Fibromul uterin: cauze, simptome, tratament

Fibromul uterin este o tumoră benignă, care afectează aproximativ 70-80% dintre femei și constă în îngroșarea peretelui uterin. De regulă, este descoperit la controlul ginecologic de rutină. În unele cazuri, însă, simptomele determină consultul medical. Cum boala poate crește riscul de infertilitate, tratarea timpurie este ideală. Citind în continuare, poți afla care sunt primele simptome ale fibromului uterin, ce complicații pot apărea, precum și cum este diagnosticat.

Care sunt cauzele fibromului uterin

Nu se știe cu certitudine care este cauza apariției fibromului uterin, însă doctorii cred că are legătură cu următorii factori:

• Schimbările genetice care duc la anomalii la nivelul mușchilor uterini;
• Hormonii. Cei doi hormoni feminini, estrogenul și progesteronul, care pregătesc pereții uterini pentru sarcină în fiecare lună, pot crește riscul de apariție a fibromului uterin. Mai mult, fibromul conține mai mulți receptori de estrogen și progesteron decât pereții uterini normali. Ca o urmare a reducerii producției hormonale după menopauză, se reduc riscul de apariție a fibromului, precum și dimensiunile sale (atunci când apare);
• Alți factori de creștere. Anumiți compuși care susțin sănătatea, așa cum este, de exemplu, insulina, pot reprezenta un factor în dezvoltarea fibromului uterin;
• Matricea extracelulară este cea care permite aderența dintre celule similar mortarului dintre cărămizi. Acest material este mai dens în cazul persoanelor cu fibrom uterin;
• Ereditatea. Dacă mama sau sora are fibrom uterin, există un risc mai mare să dezvolți și tu această afecțiune;
• Alți factori. Obezitatea, menstruația la o vârstă fragedă (mai puțin de 10 ani), deficitul de vitamina D, o dietă bogată în carne roșie și redusă în legume, fructe și lactate, consumul de alcool, în special, de bere.

Care sunt simptomele fibromului uterin

Doctorii spun că fibromul uterin se dezvoltă pornind de la o celulă stem din pereții musculari ai uterului. Diviziunea repetată a celulei creează, la un moment dat, o masă fermă cu aspect cauciucat.

Creșterile se pot forma mai repede sau mai încet, pot avea dimensiuni diferite sau, din contră, pot păstra aceeași mărime. Unele fibroame trec prin faze de creștere, după care își reduc dimensiunea de la sine. Ca dimensiuni, pot varia între câțiva microni și 20-30 cm.

Printre simptomele fibromului uterin se află:

• Sângerarea - pot exista menstre mai lungi, abundente sau sângerări continue. În timp, această sângerare poate duce la deficit de fier și, ulterior, la anemie. Apariția spontană a sângerării poate duce la anemie acută;
• Senzația de presiune pelvină - apare mai ales în cazul fibroamelor de mari dimensiuni. În special, fibroamele care se dezvoltă spre abdomen (în sus) pot crea disconfort;
• Senzația de balonare sau constipatie;
• Durerea pelvină - în cazul fibroamelor de dimensiuni moderate, 3-4 cm, pot apărea dureri abdominale spontane sau în urma contactului sexual, mai ales dacă fibromul se află în partea inferioară a uterului. Pentru fibroamele de dimensiuni mai mari, durerea poate fi intensă;
• Senzația de a merge la toaletă - apare pe fondul presiunii exercitate de fibromul uterin asupra vezicii urinare;
• Durerile de spate sau lombare.

Citește și

Cum să scapi de constipație

Care sunt complicațiile asociate fibromului uterin

De regulă, fibromul uterin nu este periculos. Totuși, poate cauza disconfort și complicații precum:

• Reducerea numărului de globule roșii (anemie);
• Oboseală;
• Sângerări abundente - în cazuri foarte rare, este nevoie de o transfuzie;
• Infecții urinare;
• Dureri severe.

