Boala gură-mână-picior la copii: simptome, transmitere, diagnostic și prevenție

Boala gură-mână-picior este o infecție virală contagioasă, întâlnită mai ales la copiii mici, care se poate răspândi cu ușurință în colectivități, precum creșele și grădinițele. Denumirea bolii vine de la zonele în care apar cel mai frecvent leziunile caracteristice: în cavitatea bucală, pe mâini și pe picioare, în special pe palme și tălpi. În cele mai multe cazuri, boala are o evoluție ușoară și se vindecă fără complicații, însă simptomele pot crea un disconfort important pentru copil. Leziunile dureroase care apar în cavitatea bucală pot îngreuna consumul de alimente și lichide, crescând riscul de deshidratare. Află cum să recunoști simptomele bolii gură-mână-picior, cum se transmite, când este necesar să mergi cu copilul la medic și ce analize pot fi recomandate pentru diagnostic.

Ce este boala gură-mână-picior?

Boala gură-mână-picior este o infecție virală provocată de virusuri din familia enterovirusurilor. Una dintre cele mai frecvente cauze este Coxsackievirus A16, însă boala poate fi determinată și de alte virusuri Coxsackie sau de alte tipuri de enterovirusuri.

Infecția afectează în special copiii mici și se manifestă prin apariția unor leziuni în cavitatea bucală și a unei erupții localizate frecvent la nivelul mâinilor și picioarelor, de unde provine și denumirea bolii. Deși numele poate crea confuzie, boala gură-mână-picior nu are nicio legătură cu febra aftoasă, o afecțiune virală care apare la animale.

Cine poate face boala gură-mână-picior?

Boala gură-mână-picior poate apărea la orice vârstă, însă este întâlnită cel mai frecvent la sugari și la copiii cu vârsta sub 5 ani. Copiii mai mari, adolescenții și adulții se pot infecta, de asemenea, iar uneori infecția poate evolua cu simptome ușoare sau chiar fără manifestări evidente. Boala se răspândește ușor în colectivitățile de copii, precum creșele și grădinițele, din cauza contactului apropiat și frecvent dintre aceștia. Infecțiile pot apărea în orice perioadă a anului, însă sunt mai frecvente în timpul verii și la începutul toamnei.

Cum se transmite boala gură-mână-picior?

Boala gură-mână-picior este foarte contagioasă și se poate transmite cu ușurință de la o persoană la alta. Virusurile care provoacă infecția se pot găsi în secrețiile nazale și din gât, salivă, lichidul din vezicule și materiile fecale ale persoanei infectate.

Transmiterea se poate produce prin:

• contact direct cu o persoană infectată;
• picături respiratorii eliminate prin tuse, strănut sau vorbire;
• contact cu saliva sau secrețiile nazale;
• contact cu lichidul din vezicule;
• contact cu materiile fecale, de exemplu în timpul schimbării scutecelor;
• atingerea jucăriilor, obiectelor sau suprafețelor contaminate și apoi a gurii, nasului sau ochilor.

Persoana infectată este, de obicei, cel mai contagioasă în prima săptămână de boală. Virusul poate rămâne însă în organism și poate continua să fie eliminat, în special prin materiile fecale, timp de mai multe zile sau săptămâni după dispariția simptomelor. Din acest motiv, respectarea regulilor de igienă rămâne importantă și după vindecare.

Care sunt primele simptome?

Boala gură-mână-picior debutează, de obicei, cu simptome generale care pot fi ușor confundate cu cele ale unei alte infecții virale. Manifestările caracteristice la nivelul gurii, mâinilor și picioarelor apar, de regulă, ulterior. Primele simptome pot include:

• febră;
• durere în gât;
• stare generală de rău;
• oboseală și iritabilitate, mai ales la copiii mici;
• scăderea apetitului

Pe măsură ce infecția evoluează, pot apărea leziuni dureroase sau vezicule în cavitatea bucală, inclusiv pe limbă și pe interiorul obrajilor. Din cauza durerii, copilul poate refuza alimentele sau lichidele. Ulterior, poate apărea și erupția caracteristică pe palme și tălpi, sub forma unor pete roșii, uneori însoțite de vezicule. Leziunile se pot extinde și la nivelul brațelor, picioarelor sau feselor.

Cum arată erupția în boala gură-mână-picior?

Erupția este una dintre manifestările caracteristice ale bolii gură-mână-picior. Aceasta apare, de obicei, la câteva zile după debutul febrei și al celorlalte simptome și poate avea un aspect diferit de la un copil la altul.

