Insomnia: cauze, simptome, metode de combatere

Somnul este un fenomen fiziologic vital, iar tulburările de somn au un impact negativ semnificativ asupra stării de sănătate. Evaluarea somnului se realizează atât cantitativ, cât și calitativ. Componenta cantitativă implică determinarea duratei somnului, în timp ce componenta calitativă este evaluată subiectiv şi se exprimă prin profunzimea somnului şi sentimentul de odihnă la trezire. Dificultăţile de adormire şi de menţinere a somnului afectează 15- 35% din populaţia adultă. Calitatea slabă a somnului s-a asociat cu o serie de afecţiuni, fiind cunoscută legătura dintre tulburările de somn, factorii de risc cardiovasculari, sindromul metabolic şi morbiditatea cardiovasculară.

Insomnia a devenit o problemă de sănătate publică. Aceasta este cel mai frecvent tip de tulburare de somn întaânită și este definită ca fiind incapacitatea realizării somnului din scurtării semnificative a duratei acestuia sau deteriorării calității lui.

Tulburările de somn au un impact negativ din ce în ce mai serios asupra productivității la locul de muncă și a calității vieții. Tot mai multe persoane sunt implicate în accidente (casnice, rutiere, la locul de muncă) cu leziuni, din cauza oboselii provocate de lipsa somnului.

Insomnia poate exista ca simptom, atunci când apare sporadic și pe o perioadă scurtă sau poate fi ca boală, atunci când durata persistenței este de peste 3 luni. Deși foarte multe persoane întâmpină dificultăți să adoarmă sau să-și păstreze starea de somn până dimineața, chiar și atunci când au condiții bune, foarte puține dintre acestea apelează la un specialist pentru a determina cauzele tulburărilor lor și pentru a primi un tratament adecvat.

Etapele somnului

Somnul se desfăşoară pe parcursul a 5 etape. Prima etapă, în care somnul este foarte uşor, iar trezirea foarte rapidă. În această etapă, se pierde tonusul muscular, ceea ce poate cauza spasme (tresăriri) şi totodată, se face tranziţia de la starea de veghe la cea de somn. Poate dura între 5 şi 10 minute, fiind, de altfel, cea mai scurtă etapă.

A doua etapă, cea în care temperatura corpului şi activitatea musculară încep să scadă, ritmul inimii încetineşte, iar conştientizarea referitoare la mediul extern dispare. Aceasta ocupă aproximativ 45%-55% din somnul total al unui adult.

Etapa cu numărul trei reprezintă începutul somnului adânc. Trezirea este dificilă, iar dacă se întâmplă, poate apărea confuzia pentru câteva minute. Totodată în această etapă pot apărea spaimele nocturne, somnambulismul, parasomniile.

Etapa a patra, asemănătoare cu cea anterioară, este caracterizată prin somn adânc, iar în această etapă se produce reîncărcarea cu energie fizică şi mentală. Fără suficient somn în această etapă, organismul nu se poate reface

Etapa a cincea, reprezentată de somnul REM (mişcări rapide ale ochilor), este etapa caracterizată de apariţia viselor, mişcările rapide ale ochilor, ritmul accelerat al respiraţiei şi activitatea sporită a creierului. Este denumită etapa somnului paradoxal, deoarece în timp ce creierul şi alte organe ale corpului prezintă o activitate crescută, muşchii devin tot mai relaxaţi. După trezire, în această etapă, reluarea somnului se face direct în somnul REM.

Factori

Somnul poate fi influențat de o varietate de factori, pornind de la predispoziții genetice, până la afecțiuni, anumite medicamente și stil de viață. Insomnia se datorează unei combinații complexe ce implică factorii de mai sus, iar identificarea și gestionarea zonelor de influență este esențială pentru a o combate.

Factori biologici și genetici

• Vârsta: riscul de insomnie crește pe măsură ce îmbătrânești.
• Istoricul familial: pot exista predispoziții genetice care să îți influențeze calitatea somnului.
• Sexul: femeile sunt mai predispuse spre a dezvolta insomnie.
• Schimbările hormonale din timpul ciclului menstrual, sarcina, sau menopauza.

Condiții medicale

• Condiții cronice precum artrita, fibromialgia, migrenele.
• Astmul, afecțiunile cardiovasculare, hipertensiunea, afecțiunile tiroidei, bolile renale.
• Tulburările neurologice precum boala Parkinson, Alzheimer.
• Boala de reflux gastroesofagian (BRGE).
• Tulburări de somn precum apneea, boala Willis Ekbom (sindromul picioarelor neliniștite).
• Depresia, anxietatea, afecțiunea bipolară, sindromul post-traumatic

Stilul de viață și factorii de mediu

• Un program de somn haotic, dezorganizat.
• Munca în ture, sindromul jet lag sau alte schimbări în ritmul circadian.
• Un mediu de somn inconfortabil (zgomot, lumină, temperatură).
• Consumul de cafea în a doua parte a zilei.
• Alcoolul și nicotina.
• Lipsa unui regim regulat de exerciții.
• Mesele prea apropiate de ora de somn.
• Utilizarea dispozitivelor înainte de somn.

