Colesterolul: ce este, care este nivelul optim, ce ai de făcut dacă valorile sunt prea mari

Pentru a funcționa fără probleme, organismul nostru are nevoie și de colesterol, la fel cum are de vitamine, minerale, carbohidrați și alți nutrienți. Această substanță se găsește în structura anumitor hormoni, dar mai ales în compoziția membranelor celulare din țesuturile animale, contribuind astfel la formarea lor. Cu alte cuvinte, colesterolul nu este întotdeauna nociv pentru organism. Dimpotrivă, asigură o serie întreagă de procese despre care vom discuta și în acest articol. Ce avem de știut, însă, este faptul că un nivel de colesterol mărit poate duce la apariția numeroaselor boli cardiovasculare.

Ce este și ce rol are colesterolul?

Colesterolul este o substanță cu structură chimică de sterol care intră în compoziția membranelor ce înconjoară și protejează ficatul, măduva spinării, creierul și alte țesuturi. În plus, el se mai găsește și în alimente de natură vegetală, în special semințe și fructe oleaginoase sau uleiuri.

Conform studiilor, o mare parte din colesterol este sintetizat de către ficat, iar ce este în exces se depozitează în organism, pe pereții vaselor de sânge, în timp ducând la apariția diferitelor tipuri de afecțiuni. Atunci când este în valori optime, însă, colesterolul favorizează o serie întreagă de procese biochimice vitale:

• Îmbunătățește și reglează sistemul imunitar;
• Protejează celulele, favorizându-le capacitatea de a metaboliza și de a produce energie;
• Ajută la sintetizarea hormonilor sexuali, reproducători (estrogeni, testosteron);
• Protejează sistemul cardiovascular și musculatura întregului corp;
• Este responsabil pentru sinteza neurotransmițătorilor, favorizând formarea conexiunilor neuronale;
• Este vital în creșterea, dezvoltarea și cicatrizarea țesuturilor;
• Ajută la sintetizarea vitaminei D3;
• Sprijină procesul de digestie și contribuie la producerea bilei (lichidul secretat de ficat);
• Îndeplinește un rol similar antioxidanților, ajutând organismul să lupte împotriva radicalilor liberi.

Tipuri de colesterol: „colesterolul bun” vs. „colesterolul rău”

Din cauza faptului că moleculele de colesterol sunt insolubile în apă, ele sunt transportate în organism prin intermediul unor lipoproteine care, în funcție de densitate, sunt clasificate în: chilomicroni, VLDL (Very Low Density Lipoprotein), LDL (Low Density Lipoprotein), IDL (Intermediate Density Lipoprotein), HDL (High Density Lipoprotein).

Colesterolul înglobat în lipoproteinele LDL este denumit și „colesterol rău”, deoarece transportă grăsimile de la ficat spre toate celulele organismului, în special în jurul vaselor de sânge unde se depozitează, provocând ateromatoza și alte boli asociate sistemului cardiovascular. În schimb, colesterolul înglobat în HDH este numit și „colesterol bun”, pentru că împiedică procesul de formare a plăcii de aterom (depozit lipidic), transportând excesul de colesterol înapoi către ficat, unde este procesat și eliminat din organism.

Cercetările recente au adus în lumină mecanisme moleculare detaliate prin care proteina LDL se leagă de receptorii LDL de pe suprafața celulelor, facilitând astfel eliminarea colesterolului „rău” din sânge. Mutations genetice care afectează acești receptori pot reduce eficiența acestui proces, ducând la acumulări crescute de LDL și risc cardiovascular sporit. Înțelegerea acestor mecanisme deschide calea pentru terapii personalizate și tratamente mai eficiente în dislipidemii.

Ce analize se fac pentru a afla valorile colesterolului

„Colesterolul bun” și „colesterolul rău”, împreună cu trigliceridele (tot grăsimi) alcătuiesc colesterolul total, care poate fi determinat la un laborator de analize printr-un test de sânge numit și panou sau profil lipidic, care măsoară atât grăsimile, cât și lipidele. De obicei, medicul generalist este cel care recomandă acest test și tot el îl poate interpreta.

Colesterolul crescut este adesea o problemă tăcută, fără simptome evidente în stadii incipiente, motiv pentru care monitorizarea periodică devine crucială. Testarea regulată a profilului lipidic permite identificarea timpurie a dezechilibrelor și evaluarea personalizată a riscului cardiovascular, luând în considerare și alți factori precum tensiunea arterială, diabetul sau istoricul familial. Printr-o monitorizare constantă, medicii pot adapta tratamentele și recomanda schimbări de stil de viață înainte ca problemele să devină severe, reducând semnificativ riscul de infarct, accident vascular cerebral și alte afecțiuni grave.