Leziunile apar cel mai frecvent:

• pe palme și degete;
• pe tălpi și degetele de la picioare;
• în jurul gurii;
• pe fese;
• uneori, pe brațe și picioare.

Erupția poate debuta sub forma unor pete roșii, plate sau ușor proeminente, care se pot transforma în mici vezicule cu lichid. În cavitatea bucală pot apărea vezicule care se sparg și formează leziuni dureroase, ceea ce poate îngreuna alimentația și consumul de lichide. Localizarea și aspectul leziunilor sunt elemente importante pe care medicul le ia în considerare pentru recunoașterea bolii, alături de celelalte simptome și de istoricul pacientului.

Cât durează boala gură-mână-picior?

După infectare, simptomele nu apar imediat. Perioada de incubație este, în general, de aproximativ 3-7 zile, timp în care virusul se multiplică în organism înainte de apariția primelor manifestări.

În majoritatea cazurilor, boala are o evoluție ușoară și se vindecă spontan. Forma acută durează, de obicei, aproximativ 10-14 zile, iar simptomele se ameliorează treptat în această perioadă. Febra și starea generală de rău tind să dispară primele, în timp ce leziunile din cavitatea bucală și erupția de pe piele pot avea nevoie de mai mult timp pentru a se vindeca complet.

Cum este diagnosticată boala gură-mână-picior?

Diagnosticul bolii gură-mână-picior este, în majoritatea cazurilor, clinic. Mai exact, medicul evaluează simptomele, vârsta pacientului și aspectul și localizarea leziunilor, în special cele din cavitatea bucală, de pe palme și tălpi. De cele mai multe ori, aspectul caracteristic al bolii este suficient pentru stabilirea diagnosticului și nu sunt necesare analize de laborator pentru fiecare caz. Medicul poate recomanda însă investigații suplimentare atunci când simptomele sunt atipice, evoluția este severă, apar complicații sau este necesară identificarea virusului care a provocat infecția. În aceste situații, testele de laborator pot contribui la identificarea enterovirusurilor implicate și la diferențierea bolii de alte infecții care pot avea manifestări asemănătoare.

Ce analize pot fi recomandate?

În funcție de situația clinică, pot fi recomandate următoarele analize medicale:

• Anticorpi anti virus Coxsackie A (serotipuri A7, A9, A16, A24) IgM pot indica un răspuns imun asociat unei infecții recente cu virusurile Coxsackie A testate;
• Anticorpi anti virus Coxsackie A (serotipuri A7, A9, A16, A24) IgG evidențiază anticorpi care pot persista după contactul cu virusul și trebuie interpretați în context clinic;
• Anticorpi anti enterovirusuri IgM pot fi utili pentru evidențierea unui răspuns imun asociat unei infecții recente cu enterovirusuri;
• Anticorpi anti enterovirusuri IgG pot indica un contact anterior cu enterovirusurile;
• Hemoleucograma Proteina C reactivă sunt investigații nespecifice pe care medicul le poate recomanda pentru evaluarea generală a pacientului și a răspunsului inflamator.

Rezultatele acestor analize nu trebuie interpretate izolat și nu confirmă automat boala gură-mână-picior. Alegerea investigațiilor și interpretarea lor se fac de către medic, în funcție de simptome, momentul apariției acestora și evoluția pacientului.

Cu ce alte afecțiuni poate fi confundată?

Febra, erupția cutanată și leziunile din cavitatea bucală pot apărea și în alte afecțiuni, motiv pentru care boala gură-mână-picior poate fi uneori dificil de recunoscut, mai ales atunci când manifestările nu sunt tipice. Printre afecțiunile cu simptome asemănătoare se numără:

• varicela, care poate provoca febră și o erupție cu vezicule, distribuită însă diferit pe corp;
• herpangina, o infecție produsă tot de enterovirusuri, caracterizată în special prin febră și leziuni dureroase localizate în partea posterioară a cavității bucale;
• infecțiile cu virusul herpes simplex, care pot determina vezicule și leziuni dureroase la nivelul gurii;
• stomatita aftoasă, caracterizată prin apariția unor ulcerații dureroase în cavitatea bucală, fără erupția tipică de pe mâini și picioare.

Diferențierea se face pe baza aspectului și distribuției leziunilor, a simptomelor asociate și a evoluției bolii. Atunci când manifestările sunt neobișnuite sau diagnosticul nu este clar, medicul poate recomanda investigații suplimentare.

Când trebuie să mergi cu copilul la medic?