De câte tipuri este fibromul uterin

Fibromul uterin se poate dezvolta în zone diferite ale uterului, din interiorul cavității uterine până la peretele uterin, exteriorul uterului, în zona ligamentelor care susțin uterul și în apropierea colului uterin. În funcție de locația sa, fibromul uterin poate fi de mai multe tipuri:

• Fibromul submucos - se dezvoltă în cavitatea interioară a uterului, iar simptomele includ sângerări abundente în timpul menstruației, un risc mai mare de infertilitate și dificultăți în menținerea sarcinii;
• Fibromul intramural - se află pe grosimea pereților uterului și este cea mai răspândită formă. Se manifestă prin presiune abdominală și durere pelvină, sângerări abundente în timpul menstruației, probleme urinare sau digestive, dureri de spate și un risc mai mare de infertilitate și avort;
• Fibromul subseros - se dezvoltă pe exteriorul uterului și poate crea probleme urinare sau ale rectului. Dacă fibromul subseros este legat de uter printr-un cordon vascularizat, poartă numele de fibrom subseros pediculat. Atunci când acest cordon se răsucește, poate provoca dureri abdominale severe;
• Fibromul intraligamentar (cervical) - apare foarte rar și se dezvoltă în zona ligamentelor care susțin uterul sau la nivelul colului uterin.

Fibromul uterin și problemele de fertilitate

În general, femeile care au fibrom uterin pot rămâne însărcinate. Totuși, există cazuri în care fibromul crește riscul de fertilitate, însă acest lucru depinde și de poziționarea sa. Un fibrom situat în cavitatea uterină sau care o bombează poate cauza infertilitate. Pe de altă parte, fibroamele situate în afara uterului sau poziționate spre exterior nu influențează fertilitatea decât dacă au dimensiuni mai mari de 10-15 cm. La femeile mai în vârstă, prezența unui număr mai mare de fibroame poate duce la infertilitate.

De ce ar putea fibromul uterin să afecteze fertilitatea femeilor? Acest lucru poate fi explicat de mai multe lucruri:

• Schimbările apărute la nivelul colului uterin pot afecta cantitatea de spermă care poate ajunge în uter;
• Schimbările apărute la forma uterului pot interfera cu mișcările spermei sau ale embrionului, odată format;
• Tubii falopieni pot fi blocați de fibromul uterin;
• Fibromul poate afecta grosimea mucoasei cavității uterine;
• Fluxul de sânge spre cavitatea uterină poate fi afectat. Drept urmare, se reduce capacitatea embrionului de a se atașa de pereții uterului, pentru a se dezvolta.

Cum este diagnosticat fibromul uterin

Stabilirea diagnosticului de fibrom uterin este pus pe baza examenului ginecologic, a istoricului simptomelor și ciclului menstrual și a investigațiilor recomandate de medicul specialist. Printre posibilele întrebări pe care ți le va pune doctorul se află:

• Cât de des apar simptomele?
• De când au început?
• Cât de severă este durerea?
• Ai menstre mai lungi sau abundente?
• Este ceva care îmbunătățește sau înrăutățește simptomele?
• Ai rude apropiate (mamă sau soră) care au sau au avut fibrom uterin?

Uneori, simptomele sunt absente, astfel că fibromul este descoperit în timpul unui control de rutină. Doctorul poate observa anumite anomalii ale formei uterului și îți poate indica o serie de analize:

• Ecografia - folosește unde pentru a forma o imagine a uterului. Testul este folosit pentru a confirma prezența fibromului uterin și pentru a vedea dimensiunile fibroamelor. Pentru această analiză, doctorul mișcă un aparat peste abdomen sau introduce un dispozitiv minuscul în vagin;
• Teste de sânge - dacă există anomalii ale menstrelor, doctorul poate recomanda o serie de teste pentru analiza compoziției sângelui. Un număr redus al globulelor roșii confirmă prezența anemiei. Este posibil să fie nevoie și de alte teste de sânge, pentru a exclude existența unor afecțiuni ale sângelui sau a unor probleme tiroidiene;
• RMN - testele imagistice oferă mai multe detalii privind poziția și mărimea fibromului. Un astfel de test este indicat mai ales femeilor care au uterul de dimensiuni mari sau se apropie de menopauză;
• Histerosonografie - constă în folosirea unei soluții saline pentru a extinde cavitatea uterină. Acest lucru permite doctorului să aibă o imagine detaliată asupra fibromului submucos și pereților uterului. Este recomandat mai ales în cazul femeilor care doresc să rămână gravide sau au menstre abundente;
• Histerosalpingografie - se folosește o soluție specială pentru a „aprinde” uterul și tubii falopieni pentru analizele imagistice. Este recomandată dacă există un risc mai mare de infertilitate. De asemenea, testul poate fi folosit pentru a determina dacă tubii falopieni sunt deschiși sau blocați, așa cum se poate întâmpla în cazul fibromului submucos;
• Histeroscopie - implică introducerea unui telescop minuscul și iluminat prin colul uterin până la uter. Ulterior, doctorul injectează o soluție salină, pentru a extinde cavitatea uterină. Acest lucru îi permite să examineze pereții uterului și deschiderea tubilor falopieni;
• Alte investigații - de exemplu, pentru confirmarea absenței cancerului uterin, poate fi nevoie de testul Papanicolau, biopsia mucoasei uterine, markeri tumorali etc.

