii limfatici vecini și dacă și în ce măsură tumora a ajuns la ganglioni limfatici îndepărtați sau la organe precum ficatul sau plămânii. Astfel, există mai multe stadii ale cancerului de colon.

  • Stadiul 0 – cancerul este în faza incipientă. Acest stadiu poartă numele și de carcinom in situ sau carcinom intramucos. Celulele nu au avansat mai mult de stratul superficial (mucoasa) al colonului;
  • Stadiul I – cancerul s-a răspândit prin stratul superficial al pereților colonului până la submucoasă și poate ajunge și în stratul următor, în muscularis propria. Nu a ajuns încă la ganglionii limfatici din apropiere sau la alte organe;
  • Stadiul IIA – cancerul a ajuns la straturile exterioare ale colonului, însă nu a trecut prin ele. Nu a ajuns la organele din apropiere sau la ganglionii limfatici;
  • Stadiul IIB – cancerul a trecut prin pereții colonului, însă nu a ajuns la țesuturile sau organele din apropiere. Nu a ajuns la ganglionii limfatici sau la organe/țesuturi îndepărtate;
  • Stadiul IIC – cancerul a trecut prin pereții colonului și a ajuns la țesuturile sau organele din apropiere. Încă nu a ajuns la ganglionii limfatici din zonă;
  • Stadiul IIIA – cancerul a trecut prin pereții colonului și afectează și 1-3 ganglioni limfatici sau zonele cu grăsime din jurul ganglionilor limfatici fără să îi afecteze pe aceștia. O alternativă este că s-a răspândit prin pereții colonului și afectează 4-6 ganglioni limfatici apropiați;
  • Stadiul IIIB – cancerul a penetrat în profunzime pereții colonului, dar nu a ajuns la organele apropiate. Poate afecta 1-3 ganglioni limfatici apropiați sau zonele cu grăsime din apropierea ganglionilor fără a-i afecta pe aceștia. Alternativ, cancerul a ajuns la muscularis propria (zona musculară din apropierea unor organe) sau în straturile profunde ale colonului. Afectează 4-6 ganglioni limfatici;
  • Stadiul IIIC – cancerul s-a răspândit prin pereții colonului, afectând inclusiv peritoneul visceral (membrana care acoperă organele din zona abdominală), dar nu a ajuns la organe. Afectează 4-6 ganglioni limfatici. Alternativ, cancerul a trecut de straturile pereților colonului și/sau a ajuns până la peritoneul visceral; afectează șapte sau mai mulți ganglioni limfatici apropiați;
  • Stadiul IVA – cancerul a trecut de pereții colonului și afectează sau nu ganglionii limfatici din apropiere. S-a răspândit până la cel puțin un organ îndepărtat (de exemplu, ficatul sau plămânii) sau până la ganglionii limfatici mai îndepărtați, dar nu afectează peritoneul, membrana care căptușește abdomenul;
  • Stadiul IVB – cancerul a trecut de colon și afectează sau nu ganglionii limfatici apropiați. S-a răspândit la mai mult de un organ îndepărtat sau afectează ganglionii limfatici îndepărtați, însă nu și zonele îndepărtate ale peritoneului;
  • Stadiul IVC – cancerul a trecut de pereții intestinali și afectează sau nu ganglionii limfatici apropiați. S-a răspândit până la peritoneu și poate afecta sau nu organe ori ganglioni limfatici îndepărtați de colon.

