Cancerul de col uterin: cauze, diagnostic și prevenție

Cancerul de col uterin este una dintre principalele cauze de mortalitate în rândul femeilor. În 2020, se estimează că 604 000 femei au fost diagnosticate cu cancer de col uterin la nivel mondial și aproximativ 342 000 de femei au murit din cauza acestei boli. 

În România, infecțiile cu HPV (principala cauză care poate duce la cancerul de col uterin) sunt foarte răspândite. Statisticile arată că apar peste 3300 de cazuri de cancer de col uterin și 1700 de decese înregistrate în 2022. Incidența este de 2,5 ori mai mare decât media europeană, iar rata mortalității este de aproape 4 ori mai mare. Din fericire însă, cancerul de col uterin poate fi prevenit și diagnosticat la timp. Află, din acest articol, cum.

Ce este cancerul de col uterin?

Cancerul de col uterin, denumit și cancer cervical, reprezintă creșterea anormală a celulelor din mucoasa colului uterin. Majoritate covârșitoare a cazurilor de cancer cervical (aproximativ 99%) sunt cauzate de infecţia cu virusul papiloma uman (HPV). Prin urmare, testarea HPV recurentă este extrem de importantă pentru sănătatea ta, atât pentru prevenție cât și pentru depistarea în stadii incipiente. De asemenea, testarea Papanicolau te poate ajuta să diagnostichezi la timp diverse anomalii sau/și leziuni ale celulelor din colul uterin. 

Ce este virusul papiloma uman (HPV)?

Virusul papiloma uman (HPV) reprezintă o infecție cu transmitere sexuală ce poate afecta pielea, aria genitală și gâtul. Aproape toate persoanele active sexual vor fi infectate la un punct de-a lungul vieții, însă vor rămâne asimptomatice. În cele mai multe cazuri, sistemul imunitar va îndepărta HPV-ul din corp, însă tulpinile HPV cu risc ridicat pot cauza creșteri anormale ale celulelor, rezultând în cancer cervical.  

În prezent, se cunosc aproximativ 200 de tulpini de HPV, dintre care 15 sunt tulpini cu risc ridicat (16, 18, 31, 33, 35, 39, 45, 51, 52, 56, 58, 59, 68 , 73 si 82), trei cu risc ridicat probabil (26, 53 si 66) și 12 cu risc scazut (6, 11, 40, 42, 43, 44, 54, 61, 70, 72, 81 si CP6108). Tulpinile 16 și 18 cauzează mai mult de 70% din cancerele de col uterin.

Factori de risc

Factorii de risc care favorizează apariția cancerului cervical includ:

• Prezența virusului HPV.
• Fumatul, deoarece acesta prelungește perioada infecțiilor cu HPV, scăzând șansele ca acestea să dispară.
• Un număr crescut de parteneri sexuali.
• Începerea activității sexuale prea devreme, ceea ce duce la o expunere mai ridicată la virusul HPV.
• Alte infecții sau boli sexuale care vulnerabilizează starea de sănătate. 
• Un sistem imunitar slăbit, care nu poate lupta împotriva unor infecții noi.

Cum se poate preveni cancerul de col uterin

Deși nu există o metodă de prevenție infailibilă, există câteva măsuri pe care le poți lua pentru a te asigura că reduci riscurile la minimum. Ca de exemplu:

1. Discută cu doctorul tău despre vaccinul HPV. În 2023 existau 6 vaccinuri HPV recunoscute mondial, toate fiind eficiente în protecția împotriva tipurilor de HPV 16 și 18. La data publicării acestui articol, în februarie 2024, în România se derulează o campanie de vaccinare gratuită pentru fetele cu vârsta între 11 și 18 ani, dar și pentru băieți cu aceeași vârstă. Vorbește cu medicul tău de familie despre importanța prevenirii infecției cu HPV, atât pentru tine, cât și pentru copilul tău. 
2. Efectuează testele de rutină HPV sau Papanicolau. Acestea pot detecta condițiile pre-canceroase și te pot ajuta în monitorizarea, prevenirea și tratarea cancerului cervical. Recomandarea generală este ca femeile cu vârsta între 21 și 29 de ani să facă cel puțin o dată la 3 ani un examen Papanicolau. Femeile între 30 și 65 de ani ar trebui să facă un examen la fiecare 3 ani, alături de un examen HPV la fiecare 5 ani. Bineînțeles, recomandările personalizate din partea medicului, în funcție de istoricul tău medical, sunt cele pe care ar trebui să le urmezi. 
3. Protejează-te în timpul activității sexuale pentru a evita bolile cu transmitere sexuale. Folosește prezervative și limitează numărul de parteneri sexuali.
4. Nu fuma sau lasă-te de fumat. 

Simptome cancer cervical

De cele mai multe ori, aflat în stadii incipiente, cancerul de col uterin nu are simptome evidente. De aceea este extrem de important să efectuezi testele de rutină. În același timp, e important să îți monitorizezi și starea fizică și să fii atentă la simptome precum:

• Sângerări în afara perioadei de menstruație sau după contactul sexual
• Scurgeri vaginale mai abundente decât în mod normal și cu un miros neplăcut
• Dureri în zona lombară, a picioarelor sau a pelvisului
• Pierdere inexplicabilă în greutate, oboseală, pierderea apetitului
• Disconfort vaginal
• Picioare umflate

Metode de diagnostic

Pentru a preveni cancerul de col uterin, este recomandat ca femeile să se testeze recurent pentru a identifica dacă au sau sunt expuse riscului de apariție a unor leziuni pre-canceroase. Testarea presupune atât efectuarea analizelor ce depistează prezența tulpinilor de HPV, cât și a celor care despistează cresterea anormală a celulelor cervicale (Papanicolau). 

