Cum poate fi recunoscută dermatita seboreică (DS)?

Generalități

Dermatita seboreică (DS) este o afecțiune inflamatorie cronică ce afectează mai frecvent fața și scalpul. DS apare atât la adulți cât și la copii, cu afectare preponderentă a sexului masculin. Etiologia bolii nu este pe deplin înțeleasă, însă există câțiva factori implicați în dezvoltarea dermatitei seboreice. Aspectul histopatologic al dermatitei seboreice este similar cu cel al psoriazisului, iar uneori doar timpul clarifică exact tipul afecțiunii.

Tratamentul trebuie să fie non-agresiv, iar majoritatea pacienților răspund la tratamentul topic care constă în: șampoane, creme, loțiuni antifungice, dermatocorticoizi cu potență joasă sau medie, geluri cu metronidazol. Terapia sistemică este rezervată cazurilor severe și constă în administrarea orală de antifungice.

Dermatita seboreică și mătreața

Se întâmplă adesea să confundăm dermatita seboreică și mătreața. Dermatita seboreică este în esență o formă mai gravă de mătreață și are simptome foarte asemănătoare: coji, mâncărime, roșeață, scalp uscat, inflamare.

Dermatita seboreică are tendința să fie mult mai gravă. Sunt unii factori care o individualizează:

• Coji mai multe
• Zone roșii, inflamate pe scalp
• Cruste alb-gălbui - acestea au tendința de a fi mai uleioase decât cojile de mătreață

Tipuri

Dermatita seboreică (DS) este o dermatoză cu evoluție cronică care apare în zonele seboreice la persoane cu teren predispus. Afectează în special adultul, având incidența maximă între 18 și 40 ani, dar se întâlnește și la nou-născut.

Dermatita seboreică la adult

Dermatita seboreică a adultului se prezintă sub forma unor placarde eritematoase, bine delimitate, uneori pruriginoase, acoperite de scuame grase alb-gălbui, de grosime variată. Leziunile se localizează în regiunile bogate în glande sebacee:

• la nivelul scalpului poate debuta sub forma unei descuamări furfuracee difuze (mătreață sau Pitiriazis capitis) care evoluează în timp spre aspectul tipic de plăci eritemato-scuamoase ce se extind și dincolo de lizieră, pe frunte, retro și periauricular, precum și în conductul auditiv, complicându-se cu otita externă. De asemenea, leziunile se pot extinde latero-cervical
• la nivelul feței ocupă zona medială a sprâncenelor și regiunea intersprâncenoasă (glabela), șanțurile nazogeniene și bărbia, precum și marginea liberă a pleoapelor (blefarita seboreică).
• la nivelul toracelui, interscapular și mai ales presternal. Mai pot fi afectate pliurile de flexie, în special cele axilare și inghinale. De asemenea, la nivelul glandului pot apărea leziuni abia perceptibile sub forma unui eritem discret însoțit de o descuamare fină, ce trec frecvent neobservate.

Dermatita seboreică la nou-născut

Apare în primele 3 luni de viață la nivelul extremității cefalice, în regiunea parietală și a fontanelei anterioare, în părțile mediane ale feței, precum și la nivelul pliurilor mari. Evoluția este lentă, favorabilă, cu resorbție spontană în 1 - 2 luni. Extensia și generalizarea leziunilor realizează o complicașie severă - eritrodermia descuamativă Leiner Moussous.

Factori favorizanți și simptome

Dermatita seboreică se manifestă prin episoade intercalate cu perioade de remisie completă sau relativă. Anotimpurile și stresul pot interfera în ritmul puseurilor inflamatorii. Intensificarea manifestărilor clinice în perioada iernii este obișnuită. Simptomele pot varia, dar cel mai adesea simptomele sunt: mâncărime (prurit) sau o senzație de arsură.

Se consideră că seboreea reprezintă un factor predispozant important, aflată sub influența hormonilor androgeni și probabil determinate genetic.