Cum se tratează fibromul uterin

Există mai multe opțiuni de tratament, în funcție de tipul de fibrom uterin și de simptome. Pentru femeile care nu au simptome sau au unele ușoare, așteptarea poate fi cea mai bună soluție. În general, dacă nu apar simptome, fibromul se retrage de la sine. Dacă intervine durerea, este indicat să mergi la un consult ginecologic.

Tratamentul medicamentos

• Atunci când apare durerea, balonarea și alte simptome specifice fibromului, prima măsură este administrarea de medicamente. Acestea nu elimină fibromul, dar îi poate reduce dimensiunile și calmează simptomele. Pe lista medicamentelor recomandate în fibromul uterin se află:
• Hormoni agoniști de gonadotropină - aceste medicamente blochează producția de estrogen și progesteron și pun organismul într-o falsă menopauză. Menstruația încetează, fibromul își reduce dimensiunea, iar anemia se ameliorează. Printre medicamentele de acest tip se află leuprolidul, goserelinul sau triptorelinul. Sunt recomandate pe termen scurt, cel mult 3-6 luni, deoarece pot cauza probleme osoase. Principalul efect secundar este transpirația excesivă;
• Sterilet cu eliberare de progesteron - ajută la reducerea sângerării excesive. Nu reduce dimensiunile fibromul și nu le elimină. Folosirea sa previne sarcina;
• Acid tranexamic - este un medicament non-hormonal, care este recomandat pentru a calma menstrele abundente și se ia doar în acele zile;
• Contraceptive orale - ajută la reducerea menstrelor abundente, dar nu reduc dimensiunile fibromului uterin;
• Medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (ibuprofen, naproxen etc.) - sunt eficiente în reducerea durerii, dar nu au efect asupra menstrelor abundente sau dimensiunii fibromului;
• Vitamine și fier - mai ales dacă ai menstre abundente și anemie.

Proceduri minim invazive

Unele proceduri medicale pot distruge fibromul uterin fără a-l îndepărta prin chirurgie. Printre aceste proceduri se află următoarele:

• Embolizarea arterială uterină - doctorul injectează o serie de agenți embolici în arterele care ajung la uter. Astfel, sângele nu mai ajunge la fibrom, iar acesta își reduce dimensiunile și moare. Pot apărea complicații dacă fluxul de sânge spre ovare sau alte organe din apropiere este compromis;
• Ablație prin radiofrecvență - în timpul acestei proceduri, se folosește radiofrecvența, pentru a distruge fibromul uterin și a reduce dimensiunile vaselor de sânge care ajung la acesta. Pentru această intervenție, doctorul realizează două incizii de mici dimensiuni în abdomen și introduce un instrument prevăzut cu o cameră video, laparoscop, pentru a vedea fibromul. După localizare, se introduc mai multe ace minuscule în fibrom, care îl încălzesc la temperaturi ridicate. Astfel, fibromul își schimbă textura, trecând de la aspectul cauciucat specific la moliciunea unor jeleuri. În următoarele 3-12 luni, fibromul își reduce dimensiunile, iar simptomele se îmbunătățesc. Recuperarea este destul de rapidă. Poți reveni la activitățile obișnuite în 5-7 zile de la intervenție;
• Miomectomie robotică sau laparoscopică - dacă există mai puține fibroame, se poate folosi o intervenție de acest tip. Miomectomia constă în introducerea unor instrumente subțiri, printre care și unul prevăzut cu o cameră video, prin abdomen, pentru a îndepărta fibromul. Dacă este vorba de fibroame de mari dimensiuni, acestea se pot înlătura prin realizarea unor incizii care le „sparg” în bucăți mai mici. Doctorul vizualizează interiorul uterului pe un monitor. Intervenția robotizată permite observarea uterului în format 3D și oferă mai multă precizie;
• Miomectomie histeroscopică - este recomandată dacă fibromul este submucos. Îndepărtarea fibromului se realizează prin introducerea unor instrumente prin vagin și colul uterin până la uter;
• Ablație endometrială - constă în introducerea unui instrument special în uter, care va încălzi cu microunde sau energie electrică mucoasa uterină, pentru a distruge o parte din aceasta. Este recomandată pentru a calma menstrele abundente.