Este recomandat să mergi cu copilul la medic încă de la apariția primelor simptome care pot sugera boala gură-mână-picior. Febra, leziunile din cavitatea bucală sau apariția unei erupții pe mâini și picioare trebuie evaluate medical pentru stabilirea diagnosticului și diferențierea de alte afecțiuni cu manifestări asemănătoare.

Evaluarea medicală devine cu atât mai importantă dacă observi că:

• cel mic refuză să bea lichide din cauza leziunilor dureroase din gură;
• apar semne de deshidratare, precum urinări mai rare, gură uscată, lipsa lacrimilor sau somnolență neobișnuită;
• febra persistă sau este ridicată;
• simptomele se agravează în loc să se amelioreze;
• copilul este foarte somnolent, greu de trezit sau are o stare generală alterată;
• apar dureri severe de cap, rigiditatea cefei, confuzie, convulsii sau alte manifestări neurologice.

În cazul simptomelor severe, al semnelor de deshidratare importantă sau al manifestărilor neurologice, este necesară evaluarea medicală de urgență.

Ce complicații poate provoca boala?

În majoritatea cazurilor, boala gură-mână-picior are o evoluție ușoară și se vindecă fără complicații. Cea mai frecventă problemă este deshidratarea, deoarece leziunile dureroase din cavitatea bucală pot determina copilul să refuze alimentele și, mai ales, lichidele. Mai rar, anumite enterovirusuri pot determina complicații neurologice, precum:

• meningita virală, care reprezintă inflamarea membranelor ce înconjoară creierul și măduva spinării;
• encefalita, o inflamație a țesutului cerebral, care poate avea manifestări severe.

În cazul în care medicul suspectează o infecție a sistemului nervos central provocată de enterovirusuri, poate fi recomandată analiza ARN Enterovirus în lichid cefalorahidian, prin RT-PCR. Aceasta permite detectarea materialului genetic viral și se efectuează numai în context medical, la indicația medicului.

Apariția unor simptome precum durerea severă de cap, rigiditatea cefei, somnolența neobișnuită, confuzia sau convulsiile necesită prezentarea de urgență la medic.

Cum se tratează boala gură-mână-picior?

Nu există un tratament antiviral specific pentru forma obișnuită a bolii gură-mână-picior. În majoritatea cazurilor, infecția se vindecă de la sine, iar tratamentul urmărește ameliorarea simptomelor și prevenirea deshidratării. Este important ca pacientul să consume suficiente lichide, mai ales atunci când leziunile din cavitatea bucală provoacă durere și îngreunează alimentația. Medicul poate recomanda măsuri pentru reducerea febrei, a durerii și a disconfortului, în funcție de vârsta și starea pacientului. Tratamentul trebuie urmat conform recomandărilor medicului, iar dacă simptomele se agravează sau apar semne de deshidratare ori alte manifestări neobișnuite, este necesară o nouă consultație medicală.

Când se poate întoarce copilul în colectivitate?

Revenirea la creșă, grădiniță sau școală se face în funcție de starea copilului și de recomandarea medicului. În general, copilul trebuie să se simtă suficient de bine pentru a participa la activitățile obișnuite și să nu mai aibă febră. Este important să fie respectate și regulile stabilite de colectivitatea pe care o frecventează.

Cum poate fi prevenită răspândirea bolii gură-mână-picior?

Pentru a reduce riscul de transmitere a infecției, este importantă respectarea unor măsuri simple de igienă, mai ales în colectivitățile de copii:

• spală frecvent mâinile copilului cu apă și săpun, în special după folosirea toaletei;
• curăță și dezinfectează regulat jucăriile și suprafețele atinse frecvent;
• evită folosirea în comun a paharelor, tacâmurilor și a altor obiecte care intră în contact cu saliva;
• limitează contactul apropiat cu persoanele care prezintă simptome;
• încurajează copilul să respecte regulile de igienă a mâinilor și să nu ducă obiecte comune la gură.

Aceste măsuri sunt importante și după ameliorarea simptomelor, deoarece virusul poate continua să fie eliminat o perioadă după vindecare.

Ce este important să reții despre boala gură-mână-picior?

Boala gură-mână-picior este o infecție virală care, în majoritatea cazurilor, are o evoluție ușoară. Diagnosticul este de obicei clinic, însă, în anumite situații, medicul poate recomanda analize de laborator pentru identificarea agentului infecțios sau pentru evaluarea stării generale. În cadrul Bioclinica, rețea de laboratoare de analize medicale cu peste 182 de puncte de recoltare, te poți programa online pentru a efectua analizele de laborator indicate de medic și poți accesa digital rezultatele. Pentru informații despre analizele disponibile și programări, accesează Bioclinica.ro. Sursa foto: Magnific.com