Feritina

Feritina este o macromoleculă alcătuită dintr-un înveliş proteic (apoferitina) şi un miez conţinând în medie aproximativ 2500 de ioni de fier (Fe3+) (feritina din ficat şi splină).

Semnificație clinică

Determinarea feritinei este o metodă potrivită pentru aprecierea metabolismului fierului. Nivelul de feritină este în general proporțional cu depozitele de fier ale organismului, fiind utilă în diagnosticul deficienței de fier. Determinarea feritinei, alături de fierul seric, saturația transferinei, capacitatea totală de legare a fierului și hemoleucogramă, este utilă în diagnosticul diferențial al anemiilor. Astfel, feritina este scăzută în anemia feriprivă, respectiv normală/crescută în anemia din bolile cronice/ talasemii.

Un nivel crescut de feritină poate fi asociat cu:

• Supraîncărcare cu fier a organismului (hemocromatoza, hemosideroza)
• Afecțiuni inflamatorii
• Afecțiuni hepatice
• Anemia megaloblastică, anemia sideroblastică, talasemie
• Afecțiuni tumorale (leucemie acută, boala Hodgkin, cancer pulmonar, hepatic, de colon, de prostată)
• Metastaze hepatice (76% din pacienţii cu metastaze hepatice au valorile feritinei peste 400 µg/L).

Referinţele metodei de lucru