Intervenții chirurgicale

Realizarea unei intervenții chirurgicale este recomandată mai ales atunci când alte opțiuni de tratament nu au dat rezultate. Dintre opțiunile disponibile, există miomectomia abdominală și histerectomia.

• Miomectomia abdominală - este de preferat dacă există mai multe fibroame, iar acestea sunt de mari dimensiuni. Intervenția presupune realizarea unor incizii în abdomen și îndepărtarea fibroamelor. Pot rămâne cicatrici, iar operația poate crește riscul de infertilitate;
• Histerectomia - constă în îndepărtarea uterului și este singura modalitate permanentă de a scăpa de fibromul uterin. Dacă apelezi la histerectomie, nu vei mai putea avea copii.

Ce trebuie să știi despre fibromul uterin în sarcină

Dacă ai fibrom, este recomandat să mergi mai des la consult, pentru a te asigura că acesta nu crește. Aproximativ 2-12% dintre gravide au fibrom uterin și, dacă ajunge să crească, acest lucru se întâmplă, de cele mai multe ori, în primele 12 săptămâni de sarcină. În general, durerea este principalul indiciu al fibromului în sarcină.

De asemenea, există un risc mai mare de complicații, însă doar în cazul fibroamelor de mari dimensiuni. Aceste complicații pot include:

• Restricția creșterii fetale - fibroamele de mari dimensiuni pot preveni creșterea completă a fătului, pe fondul spațiului mic rămas liber în uter;
• Probleme ale placentei - se poate ca placenta să se desprindă de peretele uterin. Drept urmare, este redus fluxul de sânge cu oxigen și substanțe nutritive;
• Naștere prematură - durerea apărută din cauza fibromului uterin poate duce la contracții care ar putea cauza nașterea prematură;
• Naștere prin cezariană - se estimează că femeile cu fibrom uterin au un risc de șase ori mai mare de a necesita cezariană;
• O poziție anormală a fătului - din cauza modificării formei uterului, fătul s-ar putea să nu fie așezat propice pentru nașterea vaginală;
• Pierderea sarcinii - există un risc de două ori mai mare de avort în cazul femeilor cu fibrom uterin.

Creșterea fibromului în timpul sarcinii poate fi influențată de o producție mai mare de estrogen. Totuși, în unele cazuri, fibromul își micșorează dimensiunile în timpul sarcinii.

În general, fibromul uterin nu este îndepărtat în timpul sarcinii. Eliminarea sa pe cale chirurgicală ar putea afecta dezvoltarea fătului. Pe de altă parte, fibromul este eliminat în cazuri rare și doar atunci când acesta se află în afara uterului (fibromul pedunculat), unde este accesibil fără a afecta sarcina.

Pentru a ține sub control durerea, sunt recomandate acetaminofen (paracetamol) sau antiinflamatoare precum ibuprofen, însă doar până la începutul celui de-al treilea trimestru. Astfel de medicamente pot afecta sarcina, motiv pentru care nu este indicat să le iei fără o discuție cu medicul ginecolog.

De cele mai multe ori, fibromul uterin nu evoluează într-o problemă gravă de sănătate. Important este să te adresezi doctorului de la primele simptome (menstre abundente, durere intensă etc.) și să menții un stil de viață sănătos. În general, fibromul are un impact redus asupra fertilității și sarcinii. Problemele apar mai ales atunci când există mai multe fibroame care sunt de mari dimensiuni și se află poziționate în cavitatea uterină. Dacă ai deja fibrom uterin, vorbește cu doctorul înainte de a concepe un copil, pentru a ști cu certitudine dacă există riscul apariției unor complicații.

Sursa foto: Shutterstock