Cum este tratat cancerul colorectal

Cancerul de colon este vindecabil dacă este identificat timpuriu și tratat corect. Detectat în stadii incipiente, șansele de vindecare depășesc 90%, iar pentru stadiile avansate, scade sub 50%. Cea mai frecventă opțiune de tratament este intervenția chirurgicală. Dacă este detectat timpuriu, doctorul poate recomanda o intervenție minim invazivă, precum:

Cea mai frecventă opțiune de tratament este intervenția chirurgicală. Dacă este detectat timpuriu, doctorul poate recomanda o intervenție minim invazivă, precum:

  • Îndepărtarea polipilor în timpul unei colonoscopii (polipectomie) – în cazul în care cancerul este de mici dimensiuni și bine localizat în zona unui polip, doctorul îl poate îndepărta destul de ușor în timpul colonoscopiei;
  • Îndepărtarea polipilor de mari dimensiuni prin folosirea unor instrumente speciale – se realizează tot în timpul colonoscopiei, însă poate implica îndepărtarea unei mici porțiuni a peretelui colonului;
  • Intervenția laparoscopică (operație minim invazivă) – dacă polipii nu pot fi îndepărtați în timpul unei colonoscopii, se pot înlătura laparoscopic. În timpul procedurii, chirurgul realizează câteva incizii în abdomen și introduce un mic dispozitiv prevăzut cu o cameră video, pentru a vedea colonul pe monitor. De asemenea, se pot lua probe din ganglionii limfatici, pentru a vedea dacă boala a ajuns până la ei.

În cazul în care cancerul este într-un stadiu avansat, este posibil să fie nevoie de:

  • Colectomie parțială – constă în îndepărtarea porțiunii din colon care conține celulele canceroase. Într-o astfel de intervenție se îndepărtează, inevitabil, și o mică porțiune sănătoasă din colon. Procedura este una de tip minim invaziv;
  • Intervenție pentru a crea o portiță pentru eliminarea resturilor – atunci când nu este posibilă legarea porțiunilor sănătoase din colon de rect, este nevoie ca doctorul să realizeze o mică incizie în peretele abdominal. Resturile vor fi eliminate prin colon, iar de acolo, într-o pungă colectoare, numită stomă. Procedura poate fi una temporară sau permanentă, în funcție de cât de avansat este cancerul;
  • Îndepărtarea ganglionilor limfatici – se realizează printr-o intervenție abdominală.

Atunci când cancerul de colon este într-un stadiu foarte avansat, iar starea generală de sănătate este una proastă, intervenția chirurgicală poate reduce din simptome precum sângerări, durere și blocaj intestinal.

Cancer de colon tratament

Alte forme de tratament includ radioterapia, chimioterapia, terapia biologică țintită și imunoterapia.

Radioterapia

Unele intervenții pot beneficia de radioterapia preoperatorie. Acest lucru permite desfășurarea operației fără complicații și reduce riscul de reapariție a cancerului de colon. Radioterapia este folosită ocazional și mai ales pentru a reduce din durerea asociată cancerului de colon recurent sau metastatic.

Chimioterapia

Chimioterapia poate fi recomandată înainte de intervenția chirurgicală, pentru a crește șansele de vindecare sau după refacerea postoperatorie, pe baza evaluării anatomopatologice a leziunii excizate. Folosirea chimioterapiei este decisă în funcție de stadiul cancerului și de starea generală de sănătate. Dacă intervenția chirurgicală este de preferat în stadiile timpurii, chimioterapia poate fi folosită în stadiul III, atunci când doctorii cred că tumora poate reveni, iar tratamentul are rol preventiv.

Această formă de tratament este folosită inclusiv în ultimul stadiu al cancerului de colon, atunci când boala a ajuns până la ganglioni limfatici sau la organe îndepărtate. Chimioterapia poate ajuta, în aceste cazuri, pentru a îmbunătăți calitatea și pentru a crește durata vieții. Acest tratament în sine nu poate vindeca formele metastatice de cancer de colon, însă pot dubla speranța de viață.

Efectele secundare ale chimioterapiei variază de la o persoană la alta și depind mult de medicamentele folosite. În general, medicamentele moderne sunt bine tolerate, iar efectele secundare sunt suportabile. Chimioterapia distruge acele celule care au o creștere rapidă, motiv pentru care este afectat nivelul globulelor roșii, al celor albe și al trombocitelor din sânge. Ca urmare, pot apărea efecte secundare precum anemia, oboseala fizică și o rezistență mai scăzută la infecții. De asemenea, într-o mai mică măsură, pot apărea efecte secundare precum căderea părului, afecțiuni bucale, greață, vărsături și diaree.

