Anevrismul de aortă: cauze, simptome, diagnostic și tratament

Anevrismul de aortă face parte din categoria bolilor cardiovasculare cu risc crescut de deces, în special atunci când se produce ruptura acestuia. Află din rândurile de mai jos cum se formează un anevrism aortic, unde poate fi localizat și care sunt metodele terapeutice indicate, în funcție de tipul de anevrism existent.

• Artera aortă - definiție și structură
• Ce este un anevrism de aortă
• Anevrismul de aortă - cauze și factori de risc
• Simptome anevrism de aortă
• Diagnostic
• Tratament anevrism aortic

Artera aortă - definiție și structură

Aorta este cea mai mare arteră a organismului uman, care pornește din ventriculul stâng al inimii, ajungând până în cavitatea abdominală. Rolul arterei aorte este acela de a transporta sângele oxigenat către majoritatea organelor, cu excepția plămânilor. Aorta este împărțită în două secțiuni: aorta toracică și aorta abdominală. La rândul său, artera aortă toracică este formată din trei părți componente: aorta ascendentă, arcul aortei, respectiv aorta descendentă. Aorta abdominală se continuă cu cele două artere iliace (artera iliacă stângă și artera iliacă dreaptă).

Pe cât de important este rolul aortei în organism, pe atât de periculoase pot fi bolile care afectează acest vas sanguin. Printre cele mai comune afecțiuni manifestate la nivelul arterei aorte se numără anevrismul de aortă, disecția aortică, ruptura de aortă, ateroscleroza și sindromul Marfan

Ce este un anevrism de aortă

Termenul de anevrism se referă la dilatarea nefirească a unui vas de sânge, într-o porțiune slăbită a peretelui vascular, rezultând o extindere cu aspectul unui balon. Pe măsură ce rezistența vasului sanguin scade, pericolul ca anevrismul să crească în dimensiuni și să se rupă este tot mai ridicat. Anevrismele pot apărea în mai multe zone, fiind întâlnite cel mai frecvent la nivelul arterei aorte și la nivel cerebral.

Anevrismul de aortă poate provoca apariția unor complicații incompatibile cu viața, dacă nu este tratat la timp și în mod adecvat. Spre exemplu, atunci când sângele pătrunde printre straturile peretelui arterei aorte, apare fenomenul numit disecție de aortă. Dacă toate cele trei straturi ale peretelui aortic sunt compromise, are loc ruptura de aortă, una dintre principalele cauze de deces la pacienții cu anevrism de aortă.

În funcție de porțiunea de aortă dilatată, se disting trei tipuri de anevrism aortic:

• anevrism de aortă toracică - se împarte, la rândul său, în trei subtipuri: anevrism de aortă ascendentă, anevrism de crosă aortică și anevrism de aortă descendentă;
• anevrism de aortă abdominală;
• anevrism toraco-abdominal.

Anevrismul de aortă - cauze și factori de risc

Principalul factor declanșator al anevrismului de aortă este reprezentat de slăbirea peretelui vascular. La baza acestui fenomen, stau mai multe cauze posibile:

• ateroscleroza;
• hipertensiunea arterială netratată;
• obiceiurile vicioase, așa cum este fumatul;
• traumatismele provocate de accidente sau alte cauze;
• endocardita infecțioasă;
• anomaliile genetice.

Persoanele din categoriile de risc sunt mai predispuse la a suferi un anevrism de aortă. Cel mai des, factorii ce pot declanșa sau agrava un anevrism aortic sunt:

• istoricul familial de anevrism, fie el cerebral, aortic sau de alt tip;
• vârsta - cele mai frecvente cazuri de anevrism de aortă apar la persoanele de peste 65 de ani;
• sexul - această afecțiune este mai des întâlnită în rândul bărbaților, decât printre femei;
• alte forme de anevrism în antecedente - un pacient care s-a mai confruntat în trecut cu această problemă medicală este predispus la a suferi un nou anevrism.

