Complexe imune circulante
Generalități
Complexele imune circulante (CIC) sunt agregate antigen – anticorp de mărime variabilă, care se formează ca răspuns al sistemului imun faţă de prezenţa unui antigen recunoscut ca fiind străin (non-self). În mod normal, CIC sunt eliminate rapid din circulaţie de către macrofage. În anumite afecţiuni, eliminarea CIC este deficitară, cu depunerea acestora la nivelul endoteliului vascular, cu producerea unor leziuni datorate mai ales activării sistemului complementului. În procesul de eliminare a complexelor imune circulante intervin 2 factori: sistemul complementului şi receptorii CR1 eritrocitari. Sistemul complement face parte din sistemul de apărare nespecifică a organismului. Poate fi activat prin două căi: calea clasică (sub acţiunea complexelor imune) şi calea alternativă (nu necesită prezenţa anticorpilor, fiind activată de componente străine, cum ar fi microorganismele).
Prin activarea proteinelor din calea clasică a complementului (C1, C2, C3, C4) are loc solubilizarea complexelor imune, iar receptorii CR1 eritrocitari asigură transportul acestora către celulele fagocitare. Capacitatea de eliminare a CIC, respectiv gradul de patogenitate, sunt influenţate de tipul, dimensiunea şi concentraţia antigenelor şi anticorpilor care formează complexele imune. Antigenele implicate pot fi de două tipuri: exogene (microorganisme, toxine, alergeni) şi endogene (ADN, factorul reumatoid, enzime sau proteine circulante). Persistența CIC poate fi datorată unui deficit al componentelor C2 sau C4 ale sistemului complementului (frecvent întâlnit în lupusul eritematos sistemic) sau unei scăderi a densităţii receptorilor CR1 eritrocitari (lupus eritematos sistemic, poliartrita reumatoidă, anumite afecţiuni hematologice etc.).
Afecţiuni asociate cu prezenţa CIC
- afecţiuni de natura infecţioasă ( endocardita bacteriană subacuta, mononucleoza infecţioasă, hepatita virală B, tripanosomiaza etc.)
- afecţiuni autoimune (lupus eritematos sistemic, poliartrita reumatoida, tiroidita, crioglobulinemie, ciroza biliară)
- boala serică
- limfom Hodgkin, leucemii
- glomerulonefrita proliferativă difuză
Această analiză prezintă o specificitate scăzută, pentru stabilirea diagnosticului fiind necesară efectuarea unor teste suplimentare.
Bibliografie
Guide des analyses specialisees, 5th Edition, Laboratoire Pasteur Cerba
Metode și materiale folosite
- SinonimeCIC
- MetodaEnzyme Immunoassay
- Material uzualser
- Transport (temp. °C)2 - 8
- Stabilitatea probei7 zile la 2-8°C, > 7 zile la -20°C
- Cantitate minimă1 ml
- Frecvența1/săptămână
- Observații
Rezultat în 7 zile lucrătoare.