Diaminoxidaza
Generalități
Diaminooxidaza (DAO) este o enzimă care metabolizează histamina, acţiunea sa manifestându-se în principal la nivel intestinal. Histamina este un mediator chimic, principalele sale activităţi fiziologice fiind vasodilataţia capilară, contracţia musculaturii netede şi creşterea secreţiei gastrice. Este un important neurotransmiţător cerebral şi principalul mediator al fazei precoce a hipersensibilităţii imediate.
Surse de histamină
- Celulele şi sistemele corpului uman (histamina intrinsecă). Histamina este o amină biogenă, produsă în principal din aminoacidul histidină, sub acţiunea histidin decarboxilazei (enzima prezentă în cantităţi mari în mastocite şi bazofile). În aceste celule, histidina este convertită la histamină, care va fi stocată în granule intracelulare, de unde va fi eliberată ca răspuns la diferiţi stimuli (fie ca răspuns la un traumatism sau infecţie, fie ca rezultat al unei reacţii alergice)
- Flora microbiană de la nivelul intestinului gros. O mare parte dintre bacteriile de la nivelul intestinului gros produc histi din decarboxilază, fiind capabile să convertească histidina (din proteinele care ajung în intestin) în histamină.
- Histamina din alimente (histamina extrinsecă). Histamina se găseşte de asemenea, în anumite alimente. Microorganismele capabile să transforme histidina în histamină sunt prezente ubicuitar în natură. Metodele de procesare a alimentelor care necesită fermentare microbiană vor determina o producţie relativ crescută de histamină: diverse sortimente de brânzeturi, băuturi alcoolice, oţet, legume conservate, produse de soia fermentate (cum ar fi sosul de soia), preparate de carne procesată (salam, şuncă afumată, jambon etc). Există şi alimente care conţin un nivel crescut de histamină în absenţa unui proces de fermentare microbiană (posibil în urma procesului de prelucrare): citrice, căpşuni, zmeură, roşii, caise, cireşe, prune, vinete, dovleac. Activitatea enzimatică a diaminooxidazei determină viteza de degradare a histaminei. În caz de deficienţă/ inhibiţie a diaminooxidazei, histamina nu poate fi degradată suficient de rapid şi apar simptomele intoleranţei la histamină. Un număr foarte mare de persoane prezintă tulburări gastrointestinale, migrene, iritaţii ale mucoasei nazale şi alte simptome asemănătoare alergiei după consumarea unor alimente cu conţinut crescut de histamină. Excesul de histamină din corp poate fi cauza acestor simptome.
Semnificație clinică
Determinarea concentraţiei serice a diaminooxidazei, în asociere cu determinarea activităţii diaminooxidazei, sunt markeri utili în diagnosticul diferenţial al intoleranţei la histamină şi a simptomelor asociate.
Acest test determină concentraţia diaminooxidazei în ser.
Indicații clinice
- Episoade frecvente de cefalee sau migrenă
- Edeme tisulare
- Congestia pleoapelor
- Roseaţa pielii
- Dureri ale membrelor
- Tulburări gastrointestinale
- Monitorizarea unei diete fără histamină.
Bibliografie
Referinţele metodei de lucru
Metode și materiale folosite
- SinonimeDAO
- MetodaEnzyme Immunoassay (EIA)
- Material uzualser (dop galben/roșu)
- Transport (temp. °C)2 - 8
- Stabilitatea probei9 zile la 2-8°C, 6 luni la -20°C
- Cantitate minimă1 ml
- Frecvența1/săptămână
- Observații
Înaintea recoltării se întrerupe medicaţia cu antihistaminice (1 săptămână) și terapia cu heparină (2 zile).