Anticorpi anti Brucella spp. IgG

Generalități

Brucella reprezintă o familie de bacterii gram negative, aerobe, capsulate, care determină bruceloză, o antropozoonoză larg răspândită, în special în regiunea mediteraneană.

Trei specii de Brucella sunt implicate în producerea bolii la oameni: Brucella melitensis, Brucella suis și Brucella abortus.

Bruceloza este transmisă pe cale cutanată (în special la crescătorii de animale) și pe cale digestivă, prin consumul de alimente contaminate (lapte sau derivate din lapte contaminat insuficient preparate termic).

Perioadă de incubație

Perioada de incubație poate varia între 14 si 21 de zile. Primele simptome de boală se manifestă prin febră (cu caracter ondulant) însoțită de frisoane și stare generală alterată. La acestea se pot asocia diverse manifestări neurologice, osteoarticulare, genitale (uneori cu caracter septicemic), endocardită.

Evoluția bolii

În forma acută a bolii are loc o producție inițială de anticorpi de tip IgM, urmați la scurt timp de anticorpii de tip IgG. Anticorpii de tip IgG pot să nu prezinte un nivel detectabil în cazul probelor recoltate într-un stadiu precoce al infecției. În aceste cazuri, se recomandă determinarea anticorpilor de tip IgM sau repetarea recoltării dupa 14-21 de zile, pentru a determina seroconversia.

Forma cronică de bruceloză poate cauza abcese osoase, cerebrale, splenice, hepatice sau renale.

Semnificație clinică

Anticorpii de tip IgG pot să scadă după tratament, totuși un nivel crescut de anticorpi poate fi întâlnit și în lipsa bolii active. În forma cronică de boală există o prevalență a anticorpilor de tip IgG, cu un nivel scăzut sau nedetectabil al IgM.

Determinările IgG la nou-nascuți trebuie interpretate cu precauție, datorită transferului pasiv de IgG matern de la mama la făt înaintea nașterii. Anticorpii de tip IgM sunt un indicator mai util al infecției în cazul copiilor cu vârsta sub 6 luni.

Bibliografie

Referinţele metodei de lucru