Diabetul zaharat: ce îl cauzează, ce simptome are și cum îl ții sub control
Diabetul zaharat este cea mai des întâlnită boală a sistemului endocrin și se declanșează atunci când în organism cantitatea de insulină secretată nu este cea optimă sau când celulele periferice nu răspund la acțiunea sa (insulina este un hormon ce participă la micșorarea concentrației glucozei din sânge). Această afecțiune produce tulburări la nivelul întregului metabolism și, în timp, poate afecta funcționarea diverselor organe din corp.
Cuprins articol
Ce este diabetul zaharat
Corpul nostru are nevoie zilnic de energie, pe care o obținem prin alimentație. Mai întâi, mâncarea pe care o furnizăm organismului este transformată în glucoză, prin procesul de digestie. Apoi, glucoza ajunge în sânge și este sintetizată, cu ajutorul insulinei produse de pancreas, în energie.
Problemele apar atunci când pancreasul nu produce insulina necesară sau când organismul nu folosește eficient acest hormon. În aceste situații, glucoza nu mai este transformată în energie și se acumulează în organism într-o cantitate mai mare decât ar fi normal, favorizând declanșarea diabetului zaharat. Efectul direct este creșterea nivelului glicemiei, adică a cantității de glucoză din sânge, peste limitele normale, situație denumită hiperglicemie.
Care sunt tipurile de diabet zaharat
Există mai multe tipuri de diabet zaharat, în funcție de cauzele care au declanșat boala, dintre care cele mai des întâlnite sunt de tip 1 și de tip 2.
Diabetul zaharat de tip 1
Diabetul zaharat de tip 1 presupune lipsa producerii de insulină în corp sau prezența unei cantități insuficiente din acest hormon în organism, fapt cauzat de funcționarea deficitară a pancreasului. Este cel mai des întâlnit în cazul tinerilor, iar persoanele afectate sunt dependente de tratamentul cu insulină.
Diabetul zaharat de tip 2
Diabetul zaharat de tip 2 reprezintă rezultatul a două disfuncționalități: rezistența celulelor la acțiunea insulinei și deficiențe la nivelul pancreasului. Este cea mai frecventă formă de diabet și este adesea asociată cu obezitatea. Deși inițial pacienții cu diabet de tip 2 nu sunt dependenți de insulină, mulți vor ajunge să necesite insulinoterapie pe parcursul evoluției bolii, deoarece secreția de insulină scade progresiv. De asemenea, tratamentul modern nu se mai bazează doar pe dietă și exercițiu, ci și pe utilizarea precoce a terapiilor combinate, inclusiv agoniști ai receptorilor GLP-1 și combinații cu GIP-GLP-1, care au beneficii suplimentare pentru greutate, rinichi și ficat
Diabetul de tip 5
Conform celor mai recente date, în 2025, Federația Internațională de Diabet (IDF) a recunoscut oficial un nou tip de diabet – diabetul de tip 5 (malnutrition-related diabetes), care afectează tineri și adulți tineri subnutriți, în special în țările cu venituri mici și medii. Acesta este fundamental diferit de tipurile 1 și 2, având o afectare majoră a secreției de insulină, nu doar rezistență la insulină.
Care sunt simptomele diabetului zaharat
De multe ori, diabetul zaharat nu este depistat din fază incipientă, din cauza lipsei simptomelor. Creșterea nivelului de glucoză din sânge are loc lent, astfel că nu determină manifestări decât după un timp. Printre simptomele diabetului zaharat se numără:
- sete;
- urinare în cantitate mai mare decât de obicei (poliurie);
- apetit culinar ridicat (polifagie);
- oboseală.
În timp, odată cu evoluția bolii, simptomele se pot extinde și la nivelul altor sisteme, organe sau părți ale corpului:
- vedere încețoșată;
- furnicături sau amorțeală a membrelor;
- infecții ale pielii;
- infecții ale tractului urinar.
Diabetul zaharat în timpul sarcinii (gestațional)
Analizele care fac parte din rutina medicală a unei femei însărcinate includ măsurarea glicemiei. Diabetul zaharat care apare în timpul sarcinii se numește diabet gestational. Diabetul gestațional poate dispărea după naștere, însă femeile care au avut diabet gestațional au un risc crescut de a dezvolta diabet de tip 2 ulterior. Nu evoluează „sub formă de tip 1 sau tip 2”, ci crește riscul pentru tip 2 în principal.