Care este nivelul optim de colesterol în sânge

Pentru a depista nivelul colesterolului, trebuie doar să te prezinți la laboratorul de analize pentru recoltare. Este recomandat să eviți să mănânci sau să bei alte lichide în afară de apă cu 9 -12 ore înainte de efectuarea testului de sânge. Cele patru valori se măsoară în miligrame pe decilitru și se încadrează în următorii parametri:

• Colesterol total - valori bune: < 200 mg/dl, valori la limită: 200 - 239 mg/dl, peste limita normală: > 240 mg/dl;
• LDL: valori bune: < 100 mg/dl, valori la limită: 120 - 159 mg/dl, peste limita normală: > 160 mg/dl;
• HDL: valori bune: > 60 mg/dl, valori la limită: 40-50 mg/dl, peste limita optimă: < 40-50 mg/dl;
• Trigliceridele: valori bune: < 149 mg/dl, valori la limită: 150 - 199 mg/dl, peste limita optimă > 200 mg/dl.

În plus, trebuie să știi că aceste valori diferă de la adulți la copii, unde nivelul optim este mai mic cu 20-30 mg/dl. De exemplu, dacă în cazul unei persoane de 30 de ani, colesterolul total benefic poate fi de cel mult 200 mg/dl, în cazul unui copil, valoarea ideală trebuie să fie mai mică de 170 mg/dl, iar LDL < 110 mg/dl.

De asemenea, în cazul sarcinii, pentru că pot apărea dereglări în cel de-al doilea trimestru, medicii recomandă ca femeile însărcinate să mențină o valoare LDL < de 100 mg/dl și HDL > 60 mg/dl.

Conform celor mai recente ghiduri ESC/EAS 2025, țintele de LDL variază în funcție de riscul cardiovascular total al pacientului. Pentru persoanele cu risc foarte înalt (de exemplu, cu antecedente de infarct sau accident vascular cerebral), se recomandă ținte LDL sub 55 mg/dl, iar pentru cei cu risc înalt sub 70 mg/dl. Această personalizare ajută la intervenția timpurie și prevenirea complicațiilor cardiace grave.

Citește și

De ce este recomandat să facem un control medical anual?

Ce ai de făcut dacă nivelul de colesterol este mare

Dacă rezultatele analizelor spun că valoarea colesterolului total este peste 200-240 mg/dl, trebuie să știi că pot exista mai mulți factori care au influențat apariția dezechilibrului:

• Fumatul este una dintre cauzele care duc la îngroșarea vaselor de sânge și la acumularea moleculelor de colesterol pe pereții acestora. În plus, unele studii au dovedit că tutunul duce la scăderea nivelului de colesterol „bun” și la creșterea celui „rău”.
• Consumul excesiv de alcool - în una dintre cercetările publicate în 2000 de American Heart Association (AHA), specialiștii au concluzionat faptul că alcoolul are capacitatea de a crește nivelul de lipolipide cu densitate înaltă (colesterolul HDL) și de a reduce nivelul de lipolipide cu densitate mică (colesterolul LDL). Consumat în exces, alcoolul devine, astfel, nociv.
• Consumul excesiv de alimente bogate în grăsimi saturate se află în topul celor mai evidente cauze care duc la dezechilibre ce țin de nivelul colesterolului în sânge. Chiar dacă organismul are nevoie de grăsimi pentru a funcționa corect, ele trebuie consumate cu moderație și de obicei sunt recomandate cele nesaturate (Omega 3, Omega 6). Grăsimile saturate, nesănătoase sunt acele grăsimi care sunt solide la temperatura camerei, dar se topesc la căldură, de exemplu: untul, untura, margarina.
• Cauze genetice - există numeroși pacienți care au moștenit de la mamă sau tată predispoziția pentru colesterolul mărit și această tendință poartă denumirea de „hipercolesterolemie familială”.
• Obezitatea și sedentarismul - lipsa de mișcare și activitate fizică intensă, combinată cu o alimentație dezechilibrată duc la apariția depozitelor de grăsime pe pereții vaselor de sânge.
• Vârsta - din cauza faptului că, odată cu înaintarea în vârstă, procesele metabolice ale organismului încetinesc tot mai mult, nivelul colesterolului va crește. În cazul femeilor, menopauza este un alt factor care poate duce la dezechilibrarea nivelul de LDL.
• Alte afecțiuni medicale - insuficiența renală, anorexia nervoasă, hipotiroidismul, sindromul Cushing, sindromul nefrotic, alcoolismul sunt câteva dintre bolile care pot duce la creșterea nivelului de colesterol din sânge

Ce afecțiuni pot apărea și care sunt factorii de risc

Un nivel ridicat de colesterol, în special al colesterolului „rău” (LDL), poate duce la numeroase afecțiuni grave care afectează în special sistemul cardiovascular, dar și alte organe și funcții ale corpului.

Boli cardiovasculare

Colesterolul mărit contribuie la formarea plăcilor de aterom pe pereții arterelor, un proces numit ateroscleroză. Aceste plăci îngustează vasele de sânge și reduc fluxul sanguin, crescând riscul pentru:

• Boli coronariene, care se pot manifesta prin angină pectorală sau infarct miocardic.
• Accident vascular cerebral ischemic, cauzat de blocarea arterelor cerebrale.
• Insuficiență cardiacă, când inima nu mai poate pompa sângele eficient din cauza deteriorării vaselor.