Medicamente

• Anumite antidepresive 
• Pastile care conțin cafeină
• Medicamente pentru presiunea arterială
• Medicamente pentru astm

Cauze

• igiena inadecvată a somnului (stres, consum de cafea, alimentație nesănătoasă, activități fizice suprasolicitante, disconfortul dormitorului)
• orice condiție durereoasă
• leziuni ale sistemului nervos central
• afecțiuni psihiatrice (anxietate, depresie, psihoze, demență, tulburare de stes posttraumatic)
• afecțiuni ale sistemului respirator (boala pulmonară obstructivă cronică – BPOC, astmul bronșic)
• sindromul picioarelor neliniștite
• patologii endocrine/metabolice
• boli infecțioase
• afecțiuni ale aparatului cardiovascular (ischemia cardiacă)
• patologii digestive (refluxul gastro-esofagian, ulcerul gastro-duodenal)
• neoplazii cu diferite localizări

Semne și simptome

Debutul insomniei este brusc, în cursul unei perioade stresante și persistă după rezolvarea cauzei inițiale. Este mai frecventă la femei, persoane în vârstă și se asociază în multe cazuri cu depresia, anxietatea sau alte tulburări psihice.

Insomnia se caracterizează prin:

• dificultatea de a adormi/a rămâne adormit sau o calitate scăzută a somnului
• afectează calitatea vieții pacientului (fatigabilitate în timpul zilei)
• apare minim de 3 ori pe săptămână, timp de mai mult de o lună

Simptomele insomniei:

• Lipsa somnului
• Dificultate de a adormi
• Somn agitat
• Treziri nocturne frecvente
• Oboseală permanentă
• Dificultăți de concentrare
• Stări de irascibilitate
• Anxietate, depresie
• Letargie
• Migrene
• Probleme de memorie
• Creștere în greutate
• Probleme gastrointestinale

Diagnostic

Diagnosticul se bazează pe câteva elemente esențiale: istoricul detaliat al somnului, istoricul medical, jurnal de somn, chestionare specifice. Pe lângă aceastea se mai adaugă actigrafia, care poate ajută în stabilirea obiectivă a orarului de somn, și polisomnografia, care se efectuează de obicei dacă sunt alte tulburări de somn asociate sau cauza insomniei este o altă afecțiune medicală.

Tratament

Tratamentul insomniei este deosebit de important pentru creșterea calității vieții pacientului. Revenirea la somnul fiziologic se face progresiv, acest proces fiind de lungă durată.

Igiena somnului

Cele mai multe persoane care suferă de insomnie au căpătat în decursul vieţii deprinderi greşite privind adormirea și este nevoie de adoptarea unor noi oboceiuri benefice.

• creşteţi expunerea la lumină ziua
• faceţi mişcare dimineaţa sau după-amiaza, nu înainte de culcare
• creaţi un mediu confortabil de dormit (cameră aerisită, liniştită, pat confortabil, asternut curat, temperatură agreabilă)
• stabiliţi un orar fix de adormire şi de trezire, chiar şi în vacanţe sau în weekend
• stabiliţi o activitate relaxantă înainte de culcare
• evitați consumul de băuturi alcoolice, cafea sau alte stimulente înainte de culcare
• evitați mesele încărcate sau consumul de lichide în exces cu 3 ore înainte de culcare

Tratamentul non-farmacologic

Pe lângă măsurile de igienă a somnului, tratamentul non farmacologic al insomniilor cuprinde și ședințe de psihoterapie și terapii alternative (acupunctură, homeopatia, aromaterapia, tratamente naturiste). Pentru ca tratamentul medicamentos al insomniilor să aibă rezultate pentru o lungă perioadă de timp, este benefică efectuarea unor ședinte psihoterapia cognitiv-comportamentală, autohipnoză, tehnici de relaxare și respirație profundă.

Pentru tulburări de somn care nu se îmbunătăţesc prin ameliorarea condiţiilor de igienă a somnului, este necesar consultul medical.

Tratamentul medicamentos

Se utilizează mai multe clase de medicamente precum: - benzodiazepinele (diazepam, nitrazepam) - compuși non-benzodiazepinici (zolpidem, zopiclonum) - antidepresivele. Se recomandă ca utilizarea medicației hipnotice (de inducere a somnului) să se facă cu mare prudență și pe o periodă scurtă de timp.