Constipația: tot ce trebuie să știi – cauze, simptome, factori de risc, tratament, prevenție

Constipația reprezintă situația în care o persoană elimină scaunul (materiile fecale) rar, cu dificultate sau cu durere. De obicei, apare atunci când materiile fecale rămân în colon mult timp, o mare parte din apă este absorbită și devin tari și uscate. În funcție de dietă, vârstă și activitatea zilnică, frecvența scaunului poate fi de la trei ori pe zi până la trei ori pe săptămână. Numărul de eliminări intestinale scade, în general, odată cu vârsta.

Constipația este o afecțiune comună și destul de frecventă. Femeile sunt de două ori mai afectate decât bărbații. Constipația este mai frecventă în timpul sarcinii, dar și la persoanele în vârstă.

Constipație cronică poate provoca un disconfort semnificativ și afectează calitatea vieții persoanei în cauză. Adoptarea unei diete alimentare echilibrate și schimbarea stilului de viață sunt primele recomandări care v-ar putea scăpa de constipație.

Semne și simptome

• eliminarea scaunelor este dificilă și mai puțin frecventă
• scaunele pot fi tari, uscate, anormal de mari sau mici
• senzația de balonare sau de greață
• pierderea poftei de mâncare
• pierdere în greutate
• dureri sau crampe
• balonare
• sânge în scaun
• abdomen tare și umflat
• tensiune intestinală
• senzație de evacuare incompletă
• durere la defecare
• senzaţie de blocaj la nivelul rectului
• hemoroizii pot fi cauzați de constipație

Cauze

• alimentație săracă în fibre
• consum limitat de lichide
• utilizarea pe termen lung a laxativelor
• stresul
• ignorarea nevoii de a merge la toaletă
• sedentarismul
• modificarea programului zilnic, deplasările pot duce la apariția constipației
• oboseala
• efect secundar în urma administrării unor medicamente (sedativele, unele antidepresive, antihipertensive)
• depresia și anxietatea
• afecțiuni medicale precum: ocluzie intestinală, boala Parkinson, leziuni ale măduvei spinării, diabet, hipercalcemie, scleroză multiplă, afecțiuni tiroidiene, istoric de accident vascular cerebral, afecțiuni intestinale, boala Hirschsprung, hipokaliemie, cancer.

Cum se formează materiile fecale

La nivelul intestinului gros se realizează absorbţia apei şi a unor elemente nutritive din alimentele digerate. Pe măsură ce alimentele digerate trec prin intestin (colon), se formează treptat materiile fecale. Acestea sunt stocate în rect până când sunt eliminate din corp prin mişcările intestinale (defecare).

Mușchii intestinali favorizează eliminarea materiilor fecale din rect. Când ajung în rect, materiile fecale sunt solide, dar constipaţia apare când prea multă apă este absorbită înapoi în organism din intestin sau când mușchii intestinali sunt slăbiţi și au o activitate lentă.

Scala Bristol de apreciere a aspectului și consistenței scaunului

Frecvența, forma, consistența și conținutul scaunelor pot fi indicii valoroase pentru patologia digestivă. Scala Bristol este folosită pentru stabilirea eficienței diferitelor tratamente.

Tipologia 1 – Aspect ce bobițe, tari, care se elimină greu – Foarte constipat Tipologia 2 – Scaun în formă alungită, plin de cocoloașe – Ușor constipat Tipologia 3 – Scaun în formă alungită, cu crăpături la suprafață – Normal Tipologia 4 – Scaun sub formă de fâșii subțiri, netede și moi – Normal Tipologia 5 – Bucăți moi cu margini netede sau pete – Lipsa fibrelor din alimentație Tipologia 6 – Scaun moale, fragmentat cu margini zimțate – Diaree Tipologia 7 – Scaun apos, fără elemente solide (lichid) – Posibilă infecție bacteriană

Diagnostic

Medicul va stabili cauza constipației pe baza unor întrebări medicale și a unui eventual examen fizic. Este posibil să fie necesare anumite teste imagistice, cum ar fi radiografie abdominală, clismă cu bariu, sigmoidoscopie sau colonoscopie.

Este indicat ca pacientul să realizeze un jurnal al activității intestinale pentru a depista severitatea constipației, dacă există eliminări fecale sau nu timp de > 48 de ore, dacă sunt dureri sau alte simptome.

Istoricul medical ar trebui să includă o evaluare sistematică, luând în considerare bolile generale ale pacientului, nevoile lui fizice, psihosociale și funcționale. Analiza trebuie să vizeze debutul simptomelor, factorii de agravare și atenuare, frecvența și tipul activității intestinale, volumul și aspectul scaunului (consistență, culoare, miros, sânge, mucus), greață, disconfort abdominal, balonare sau flatulență.

Constipația la bebeluși și copii

Constipația funcțională este o problemă comună în copilărie. Deși constipația poate avea multe cauze, majoritatea copiilor care au acest simptom nu au o boală anume. Constipația se asociază adesea cu defecații rare sau dureroase, cu incontinență pentru fecale sau dureri abdominale, provocând neplăceri copilului, cât și familiei. Tranzitul intestinal normal este definit ca 1-3 scaune zilnic, iar constipația, mai puțin de 3 scaune pe săptămână. Pot predispune la constipație: stresul, oboseala, profilul genetic al părinților, alimentația, frica produsă de eliminarea repetată a unor scaune foarte tari.

