Anticorpi anti transglutaminaza tisulară (tTG) IgG
Generalități
Ac. anti transglutaminaza tisulară sunt consideraţi markeri serologici pentru boala celiacă, enteropatie datorată intoleranţei la gluten (prezent în grâu, secară, orz), care afectează persoanele predispuse genetic. Predispoziţia genetică este asociată unor markeri HLA specifici. Majoritatea pacienţilor cu boală celiacă (90-95%) prezintă heterodimerul DQ2 (codificat de alela DQA105 şi DQB102), restul pacienţilor prezintă heterodimerul DQ8 (codificat de alela DQA103:01 şi DQB103:02). În cadrul unui studiu efectuat asupra bolii celiace, doar 0,7% dintre pacienţi nu au prezentat HLA DQ2 şi/sau DQ8. Totuşi, aproximativ 20% din populaţia normală este HLA DQ2 şi/sau DQ8 pozitivă.
Boala celiacă se datorează unui proces inflamator mediat imun (secundar consumului de grâu, secară sau orz) care apare mai ales la nivelul mucoasei intestinului subţire, cu atrofia vilozităţilor intestinale.
Manifestări clinice
Datorate inflamaţiei gastrointestinale includ:
- dureri abdominale
- malabsorbţie
- diaree
- constipaţie
Manifestările extraintestinale
- tulburări de creştere
- pubertate întârziată
- deficit de fier
- osteoporoza
- astenie
- stomatita aftoasă recurentă
- hipoplazia smaltului dentar
- dermatita herpetiformă
Pacienţii cu boala celiacă pot prezenta şi manifestări neuropsihiatrice: ataxie, neuropatie periferică. Peptidele de gliadina (derivate din glutenul din dietă) şi autoantigenul transglutaminaza tisulară (tTG) joacă rolul principal în patogeneza bolii celiace. Din punct de vedere serologic, boala celiacă este asociată cu o varietate de anticorpi: ac. anti transglutaminaza tisulara, ac. anti gliadina deamidata, ac. anti endomisium. Deşi în boală celiacă predomină anticorpii de tip IgA, pot fi prezenţi şi anticorpii de tip IgG, mai ales la persoanele cu deficienţă de IgA.
Ac. anti transglutaminaza tisulara IgA reprezintă testul de prima intenţie, în cazul suspiciunii de boala celiacă.
În cazul persoanelor cu deficienta primară sau secundară de IgA, se recomandă determinarea anticorpilor de tip IgG. Se recomandă confirmarea prin biopsie a rezultatelor serologice pozitive. Aproximativ 10% dintre pacienţii cu boala celiacă sunt seronegativi. În cazul acestora, dacă suspiciunea de boala celiacă persistă, se recomandă determinarea HLA DQ2 / DQ8 , respectiv biopsia.
Indicații clinice
- Evaluarea pacienților cu suspiciune de boală celiacă
- Test screening pentru dermatita herpetiformă, în asociere cu anticorpii anti endomisium
- Monitorizarea aderenței la terapia fără gluten la pacienții cu boală celiacă și dermatită herpetiformă (titrul de anticorpi scade de obicei sub limita de detecție, dupa aproximativ 12 luni de la începerea terapiei fără gluten)
Bibliografie
Referinţele metode de lucru
Metode și materiale folosite
- MetodaEnzyme Immunoassay (EIA)
- Material uzualser
- Transport (temp. °C)2 - 8
- Stabilitatea probei5 zile la 2-8°C, < 6 luni la -20°C
- Cantitate minimă1 ml
- Frecvențazilnic