HPV și Papanicolau: care este diferența?

Testul Babeş-Papanicolau este cel mai cunoscut test care depistează anomalii și leziuni la nivelul celulelor cervicale. Testul HPV confirmă sau infirmă prezenţa Virusului Papilloma-Uman (HPV) în celulele de la nivelul cervixului sau colului uterin, indicând dacă sunt prezente tulpini cu risc crescut. 

Recomandările generale încurajează femeile cu vârsta între 21 și 29 de ani să efectueze un test Babeș-Papanicolau cel puțin o dată la 3 ani, în timp ce femeile cu vârste între 30 și 65 de ani ar trebui să facă un examen Babeș-Papanicolau la 3 ani, împreună cu un test HPV la 5 ani. 

Test HPV - genotipare: semnificație rezultate

Rezultatele testului HPV pot fi pozitive sau negative, un rezultat pozitiv indicând faptul că pacienta are tulpini de HPV cu risc ridicat.  

În cazul unui rezultat negativ, specialiștii recomandă să refaci testul la un interval relevant pentru starea ta de sănătate. În cazul unui rezultat pozitiv, medicul tău îți va da toate detaliile despre următorii pași, în funcție de istoricul tău medical și specificul cazului. 

Testul Papanicolau: semnificație rezultate

În cazul testului Papanicolau, rezultatele pot fi normale sau pot indica inflamații sau/și anomalii, sau pot fi nesatisfăcătoare.

Rezultatele normale (sau negative) indică faptul că nu au fost depistate celule cervicale anormale și nici leziuni intraepiteliale sau maligne. 

Rezultatele nesatisfăcătoare pot apărea în cazul în care proba prelevată fie nu a avut destule celule pentru analiză, fie a avut prea multe celule grupate sau ascunse de sânge și mucus. În acest caz, este posibil ca medicul tău ginecolog să îți recomande să refaci testul la un interval de minim 2-3 luni între recoltări. 

Rezultatele anormale (sau pozitive) indică faptul că anumite celule cervicale au un aspect diferit față de celulele normale. Este important de reținut faptul că un rezultat în afara limitelor normale nu înseamnă că ai cancer cervical. În urma unui rezultat anormal, medicul tău îți va recomanda investigații suplimentare ce pot include monitorizare, teste sau tratamente. 

Testul HPV mRNA: ce este și când se efectuează?

În cazul în care apar anomalii sau anormalități în urma testelor HPV sau Pap, testul HPV mRNA îți poate oferi mai multă claritate asupra diagnosticului. Ține minte că un rezultat anormal la testul HPV sau Pap nu înseamnă neapărat prezența cancerului.

Pentru apariția cancerului, existența unui tip de HPV cu risc ridicat nu este îndeajuns. În schimb, atunci când particulele acestui virus încep să-și integreze ADN-ul cu ADN-ul celulei gazdă, pot apărea două oncoproteine E6 și E7. Aceste oncoproteine sunt cele care favorizează apariția cancerului prin degradarea proteinelor care sunt responsabile cu suprimarea tumorilor. Oncoproteinele E6 și E7 inițiază și activarea necontrolată a ciclului celular, declanșând procesul de carcinogeneză.  

Prin urmare, detectarea nivelului de expresie al oncoproteinelor E6 și E7 este considerată una dintre cele mai bune modalități de a diagnostica un potențial cancer de col uterin. 

Testul HPV mRNA este un test de amplificare a acizilor nucleici pentru detecția calitativă in vitro a ARN mesager viral (mRNA) pentru proteinele E6 și E7 din 14 tipuri de papilomavirus uman (HPV) cu risc crescut (16/18/31/33/35/39/45/51/52/56/ 58/59/66/68). 

Alte investigații suplimentare

În funcție de rezultatele testelor Pap, HPV, sau HPV mRNA și de istoricul tău medical, doctorul tău îți poate recomanda o serie de investigații suplimentare sau căi de acțiune:

• Refacerea testului HPV sau Pap în 1 -  3 ani
• CINtec Plus
• Colposcopie sau/și biopsie
• Tratament

Scopul biopsiei este să se identifice eventualele neoplazii intraepiteliale cervicale (CIN), adică celule anormale, și gradul acestora. CIN este în mod obișnuit cauzată de infecțiile cu HPV, în special de tipurile de HPV cu risc ridicat, cum ar fi tulpinile 16 și 18.

Leziunile CIN1 - denumite, de asemenea, leziuni intraepiteliale scuamoase de grad scăzut - reprezintă corelații morfologice ale infecțiilor cu HPV. Acestea sunt minore și de obicei dispar pe cont propriu. 

Leziunile CIN2 - denumite și leziuni moderate, pot fi tratate prin îndepărtarea celulelor anormale. 

Leziunile CIN3 – denumite și leziuni intraepiteliale scuamoase de grad înalt - sunt corelații ale infecțiilor pre-canceroase. Acestea ar trebui tratate imediat.

Tratamentul cancerului de col uterin

În general, tratamentele pentru infecțiile pre-canceroase sunt rapide și nedureroase. În urma colonoscopiei și a inspecției vizuale a cervixului, se poate recurge la:

Ablație termică la cald care presupune utilizarea unui aparat încălzit cu scopul de a arde celulele pre-canceroase.

Ablație termică la rece (crioterapia) ce presupune utilizarea unui aparat pentru a îngheța celulele pre-canceroase.

În funcție de cât de avansată este infecția pre-canceroasă, medicul tău poate recurge la mai multe opțiuni pentru îndepărtarea celulelor. Dacă cancerul de col uterin se află într-un stadiu mai avansat, atunci va fi nevoie de începerea unui tratament mai complex, ce poate implica diverse proceduri de radioterapie și chirurgie.