Creatinină serică

Generalități

Creatinina serică este dependentă de atât de generarea creatininei cât și de excreția acesteia la nivelul rinichilor prin filtrarea glomerulară.

Creatinina reprezintă produsul de metabolizare al creatinei și fosfocreatinei, ambele fiind prezente la nivelul mușchilor. Astfel, persoanele care cu o mască musculară crescută prezintă valori crescute de creatinină, iar persoanele vârstnice și subponderale prezintă valori scăzute.

Datorită eliminării pe cale renală a creatininei de la nivel sangui un nivel crescut poate indica afectarea funcției renale.

Valori crescute de creatină se pot întâlni și în următoarele situații

• utilizarea inhibitorilor ECA și a blocanţilor ai receptorilor de angiotensină II
• consum crescut de carne
• utilizarea anumitor medicamente (cimetidină, trimetoprim, cefoxitin, fluocitozină)
• Afecţiuni care afectează funcţia renală, cum ar fi glomerulonefrita, pielonefrita, necroza tubulară acută, obstrucţia tractului urinar, reducerea fluxului sanguin renal (şoc, deshidratare, insuficienţă cardiacă congestivă, ateroscleroza), nefropatie diabetică, nefrita.
• Rabdomioliza (leziuni ale muşchilor scheletici determină eliberarea mioglobinei în sânge; mioglobina în cantităţi crescute este nefrotoxică şi determină creşterea nivelului creatininei serice).
• Acromegalie, gigantism (aceste afecţiuni sunt asociate cu o masă musculară crescută care determină creşterea creatininei, în condiţiile unei funcţii renale normale).

Nivel scăzut al creatininei serice:

• Scăderea masei musculare (ex. distrofia musculară, miastenia gravis)

Indicații clinice:

• Diagnosticul şi monitorizarea afecţiunilor renale acute şi cronice
• Estimarea ratei de filtrare glomerulară
• Evaluarea statusului renal al pacienţilor dializaţi

Bibliografie

Merck Manual - 20th Edition