Depistarea diabetului gestațional la femeile însărcinate este importantă, deoarece afecțiunea prezintă riscuri medicale (inclusiv decesul), atât pentru mamă, cât și pentru făt. În cazul în care este descoperit diabetul zaharat la o viitoare mamă, este necesar ca aceasta să efectueze, la aproximativ două luni după naștere, un test prin care să verifice dacă diabetul a persistat sau nu.
Care sunt valorile normale ale glicemiei
Diabetul nu este o boală vindecabilă, dar pacienții au nevoie de tratament pentru a menține nivelul glicemiei în parametrii normali și pentru a reduce riscul de apariție a complicațiilor.
Valorile de referință pentru diagnosticarea diabetului, prediabetului și normoglicemiei trebuie să fie conforme cu ghidurile IDF 2025 și ADA 2025. În mod uzual, glicemia a jeun normală este <100 mg/dl, prediabetul este diagnosticat la valori între 100-125 mg/dl, iar diabetul la valori ≥126 mg/dl. De asemenea, trebuie menționat rolul hemoglobinei glicate (HbA1c) și al testului de toleranță la glucoză orală.
O valoare a glicemiei sub 50 mg/dl este periculos de mică și presupune un risc mare pentru sănătate.
Este normal ca nivelul glicemiei să fie mai ridicat după masă. În plus, valorile ideale pot fi diferite în funcție de persoană și de metoda de laborator folosită pentru măsurare.
Teste de verificare a glicemiei
Verificarea glicemiei se poate face prin mai multe teste, fiecare presupunând recoltarea de sânge:
- analize de sânge - cele mai utilizate; recoltarea se face la cel puțin opt ore de la ultima masă, de obicei dimineața; Glicemie
- testul oral de rezistență la glucoză - se recoltează sânge pe stomacul gol, iar ulterior pacientului i se dă o băutură foarte dulce, cu un conținut de 75 de grame de glucoză; după două ore, analiza sângelui se repetă, pentru a se observa cu cât a crescut nivelul glicemiei în acest interval; Test de toleranță la glucoză oral (TTGO)
- hemoglobina glicată ( HbA1c) - arată variația nivelului glicemiei din ultimele trei luni. Hemoglobina glicozilată
Care este tratamentul pentru diabet
În cazul diabetului zaharat de tip 1, pacienții sunt dependenți de tratamentul cu insulină, recomandat de medicul diabetolog.
În ceea ce privește diabetul zaharat de tip 2, ghidurile cele mai recente recomandă utilizarea timpurie a terapiilor inovatoare, precum agoniștii receptorilor GLP-1, dual GIP-GLP-1, cu beneficii asupra controlului glicemic, greutății, rinichilor și ficatului, nu doar la pacienții cu boală avansată, ci și în stadii incipiente, individualizat. Se recomandă, de asemenea, monitorizarea continuă a glicemiei (CGM) chiar și la pacienții care nu sunt pe insulină.
Care este rolul alimentației în diabet
Persoanelor care suferă de diabet zaharat le este recomandat să acorde o atenție deosebită alimentației, pentru a putea ține boala sub control.
Noile ghiduri ADA 2025 și IDF 2025 pun accent pe diete sustenabile, de tip plant-based, reducerea consumului de zahăr și pe individualizarea alimentației. Nu se mai recomandă interdicții absolute pentru anumite grupe alimentare, ci adaptarea dietei la preferințele și contextul pacientului, cu accent pe calitatea alimentelor și hidratare adecvată.
Diabetul zaharat este o boală care îți poate afecta semnificativ stilul de viață. Pentru a evita complicațiile, este important ca acesta să fie descoperit la timp, astfel că este ideală efectuarea de analize regulat, care să ajute la depistarea eventualelor nereguli din organism. În plus, un regim alimentar sănătos și echilibrat, completat de implicarea regulată în activități sportive, susțin, de asemenea, o bună funcționare a organismului.
Sursa foto: shutterstock.com
