Cancer pulmonar: informații esențiale și recomandări practice pentru pacienți

Cancerul pulmonar reprezintă o problemă majoră de sănătate în România, cu o creștere alarmantă a cazurilor și o rată ridicată a mortalității. Pentru a înțelege mai bine această boală, prevenția, diagnosticul și recomandările utile în viața de zi cu zi, acest articol oferă informații clare și practice.
Cuprins articol
Ce este cancerul pulmonar?
Cancerul pulmonar este o boală malignă caracterizată prin multiplicarea necontrolată a celulelor anormale în plămâni, care formează tumori și afectează grav funcția respiratorie. Această afecțiune este una dintre cele mai frecvente și mai grave forme de cancer, cu un risc crescut de metastazare și un prognostic adesea rezervat dacă nu este diagnosticat în stadii incipiente.
Tipuri cancer pulmonar
Cancerul pulmonar este împărțit în două categorii principale, în funcție de tipul de celule implicate și de evoluția bolii:
Cancerul pulmonar non-microcelular (NSCLC – Non-Small Cell Lung Cancer)
Reprezintă aproximativ 85% dintre cazurile de cancer pulmonar și include mai multe subtipuri:
- Adenocarcinomul pulmonar – cel mai frecvent tip, apare în principal în periferia plămânilor și este asociat atât cu fumatul, cât și cu nefumatul.
- Carcinomul scuamos – apare în bronhiile mari, în centru, și este puternic legat de fumat.
- Carcinomul cu celule mari – mai rar, cu evoluție agresivă și tendință la metastazare rapidă.
Cancerul pulmonar microcelular (SCLC – Small Cell Lung Cancer)
Reprezintă aproximativ 10-15% dintre cazuri, este extrem de agresiv, cu creștere rapidă și tendință la metastazare timpurie, fiind în majoritatea cazurilor asociat cu fumatul. Recent, s-au identificat patru subtipuri moleculare (SCLC-A, SCLC-N, SCLC-P, SCLC-I), fiecare cu caracteristici genetice și răspunsuri terapeutice diferite.
Statistici relevante în România
În România, cancerul pulmonar este principala cauză de deces prin cancer, cu o rată standardizată de 75 de decese la 100.000 de locuitori, depășind media Uniunii Europene cu 8%.
Incidența cancerului pulmonar a crescut cu aproximativ 80% în ultimii cinci ani, fiind depistate anual peste 12.000 de cazuri noi, majoritatea în stadii avansate când tratamentul devine dificil. Zonele cu cele mai mari incidențe sunt regiuni industrializate și zone cu poluare semnificativă, cum ar fi județele Hunedoara și Timiș. Fumatul este responsabil pentru aproximativ 80% din cazuri, urmat de expunerea la radon și poluanții industriali.
Simptome care necesită atenție
De multe ori, boala se instalează fără semne evidente, dar este bine să observați dacă apar următoarele simptome:
- Tuse persistentă care nu se ameliorează în timp, uneori însoțită de sânge
- Senzație de lipsă de aer, respirație șuierătoare, dificultăți la respirație
- Dureri în piept, care pot iradia spre umăr sau spate
- Oboseală constantă și inexplicabilă
- Scădere în greutate fără dietă sau efort
- Infecții respiratorii frecvente, ca bronșita sau pneumonia
Oricare dintre aceste simptome necesită un consult medical pentru investigații suplimentare.
Teste esențiale pentru diagnostic și prevenție
Pentru diagnosticarea corectă se folosesc diverse teste:
- Radiografie toracică, ca metodă inițială de depistare a anomaliilor
- Tomografie computerizată (CT) cu doză redusă, recomandată pentru screeningul persoanelor cu risc crescut (fumători, cei expuși la substanțe toxice sau radon). Acest test poate detecta tumori mici, încă nedetectabile clinic
- Biopsie pulmonară, care confirmă diagnosticul prin analiza țesutului prelevat
- Testarea sputei validă pentru unele forme ale bolii
- Teste genetice și biomarkeri, utile pentru personalizarea terapiei și monitorizare
Recomandarea actuală este ca persoanele de peste 45 de ani, fumătoare sau expuse la factori de risc, să efectueze periodic screening-uri.
Pentru testele de laborator utile în diagnosticarea și monitorizarea cancerului pulmonar, Bioclinica oferă o gamă de analize relevante, inclusiv teste genetice și biomarkeri. Iată exemple specifice disponibile la Bioclinica, potrivite pentru contextul cancerului pulmonar:
- Teste genetice pentru mutații frecvente în cancerul pulmonar
- Biomarkeri tumorali
- Analize de sânge pentru evaluarea stării generale și a funcției organelor
- Teste de coagulare
- D-dimer – util în evaluarea riscului de tromboembolism, frecvent crescut la pacienții cu cancer pulmonar. D-Dimer
- Hemoleucogramă completă – pentru evaluarea stării imunitare și a eventualelor complicații. Hemoleucograma
- Biochimie hepatică și renală – pentru monitorizarea toxicității tratamentului și a funcției organelor.
- CEA (Carcinoembryonic Antigen) – utilizat pentru monitorizarea evoluției bolii și a răspunsului la tratament. Antigen carcino embrionar
- CYFRA 21-1 – marker specific pentru cancerul pulmonar cu celule non-mici. CYFRA 21-1
- SCC (Squamous Cell Carcinoma Antigen) – marker pentru carcinomul scuamos pulmonar. SCC (Squamous Cell Carcinoma)
- Test panel pentru mutații în genele EGFR, ALK, ROS1, BRAF, KRAS, MET, RET, NTRK – esențiale pentru personalizarea terapiei țintite și monitorizarea răspunsului la tratament. Mutaţiile genei EGFR (Epidermal Growth Factor Receptor)
- Test panel OncoRef Global OncoRef Global - panel 177 de gene predispoziție cancer ereditar
Recomandări practice pentru prevenție și stil de viață sănătos
- Renunțarea imediată la fumat și evitarea expunerii la fumul de țigară pasiv
- Verificarea și reducerea nivelului radonului în locuințe, mai ales în zone cu risc
- Adoptarea unei diete bogate în legume, fructe și alimente cu antioxidanți
- Practicarea regulată a exercițiilor fizice pentru întărirea sistemului imunitar și a sănătății generale
- Evitarea expunerii prelungite la poluanți industriali sau chimici
- Consult medical periodic și screening pentru persoanele din grupele de risc, inclusiv mulți fumători și cei cu antecedente familiale
Importanța diagnosticării precoce
Diagnosticul precoce este cheia pentru un tratament eficient. În România, din păcate, 80% dintre cazuri sunt descoperite în stadii avansate, ceea ce scade semnificativ rata de supraviețuire. Screeningul prin CT cu doză redusă și accesul facil la investigații pot schimba această situație. Oricine se încadrează în grupele de risc trebuie să se prezinte regulat la medic pentru evaluare și controale periodice.
Abordarea tratamentului
Tratamentul depinde de tipul și stadiul cancerului, incluzând opțiuni cum ar fi chirurgia, radioterapia, chimioterapia, terapiile țintite și imunoterapia. Alegerea terapiei potrivite se face în colaborare cu echipa medicală, în funcție de nevoile și situația fiecărui pacient.