Premiul Nobel pentru medicină 2025: cum descoperirea celulelor T reglatoare revoluționează înțelegerea sistemului imunitar
Sistemul imunitar are un rol crucial în apărarea organismului împotriva invadatorilor, însă uneori acțiunea sa poate deveni dăunătoare, atacând propriile celule și țesuturi. Descoperirea cercetătorilor Mary E. Brunkow, Fred Ramsdell și Shimon Sakaguchi, câștigători ai Premiului Nobel pentru Medicină 2025, ne ajută să înțelegem cum este prevenită această reacție autoimună prin mecanisme de toleranță imună periferică, reflectată mai ales prin activitatea celulelor T reglatoare (Tregs).
Cuprins articol
Ce înseamnă această descoperire pentru medicina modernă?
1. Gena FOXP3 – cheia dezvoltării celulelor T reglatoare
Studiile cercetătorilor au arătat că gena FOXP3 este „comutatorul” esențial pentru dezvoltarea și funcția celulelor T reglatoare. Mutatiile acestei gene sunt asociate cu boli autoimune severe, ceea ce subliniază importanța controlului imunitar la nivel genetic.
2. Impact în tratarea bolilor autoimune
Boala autoimună înseamnă că sistemul imunitar nu va mai distinge între „prieten” și „dușman” și atacă propriile celule. Descoperirea Tregs a făcut posibilă dezvoltarea de tratamente care:
- Pot regla activitatea Tregs, restabilind toleranța imună.
- Pot reduce dependența de imunosupresoare generale, cu efecte secundare mai reduse.
- Deschid calea terapiilor personalizate pentru boli precum scleroza multiplă, psoriazis, diabetul tip 1 sau artrita reumatoidă.
Artrita reumatoidă (AR)
- Prezența autoanticorpilor anti-CCP, din ce în ce mai clar legați de severitatea și agresivitatea bolii, este evaluată în contextul funcției celulelor T reglatoare. Disfuncția acestor celule poate explica declanșarea inflamației articulare cronice. Terapia viitoare va viza restabilirea echilibrului între celulele T efectoare și cele T reglatoare, reducând progresia bolii și erozivitatea articulară.
Diabetul zaharat tip 1
- În diabetul autoimun, celulele T autoreactive distrug celulele producătoare de insulină din pancreas. Descoperirea care relevă cum celulele T reglatoare suprimă acest atac duce la dezvoltarea terapiilor care să prevină evoluția diabetului.
Lupusul eritematos sistemic (LES)
- LES este o boală autoimună complexă, caracterizată prin producerea de autoanticorpi și inflamație multiorganică. Terapiile noi bazate pe celule T reglatoare încearcă să reechilibreze sistemul imunitar, prevenind recidivele și reducând necesitatea imunosupresoarelor generale, cu efecte adverse puternice. Studii experimentale recente au arătat remisiuni importante prin reprogramarea celulelor T reglatoare ineficiente la pacienți.
Scleroza multiplă (SM)
- În SM, atacurile imunologice asupra sistemului nervos central sunt legate de dereglarea celulelor T autoreactive. Datele sugerează că stimularea celulelor T reglatoare poate bloca progresia bolii, oferind noi opțiuni terapeutice care să protejeze neuronii și să reducă severitatea simptomelor.
Impactul general asupra tratamentelor autoimune
- Înainte, tratamentele erau non-specifice, cu imunosupresoare care afectau întregul sistem imunitar, cu risc crescut de infecții și efecte secundare majore.
- Noile terapii cu celule T reglatoare permit o „resetare” a sistemului imunitar, țintind exact dereglarea fără a slăbi apărarea organismului.
- Terapia cu celule CAR-T adaptată pentru boli autoimune testează în prezent utilizarea celulelor T reglatoare proiectate să reducă inflamația în mod precis și sigur.
Astfel, înțelegerea și aplicarea descoperirilor despre celulele T reglatoare promit să transforme modul în care diagnosticul și tratamentul bolilor autoimune sunt realizate, cu un impact semnificativ asupra calității vieții pacienților.
3. Noi direcții în transplantologie și cancer
- Celulele T reglatoare pot fi stimulate pentru a reduce respingerea organelor transplantate.
- În oncologie, ele pot fi țintite pentru a permite sistemului imunitar să lupte mai eficient contra tumorilor care folosesc mecanismele Tregs pentru a „scăpa” de distrugere.
4. Progrese recente în cercetare și terapii
Studiile din ultimii ani au început să testeze terapii bazate pe celule T reglatoare. Există deja protocoale pentru:
- Terapia celulară adoptivă: culturi de Tregs cultivate și reintroduse la pacienți pentru a modula răspunsul imun.
- Medicamente care activează sau inhibă funcția acestor celule, cu rezultate promițătoare în trialuri clinice.
Ce ar trebui să știe pacienții despre celulele T reglatoare ?
- Această descoperire este baza unor terapii viitoare care vor fi mai precise și mai eficiente, cu mai puține efecte adverse.
- Sistemul imunitar este foarte complex și echilibrul lui este esențial pentru sănătatea întregului organism.
- Menținerea unui mod de viață sănătos și respectarea tratamentelor medicale actuale rămân cruciale până la implementarea pe scară largă a noilor terapii.
Cum ne afectează pe termen scurt și lung?
Pe termen scurt, informația sporește capacitatea medicilor de a diagnostica corect și timpurii afecțiunile autoimune și de a alege tratamente mai bine adaptate. Pe termen lung, se așteaptă ca aceste terapii să revoluționeze medicina în multe domenii, reducând povara bolilor cronice autoimune și crescând calitatea vieții a milioane de oameni.
Informații suplimentare pentru pacienți
- Există resurse și grupuri de sprijin dedicate persoanelor cu boli autoimune, unde se pot afla ultimele noutăți legate de astfel de terapii.
- Controalele medicale recurente și testarea markerilor imunitari pot ajuta la monitorizarea bolilor autoimune.
- Cercetările continuă și implică colaborări internaționale pentru a pune în practică noile descoperiri cât mai repede.
Concluzie: o revoluție în imunologie și tratamente
Premiul Nobel 2025 simbolizează progresul major în înțelegerea modului în care sistemul imunitar evită atacul propriilor celule și deschide noi orizonturi pentru tratamente, care vor schimba viața pacienților cu boli autoimune, cancer și a celor care necesită transplanturi.