Simptome anevrism de aortă

Manifestările unui anevrism aortic depind, în primul rând, de localizarea acestuia, dar și de stadiul în care se află. Așadar, un pacient cu anevrism de aortă se poate confrunta cu următoarele simptome:

• în anevrismul de aortă toracică: dificultăți în respirație, durere ascuțită la nivelul pieptului, durere în partea superioară a spatelui, tulburări de deglutiție;
• în anevrismul de aortă abdominală (AAA): disconfort la nivelul abdomenului, dureri de spate sau de șold, dureri la nivelul picioarelor sau în zona inghinală.

Apariția simptomelor denotă, de regulă, un stadiu avansat al anevrismului, pericolul de rupere sau disecție fiind unul foarte ridicat. De aceea, la apariția unor astfel de manifestări, este indicat ca pacientul să se adreseze cât mai curând medicului, pentru efectuarea unor investigații amănunțite.

Diagnostic

Anevrismul de aortă ajunge să fie diagnosticat întâmplător, de cele mai multe ori, în timpul unor investigații de rutină sau atunci când pacientul se prezintă la medic cu alte probleme de sănătate. În unele situații, pacientul apelează la medicul specialist atunci când se confruntă cu unele dintre simptomele descrise anterior.

Metodele utilizate pentru diagnosticarea anevrismului de aortă sunt, în mare parte, investigații imagistice. Printre acestea, se numără:

• ecografia abdominală;
• ecografia cardiacă;
• angiografia;
• tomografia computerizată (CT);
• rezonanța magnetică nucleară (RMN).

Odată localizat, anevrismul de aortă necesită tratament de urgență, acesta putând fi de natură chirurgicală, medicamentoasă sau poate să combine cele două abordări terapeutice.

Tratament anevrism aortic

Tratarea anevrismului de aortă depinde de localizarea anevrismului, de stadiul acestuia, precum și de dimensiunile pe care le are. Anevrismele de dimensiuni mici pot necesita, în primă fază, doar tratament medicamentos și monitorizare periodică, însă, dacă se măresc și prezintă risc de ruptură, medicul specialist va recomanda intervenția chirurgicală.

În categoria anevrismelor de aortă de mici dimensiuni intră cele care nu depășesc 5 cm în diametru. Astfel, în cazul lor, medicul poate considera suficientă administrarea unui tratament medicamentos, timp în care va urmări îndeaproape evoluția anevrismului. De asemenea, medicația mai este folosită la pacienții care au o vârstă înaintată sau o stare de sănătate precară, ce nu permite efectuarea în siguranță a unei intervenții chirurgicale. Medicamentele folosite în tratamentul anevrismului de aortă fac parte din următoarele clase:

• medicamente antihipertensive - inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei, betablocante sau blocantele canalelor de calciu;
• substanțe hipocolesterolemiante - de exemplu, statinele;
• antiagregante plachetare.

Totodată, pacientului i se va recomanda să renunțe la fumat, să adopte un regim alimentar sărac în sare și grăsimi, dar și să își monitorizeze permanent tensiunea arterială.

Anevrismele de aortă care au dimensiuni mari sau prezintă risc de rupere vor fi tratate pe cale chirurgicală. Există două metode ce pot fi folosite de către medicul chirurg:

• chirurgia clasică - prezintă riscuri mai mari și necesită o recuperare îndelungată. Prin metoda clasică, medicul va înlocui porțiunea de arteră afectată cu o proteză artificială;
• chirurgia endovasculară - reprezintă o abordare mai nouă și mai puțin invazivă. Printr-o incizie de mici dimensiuni, realizată la nivel inghinal, va fi introdus și transportat un stent (endogrefă) până la porțiunea anevrismală. Acesta va facilita circulația în zona afectată și va preveni pătrunderea sângelui la nivelul peretelui vascular slăbit.

După intervenția chirurgicală, pacientului i se va recomanda administrarea de medicamente antihipertensive și antiagregante sau anticoagulante. Acest tratament, la fel ca în cazul pacienților cu anevrisme de mici dimensiuni, va fi urmat toată viața, cu monitorizare periodică a tensiunii arteriale și a nivelului de lipide din sânge.

Sursa foto: Shutterstock.com