Terenul seboreic este susceptibil la diferiți agenți externi și anumite afecțiuni:

• Malassezia furfur/Pityrosporum ovale (levură lipofilă, saprofită, cu rol important în producerea și întreținerea DS prin mecanism imunologic și proinflamator),
• agenți microbieni,
• factori alimentari (deficit de zinc, deficit de vitamina B, regim hipercaloric, alcoolism cronic),
• infecția HIV,
• cantitatea de sebum
• stres,
• umiditate crescută,
• oboseală.
• afecțiuni interne: pancreatită, obezitate
• afecțiuni neurologice: sindroame extrapiramidale, psihoze organice

Diagnostic

DS este o afecțiune cronică, aceasta se ține sub control, nu se vindecă. În cazul în care roșeața este asociată cu scuame, cere sfatul medicului dermatolog pentru a stabili diagnosticul și pentru a ști dacă este vorba de o dermatită seboreică, despre psoriazis sau despre o altă afecțiune.

Diagnosticul diferențial se face cu:

• psoriazis (uneori doar timpul clarifică tipul afecțiunii),
• dermatită de contact,
• otomicoză (când leziunile sunt intraauriculare),
• dermatită atopică
• pitiriazis rozat (atunci când leziunile sunt extinse),
• sindrom Sézary și erupție postmedicamentoasă

Tratament

În cele mai multe cazuri, abordarea terapeutică a medicului este de a prescrie tratamente adecvate, care sunt cel mai adesea antifungice. Pacientul cu dermatită seboreică ar trebui să utilizeze produse non-iritante și să înțeleagă caracterul cronic și recurent, prin urmare, să accepte necesitatea unui tratament de întreținere pe perioade lungi de timp, chia ani.

Antimicoticele sunt sub formă de șampoane și creme pentru față. În unele cazuri, poate fi utilizat, de asemenea, și litiul sub formă de gel. Ar trebui evitată utilizarea pe față a produselor care conțin cortizon pentru că acesta oferă o calmare rapidă, dar accentuează sensibilitatea pielii și are un efect negativ pe termen mediu.

DS este o afecțiune cronică ce necesită tratament îndelungat. Acesta trebuie adaptat în funcție de intensitate, extensia și localizarea leziunilor și de răspunsul acestora la tratamentele anterioare.

În formele de debut, în care mătreața domină tabloul clinic, sunt indicate șampoane cu acțiune asupra Pityrosporum ovale - ketoconazol, zinc pirition, sulfură de seleniu, gudroane.

În formele acute, cu plăci eritematoscuamoase la nivelul pielii capului, feței și trunchiului, se adaugă asocieri de topice antiseboreice, antifungice, dermatocorticoizi și antibacteriene.

Stil de viață

Dermatita seboreică nu este o afecțiune contagioasă. Pacienții trebuie să fie conștienți de faptul că dermatita seboreică este o afecțiune cronică care probabil va recidiva chiar și după un tratament de succes. Prevenirea constă în primul rând în limitarea factorilor declanșatori, cum ar fi zgârierea care menține plăcile și aplicarea produselor iritante sau neadecvate.

În general, apar ameliorări datorită soarelui și băilor în mare. Sportul, alimentația echilibrată și psihoterapia pot avea un efect favorabil pentru controlul episoadelor.

Cosmeticele, produsele de hairstyling și de spălare a părului nepotrivite, prea agresive, vopselele, decoloranții, toate produc o agresiune asupra scalpului și provoacă o descuamare a pielii.

Stresul emțional este incriminat în producerea și agravarea bolii, de aceea se recomandă evitarea stărilor conflictuale și a emoțiilor negative.

Igiena

Alege produse de igienă blânde cu pielea, ce oferă o înaltă toleranță: fără parfum, fără conservanți, fără agenți tensioactivi. Usucă față cu precauție, fără a freca.