Terapia biologică țintită

Terapia biologică țintită se concentrează asupra blocării anumitor anomalii prezente în celulele canceroase. Prin această blocare, medicamentele pot cauza moartea celulelor bolnave. Acestea sunt combinate frecvent cu chimioterapia și sunt recomandate mai ales persoanelor care au cancer în stadii avansate.

Imunoterapia

Imunoterapia este o formă de tratament care se folosește de sistemul imunitar pentru a îndepărta celulele canceroase. În lipsa acestui tratament, sistemul imunitar nu atacă celulele canceroase (așa cum face, de exemplu, în cazul unei infecții bacteriene), deoarece acestea produc o proteină care împiedică sistemul imunitar să recunoască acumularea de celule bolnave. Prin folosirea imunoterapiei, sistemul imunitar „vede” că aceste celule sunt dăunătoare organismului și le îndepărtează.

Foarte importantă în toate cazurile de cancer de colon este urmărirea pe termen lung. Cum această formă de cancer are o recidivă crescută, se recomandă nu doar tratarea și vindecarea cancerului, ci și păstrarea în continuare a legăturii cu doctorul pentru a preveni reapariția bolii.

Cum poate fi prevenit cancerul de colon

Cea mai eficientă modalitate de prevenire a cancerului de colon este screeningul periodic în cazul pacienților care au factori de risc. Detectarea din timp a bolii nu garantează vindecarea, însă crește considerabil șansele de supraviețuire, precum și menținerea calității vieții la cote ridicate.

Totodată, activitatea fizică regulată este asociată unui risc mai mic de cancer de colon. Se crede că folosirea aspirinei ar putea scădea riscul de cancer intestinal, însă nu este recomandată luarea sa cu regularitate fără a consulta medicul. De asemenea, s-ar putea ca și combinațiile de estrogen și progesteron să scadă riscul de cancer de colon, în special în cazul femeilor la postmenopauză, însă la fel, este nevoie de un consult de specialitate. În plus, terapia de înlocuire hormonală este asociată și cu alte riscuri, astfel că decizia de a urma un astfel de tratament trebuie luată doar după o discuție cu doctorul.

Modificarea dietei poate ajuta și ea la reducerea riscului de apariție a cancerului de colon. În acest sens, sunt recomandate consumul de alimente bogate în fibre (zmeură, mere, broccoli, linte, fasole, năut, cereale integrale) și reducerea consumul de grăsimi saturate și trans (carne grasă, carne procesată, brânză integrală, unt, margarină, alimente prăjite în ulei).

În plus, menținerea unei greutăți normale contribuie la reducerea probabilității de apariție a cancerului de colon. Se recomandă cel puțin 30 de minute de activitate fizică moderată în fiecare zi. Dacă ai un stil de viață sedentar, poți începe cu 5-10 minute odată și apoi, să crești treptat durata.

Cancerul de colon este una dintre cele mai frecvente afecțiuni maligne. Pe de altă parte, reprezintă și una dintre puținele forme de cancer care pot fi prevenite. Detectarea timpurie a primelor semne ale bolii reprezintă șansa pentru vindecare într-o proporție mai mare de 90% și menținerea calității vieții. La aceasta se adaugă menținerea unui stil de viață sănătos, prin introducerea fibrelor în dieta zilnică, realizarea de activități fizice și pierderea excesului ponderal.

Sursa foto: Shutterstock

Echipa Bioclinica
Publicat de Echipa Bioclinica la data de 12/11/2020.
Ultima actualizare 12/11/2020.
Articole similare
Analize medicale  - Markeri tumorali
Analize medicale - Markeri tumorali
Analize medicale - Markeri tumorali

Markerii tumorali (antigene asociate cancerului) sunt macromolecule a căror prezență și modificări de concentrație se corelează cu existența și dezvoltarea unei ... Citește mai departe