Boala arterială periferică

Plăcile de colesterol pot afecta arterele periferice, în special cele ale membrelor inferioare, provocând dureri, slăbiciune musculară și dificultăți la mers.

Afecțiuni metabolice și endocrine

Colesterolul ridicat poate fi asociat sau agravat de boli precum:

• Diabetul zaharat de tip 2, care crește riscul cardiovascular.
• Hipotiroidismul, ce afectează metabolismul lipidic.
• Sindromul Cushing, prin excesul de cortizol care influențează nivelul colesterolului.

Afecțiuni renale și hepatice

Boala cronică de rinichi și disfuncțiile hepatice pot fi atât cauze, cât și consecințe ale dezechilibrelor colesterolului, contribuind la agravarea stării generale de sănătate.

Efecte asupra sistemului nervos și cognitiv

Colesterolul ridicat poate crește riscul de:

• Accident vascular cerebral ischemic și tulburări cognitive prin afectarea circulației cerebrale.
• Boala Alzheimer și alte forme de demență, prin acumularea de plăci amiloide asociate cu disfuncțiile vasculare.

Alte efecte

Colesterolul crescut poate influența sănătatea mușchilor și articulațiilor, mai ales la pacienții tratați cu statine, care pot dezvolta dureri musculare sau miopatie.

Citește și

Ateroscleroza: Ce este, cauze, complicații, diagnostic

Simptome

Chiar dacă la început, pacientul poate fi asimptomatic, când leziunile devin stenozante și fluxul sanguin este afectat, apar și durerile toracice (angina pectorală), dureri la nivelul membrelor inferioare, dureri abdominale (infarct mezenteric), infarct cerebral, amețeli, pierderi de memorie sau alte simptome care semnalează faptul că sistemul nervos (creierul) nu mai este oxigenat corespunzător.

Cum reechilibrezi valorile colesterolului

Dacă ai citit deja care sunt factorii care au condus la creșterea nivelului de colesterol, atunci știi și ce este de făcut pentru a ajunge la o valoare optimă, care să nu îți pună întreaga sănătate în pericol. În primul rând, trebuie să elimini din stilul tău de viață o mare parte din cauze: fumatul, alimentele bogate în grăsimi, alcoolul, sedentarismul, stresul și să apelezi la câteva dintre metodele pe care orice persoană le are la îndemână:

Schimbarea stilului de viață

Din fericire, atunci când colesterolul nu este mult peste limitele normale, el poate fi reglat fără tratament medicamentos, doar prin adoptarea unui stil de viață sănătos ce implică următoarele schimbări:

• Înlocuiește din alimentația ta produsele prăjite, alimentele de tip fast-food, grăsimile saturate (untul, untura, grăsimea animală), dulciurile rafinate cu legume gătite la abur, fierte sau coapte, alimente care conțin grăsimi nesaturate (avocado, carnea de pește, semințele de in măcinate);
• Înlocuiește orice tip de alcool cu ceaiurile care au efecte benefice asupra colesterolului și trigliceridelor: ceaiul roșu, ceaiul verde, hibiscusul, ceaiul de ghimbir, ceaiul de mentă;
• Consumă alimente bogate în acizi Omega-3, care reduc nivelul de LDL și cresc nivelul colesterolului HDL (colesterol bun): somon, macrou, hering, migdale și semințe de in;
• Renunță la fumat;
• Fă mai multă mișcare, în special exerciții cardio (aerobic, alergare, mers în pas alert, zumba, dans);
• Menține greutatea sub control.

Medicația

În situația în care valoarea colesterolului a depășit cu mult nivelul permis, medicul va recomanda, pe lângă adoptarea unui stil de viață mult mai sănătos, și un tratament alopat care are la bază medicamente ce fac parte din următoarele categorii: inhibitori ai absorbției de colesterol, statine, medicamente injectabile pentru colesterol.

În plus față de tratamentele clasice, noile terapii personalizate au apărut recent în practica clinică, inclusiv inhibitori ai proteinei PCSK9 și terapii genetice care pot reduce nivelul LDL cu până la 50%, cu un profil de siguranță îmbunătățit comparativ cu statinele. Aceste inovații oferă opțiuni pentru pacienții care nu tolerează medicația tradițională sau care au nevoie de o scădere mai intensă a colesterolului.

Chiar dacă un rezultat nesatisfăcător al analizelor ne poate speria, nu trebuie să uităm că el este un semnal de alarmă ce spune că-i timpul să ne îmbunătățim stilul de viață. Putem face acest lucru înainte de a ne expune riscurilor mult mai grave. Printr-o dietă sănătoasă, sport, mișcare și o atenție sporită asupra corpului tău, nivelul de colesterol din sânge poate fi adus la parametri optimi.

Sursa foto: Shutterstock