În cazul sugarilor, constipația se poate instala și la sugarul alimentat la sân, dar și la cel alimentat cu formulă de lapte. Important, în primul caz, rămâne modul de alimentație al mamei și regimul igienic al acesteia. În al doilea caz, tipul de formulă utilizată joacă un rol extrem de important în apariția și dezvoltarea constipației sugarului.

Factori predispozanți în cazul sugarilor: bebelușul cu colici abdominale, hipogalacția maternă (mama are insuficient lapte), insuficiența enzimatică, obiceiurile alimentare ale mamei.

Se recomandă alimentația exclusivă la sân în primele 6 luni, cu recomandarea menținerii alăptării până la 2 ani.

Constipația în sarcină

Constipaţia apare frecvent în sarcină. Pentru unele femei constipația sa instalat înainte de sarcină și pentru altele constipația se va dezvolta pentru prima dată în cursul sarcinii. De obicei constipația apare în timpul primei luni și/sau pe parcursul ultimelor 3 luni de sarcină.

Cauzele constipației în sarcină sunt multiple:

• creșterea nivelului de progesteron în sânge, încetinește motilitatea gastrică
• dezvoltarea fătului poate pune presiune pe intestinul gros
• probleme cu tiroida
• lipsa exercițiilor fizice
• dietă săracă în fibre
• hidratare insuficientă

Constipația la vârstnici

Constipația este o tulburare gastrointestinală care devine cronică la pacienții vârstnici, determinând afectarea calității vieții. Odată cu îmbătrânirea, sistemul digestiv suferă modificări, inclusiv la nivelul structurii și funcției colonului. O cauză secundară de apariție a constipației cronice o reprezintă efectele adverse care se instalează în urma administrării unor medicamente. Atunci când sunt cunoscute cauzele de apariție a constipației (repaus prelungit la pat, administrarea de medicamente, traumatisme) nu mai este necesară efectuarea unor investigații paraclinice și se recomandă administrarea tratamentului simptomatic.

Dieta persoanelor vârstnice care au constipație trebuie să includă o cantitate suficientă de fibre (până la 30 de grame de fibre) pentru a asigura un volum adecvat al scaunului. Este de preferat consumul de fibre solubile. În cazul în care apariția constipației este cauzată de administrarea unui medicament care produce constipație, este recomandat, pe cât posibil, întreruperea acestuia.

Administrarea laxativelor la pacienții vârstnici trebuie să fie individualizată și să se facă cu prudență la persoanele cu afecțiuni cardiace și renale.

Tratament

Abordarea terapeutică a constipației cronice trebuie să includă metode non-farmacologice (cu rol de reglare a tranzitului intestinal) și metode farmacologice în funcție de cauzele de apariție și de simptomele asociate. Schimbarea stilului de viață poate să amelioreze tranzitul intestinal și se recomandă ca terapie de primă linie. Atunci când schimbarea regimului alimentar și a stilului de viață nu contribuie la ameliorarea simptomelor, se recomandă utilizarea laxativelor (agenți de volum, agenți de înmuiere, agenți osmotici, purgative secretorii).

Prevenirea constipației

Consecințele constipației pot fi destul de grave, precum: impactare rectală, hemoroizi, leziuni rectale, fisuri anale, prolaps, obstrucție intestinală parțială sau totală, perforarea colonului, infecții, sepsis, aritmii cardiace sau sincopă, afectarea absorbției medicamentelor administrate oral. Riscul de cancer de colon este mai mare la persoanele care suferă de constipație cronică.

Ce putem face:

• creșterea aportului zilnic de fibre, printr-un consum mai mare de fructe, legume, verdețuri, semințe, cereale integrale (5 porţii pe zi)
• consum de fructe bogate în pectină, precum merele, căpşunile sau perele pentru a creşte volumul scaunului şi a uşura eliminarea acestuia
• consum de alimente naturale cu efect laxativ
• reducerea consumului de alimente bogate în grăsimi animale, de mâncăruri grase sau prăjite în ulei.
• consum de lactate fermentate care conţin probiotice, cu efecte benefice dovedite împotriva constipaţiei
• limitarea consumului de zahăr
• hidratare corespunzătoare
• reducerea consumului de băuturi cofeinizate, alcoolice şi cu conţinut mare de zahăr
• stil de viață activ
• evitarea stresului
• yoga, tehnici de respirație
• este important să nu amânați nevoia de a merge la toaletă și acordați suficient timp acestui obicei
• mediul fizic pentru defecare trebuie luat în considerare. Poziționarea ambelor picioare pe o suprafață mai înaltă maximizează funcția musculară abdominală pentru a ajuta la defecare
• masajul manual efectuat deasupra abdomenului
• acupunctura
• reflexoterapia
• remediile homeopate

Publicat de Echipa Bioclinica la data de 29/10/2020.
Ultima actualizare 17/09/2023.